3,706 matches
-
creștinilor scăpare. Nu te scârbi de mine păcătosul și spurcatul, care cu urâte gânduri și cu cuvinte și cu fapte, pe mine de tot netrebnic m-am făcut; ci, ca ceea ce ești Maica iubitorului de oameni, milostivește-te spre mine, păcătosul și spurcatul, și primește rugăciunea mea, ce se aduce ție din buze spurcate; iar pe Fiul tău și Stăpânul nostru și Domnul, cu îndrăzneala ta, ca o Maică, cuprinzând, roagă-L să-mi deschidă și mie milostivirile cele iubitoare de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
se îndrepteze rugăciunea ca tămăia înaintea Ta, ridicarea mâinilor mele ca jertfă de seară! Pune Doamne, strajă gurii mele și ușă de stăpânire asupra buzelor mele! Nu lăsa inima mea să s-abată la cuvinte viclene, ca să apăr faptele cele păcătoase. Cu oamenii cei ce lucrează fărădelege și nu mă voi însoți, la desfătările lor certa-mă- va dreptul și mila va fi pentru mine; mustrarea lui ca untuldelemn va unge capul meu. Dar rugăciunea mea e împotriva celor răi; prăbușeacă-se de pe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și ție slavă înălțăm, împreună cu Părintele Tău cel fără de început și cu prea Sfântul și Bunul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin Doamne, împărate ceresc, Mângâietorule, Duhule adevărat, milostivește-te spre mine, păcătosul robul Tău, și mă miluiește și-mi iartă mie nevrednicului toate câte am greșit ție astăzi ca un om, și nu numai ca un om, ci și mai rău decât dobitocul. Păcatele mele cele de voie și cele fără de voie
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și mai mari decât acestea am făcut. Miluiește-mă, Stăpâne și Făcătorul meu, pe mine, leneșul și nevrednicul robul Tău, și mă iartă, ca un bun și de oameni iubitor. Ca în pace să mă culc și să dorm eu păcătosul și necuratul și ticălosul și să mă închin și să cânt și să preaslăvesc prea cinstitul numele Tău, împreună cu al Tatălui și al UnuiaNăscut Fiul Lui, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Doamne, miluiește pe cei ce mă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și am răspuns: Nu pot. Am promis să fiu la șapte și jumătate în strada Bernt Anker, și... Șapte și jumătate, da? dar acum este ora opt. Uite aici, ia ceasul meu, că pe acesta vreau să-l dau. Intră, păcătos înfometat ce ești! O să-ți fac rost de cel puțin cinci coroane.” Oare, nu tocmai atitudinea sa inconsecventă și lipsită de inspirație în a-și alege salvatorii, îl aruncă în această fundătură? Dedublarea, simularea, ascunderea adevărului în fața cunoscuților, inventarea unei
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lacomilor" cum numesc ei Paștile oamenilor). Acestea ajung pe apa Sâmbetei, apă care ocolește de trei ori Pământul, ca un șarpe făcut de trei ori colac, apoi intră în pământ, trece pe la rohmani, curge prin fața iadului, ducându-i plocon sufletele păcătoșilor 467. Apa Sâmbetei desparte lumea de aici de cealaltă, în ea se varsă toate apele și fierbe necontenit din cauza focului care mistuie iadul păcătoșilor 468. Imaginea blajinilor care încep și sfârșesc lumea aceasta părelnică situează povestea străzii Mântuleasa într-un
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ori colac, apoi intră în pământ, trece pe la rohmani, curge prin fața iadului, ducându-i plocon sufletele păcătoșilor 467. Apa Sâmbetei desparte lumea de aici de cealaltă, în ea se varsă toate apele și fierbe necontenit din cauza focului care mistuie iadul păcătoșilor 468. Imaginea blajinilor care încep și sfârșesc lumea aceasta părelnică situează povestea străzii Mântuleasa într-un timp mitic al originilor: acești oameni "cuvioși și plăcuți lui Dumnezeu" au fost la începutul lumei, înainte de urieși, și tot ei vor veni și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
toate etapele patimilor lui Hristos pe lungul Drum al Crucii, prezent de acum înainte în fiecare biserică. În acest context de spaimă profundă este de înțeles dezvoltarea cultului Fecioarei, Mamă milostivă, stăruind pe lîngă l'iul său pentru mîntuirea sufletelor păcătoase. Dar imaginea care acum o reprezintă cel mai frecvent este cea a Pietății, a mamei îndurerate, aplecată peste cadavrul înțepenit al Fiului ei. Cultul sfinților devine și el un cult al mediatorilor, a căror bunăvoință trebuie stimulată prin daruri sau
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
slabă. Originea reformei protestante se regăsește în atmosfera de fră-mîntare religioasă de la sfîrșitul Evului Mediu și în incapacitatea Bisericii de a-i găsi un răspuns. Ea își are rădăcinile în gîndirea lui Luther, care consideră că numai Dumnezeu asigură mîntuirea păcătoșilor, datorită credinței și nu faptelor lor. În ciuda excomunicării pontificale, Reforma cuprinde Germania și Europa de nord. Și alte mișcări reformatoare se manifestă acum, dintre care cea mai importantă este calvinismul. Centrul său de predilecție este Geneva, dar acesta este introdus
