4,413 matches
-
linearitate, începe să semene a autism. Suntem în așa fel alcătuiți, încât un grafic afectiv egal, fără breșă, fără „regrupări“ întremătoare, sfârșește într-o nesănătoasă entropie emoțională. Ni se ard siguranțele. Din punctul meu de vedere, această incompatibilitate între iubirea pământească și intensitatea constantă a angajamentului sufletesc e una din consecințele „păcatului originar“. Între nevoia de iubire (absolută) a omului „căzut“ și capacitatea lui de a asuma o asemenea iubire în mod absolut s-a produs o fisură, o pană de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
absentă e Celălalt! Ne putem reprezenta cu oarecare ușurință un „nevoitor“ stoic străduindu-se de unul singur, cu ochii ațintiți spre o perfecțiune care se poate dispensa de patosul comunitar, de zumzetul vital al „aproapelui“, de freamătul indescifrabil al lumii pământești. A fost nevoie de „revoluția“ neotestamentară pentru ca imperativul „cunoașterii de sine“ și al „sculptării de sine“ să fie întregit cu acela al „iubirii aproapelui“. Dintr-odată, lumea se repopulează. Efortul solitar se sprijină pe o solidaritate sufletească și spirituală, fără de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
salvare. El se asemăna unui om ce fusese din pripă îngropat de viu, cu groaznica diferență că avea de luptat nu numai cu moartea, ci avea mult de suferit și din pricina oamenilor, și că, în pofida intensității destinului înfricoșător, sfârșitul vieții pământești nu putea veni prea curând. Maiestatea Voastră, acestui destin fără seamăn i s-a supus petiționarul mai mult de un an și jumătate, din 16 martie 1788 până în noiembrie 1789, când a fost trimis omenește acasă, în Bucovina. Așa cum cineva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
la o bună probabilitate. Corsi e ricorsi Pe urmele lui Vico Am întîlnit recent într-o scriere a unui profesor de medicină american o teorie potrivit căreia proliferarea speciei umane ar putea fi asimilată cu un cancer al glo bului pămîntesc. Rigoarea și precizia tehnică a demonstrației sale sînt impresionante. Incompetența mea nu-mi îngăduie să ofer decît o versiune simplificată a acesteia. La începutul cuaternarului, explică el, în Africa, niște celule-sușă provenite dintr-un ansamblu de vertebrate terestre cu strămoș
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
lor, poetul susține, în poezia „Să mulțumim acestor zile”, că nesfârșitele jertfe ale martirilor români vor da și ele rod: Urcă-te, suflete, și cântă mai trist, dar mai înalt, din glod, și spune lumii c-ai dat rod din pământesca rană sfântă. Alături de poezia-rugăciune găsim la Gyr, între poeziile scrise în închisoare, și versuri legate de experiențele sale de pe front. Aceste versuri sunt extrem de sugestive pentru ceea ce s-a întâmplat acolo, pentru trăirile poetului, dar și pentru tăria sufletească și
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
contemporani din Sfântul Munte Athos George Căbaș Descriere: Sfântul Munte Athos este un dar al lui Dumnezeu pentru întreaga Ortodoxie și nu în ultimă instanță pentru întreaga omenire. Autorul, care a fost în mai multe rânduri