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pentru cursurile sale, asupra Epistolelor Sfintului Pavel, el crede că a găsit în ele răspunsul la dilema tulburătoare care îl obsedează: cum să răspunzi la nevoia de mîntuire dacă omul însuși este incapabil să și-o asigure? Dumnezeu mîntuiește pe păcătoși nu în funcție de faptele lor, ci numai în virtutea credinței lor. Această "justificare prin credință" constituie baza gîndirii lui Luther și a întregii reforme. Luther face din această idee baza învățăturilor sale și condamnă pomenile și operele de binefacere. Indignat de folosirea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Miinzer și curentul anabaptiștilor. În sfirșit, în 1525, se desparte de Erasmus și de umaniști: în timp ce aceștia din urmă cred în bunătatea naturală a omului și în posibilitatea de a contribui la mîntuirea sa, Luther reafirmă totala neputință a omului păcătos de a fi mîntuit. Răspîndirea rapidă a Reformei și deviațiile liturgice sau doctrinale pe care aceasta le provoacă, îl determină pe Luther, împotriva voinței sale, să pună bazele unei adevărate Biserici. Aceasta trebuie să răspundă la cererea credincioșilor care doresc
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
texte bune, să dai lecții Le Monde-ului, nu numai cel mai important ziar din Franța, dar unul dintre ziarele mari ale Europei”. Cum se zice, limba (ce-i drept, cam încărcată prin practicarea sportului mai sus mărturisit de dl Breban) păcătosului adevăr grăiește. Într-un număr al Cotidianului, inculpații Manolescu Nicolae și Liiceanu Gabriel sunt luați la refec și pentru sabotarea limbii române. Scrie dl Breban: „Curios e faptul că, deși Academia Română a stabilit elementele esențiale de grafie a limbii literare
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
5 și Lc. 18, 13) cu vreo nouă mângâiere trebuie înainte de a termina să-și ridice ochii spre cer și să-i spună Domnului cu mâinile împreunate: O, Doamne, Tu mi-ai trimis din cer această dulce mângâiere mie, nevrednicul păcătos; eu ți-o restitui ca Tu să o păstrezi pentru mine, căci eu sunt un tâlhar al comorii Tale”. Și mai spunea: „Doamne ia-mi binele Tău în această lume și păstrează-mi-l pentru viitor (Ef. 83, 1,23
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sunt o chezășie a ocrotirii Sf. Francisc și un mijloc de a dobândi comoara sufletească a indulgențelor de care Ordinul al treilea franciscan e înzestrat mai mult decât orice altă asociație de pietate; - fuga de luxul exagerat și de petrecerile păcătoase asigură membrilor Ordinului cel mai mult nevinovăția sufletească la care s-au angajat atât de solemn când au primit sf. Botez: (nu zice oare cel ce se botează: Mă lepăd de satana și de toată trufia și de toate lucrurile
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
le vorbea altor evrei. Unor certăreți le spunea: „nu sunteți fiii lui Abraham, sunteți fiii lui Satan” (Ioan, 8.), în sensul că nu se poartă frumos. Mai târziu, această exprimare figurată a fost interpretată ad litteram pentru a sublinia natura păcătoasă a evreilor. Sfântul Augustin a susținut că lipsa unui stat și perpetua suferință a evreilor s-ar datora tocmai naturii rele a evreilor. În legătură cu condiția evreilor în lumea medievală, cercetătorii au emis diverse teorii. Unii susțin că aceasta era cumplită
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Nu același lucru se poate spune despre sora ei, Maud, personajul principal al romanului, care adaugă la viciile destrăbălării și venalității pe cel al prefăcătoriei. Maud de Rouvre apare ca o diavoliță în carne și oase, lipsită de scrupule și păcătoasă ca Eva la începuturile lumii, antipodul idealului feminin. Maud de Rouvre este înzestrată cu acea frumusețe malefică a diavolului, care ia mințile bărbaților. În pletele ei lungi și negre ca abanosul străfulgeră reflexe arămii, aproape roșii. În lumina apusului, ochii
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
marcați de un sistem de reprezentare a lumii binar, maniheist, moștenit de la doctrina creștină. Începând cu Evul Mediu, bărbații au tendința să perceapă universul ca fiind scena unei lupte încrâncenate între Dumnezeu și Satana. Se reprezintă pe ei înșiși ca păcătoși ori sfinți și le văd pe femei ca fiice ale Evei ori ale Mariei. Păcătoase absolute, răspunzătoare pentru toate relele sau, dimpotrivă, mame preaslăvite și spiritualizate, izbăvitoare ale neamului omenesc. Ce sunt femeile? Pentru bărbați, ele sunt în mod necesar
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu Evul Mediu, bărbații au tendința să perceapă universul ca fiind scena unei lupte încrâncenate între Dumnezeu și Satana. Se reprezintă pe ei înșiși ca păcătoși ori sfinți și le văd pe femei ca fiice ale Evei ori ale Mariei. Păcătoase absolute, răspunzătoare pentru toate relele sau, dimpotrivă, mame preaslăvite și spiritualizate, izbăvitoare ale neamului omenesc. Ce sunt femeile? Pentru bărbați, ele sunt în mod necesar ori madone, ori drăcoaice; ori mame, ori târfe... Seducătoarele, niciodată cu-adevărat inocente, mai curând
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Un nou mit feminin: personajul băiețoasei Într-adevăr, tânăra femeie de după război are, în imaginarul colectiv, chipul "băiețoasei". Ea este adevăratul simbol al acestor frenetici ani '20. Se bucură de un asemenea succes, încât o detronează în cugetele contemporanilor pe păcătoasa "semi-virgină" din perioada Belle Époque. Ea este cea care provoacă acum controverse, indignare și neliniște. O caricatură a semi-virginei? Ce se poate spune despre fetișcana băiețoasă? Ca și semi-virgina, ea este la origine un personaj literar, eroina celebrului roman de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
iarăși îi reveneau în minte vorbele lui: -Primii cinci sunt mai greu!... Nu elimina ideea de nereușită, dar nici nu s-ar fi dat bătută. Se învățase să trăiască ,,comod" printre propiile pericole, dar trăia într-o lume mult mai păcătoasa - se scuzăƒ ea - și știa precis că ,,păcatele" ei erau dublate de virtuți, așa încât n-ar fi putut fi eliminatăƒ fără a slăbi puterea acestora din urmăƒ . Eul ei lăuntric, care era de esență lirica, o urmărea pretutindeni, chiar și
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
sarcina, iar ea avu o reacție cật se poate de neobișnuită... pur și simplu sarea în sus de bucurie, îl săruta pe negậndite pe doctor, zậmbi fericită, considerậnd că Dumnezeu, de acolo de sus, isi întorsese privirea și către o păcătoasa că dậnsa. -Dar, domnișoara Lăură, o întrerupsese ginecologul, nu văd niciun motiv de fericire, de vreme ce nu sunteți încă căsătoriți. -Nu conteaza! Nu are nicio importanță...Eu îmi doresc mult acest copil, indiferent de împrejurări și nici într-un
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
nu ți-l dorești, nimeni nu te poate obligă... -Este îngrijorător ceea ce spui, Imad. -Da, dar nici n-aș vrea să-mi reproșezi vreodată ceva... -Nicidecum. echilibrați bărbați... Ești unul dintre cei mai El zâmbi, acceptându-i reproșul. -Un tată păcătos, asta voi fi. -Iluzoriu, adaugă ea blând. Avea o expresie liniștită, urmându-și propria hotărâre. Nu știu exact la ce se gândea, dar simțea că între ei se instala o altfel de relatie, a lor pentru vecie. -Ție nu ți-
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
împlinească nuntirea hărăzită oricărei tinere : Te-am târât în nebunia mea, cum târâie oceanul învolburat pluta desprinsă de țărm. Te-am scos din rosturile firești ale fecioriei tale (I 3). Ca și la Sofocle, la Radu Stanca stau alături Oedip, păcătosul fără vină, și Antigona, copila care a ales fuga în locul nunții dorite de orice fecioară pentru a-i ușura bătrânețea tatălui urgisit de soartă. În pofida similitudinilor, tragedia lui Sofocle și drama lui Radu Stanca au motivație diferită. Oedip la Colonos
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
atitudinea lui sfidătoare a declanșat de fapt reacția puterilor cerești : Trufia forței tale i-a silit/ să vină-aproape. Dar substanța ta/ n-ai s-o confunzi cu-a lor ! (scena 6). În cele din urmă, el ia în râs pretenția păcătosului Oedip de a fi egalul nemuritorilor : Tu - zeilor asemeni/ și mai presus de zei ! Nu știu/ nimic mai monstruos și mai spurcat, până-n adâncul beznelor din Tartar (scena 8). Bătrânii cetății se tem de impertinența lui Oedip de a admonesta
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
iar destinul ia înfățișarea legii morale care îi urmărește pe păcătoși, pe când conștiința devine purtătoarea noului sens etic (p. 350). Omul fiind în întregime activ, fapta lui e liberă, iar lipsa de măsură se lasă biruită de propria conștiință a păcătosului în clipa tragică (p. 350). Pentru Alice Voinescu, tragedia eschiliană reprezintă data nașterii spiritului european, căci aici, prima dată, o conștiință individuală, identificându-se cu nevoile mulțimii și purificându-le în lumina cugetului, le-a smuls din finalitatea pragmatică a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]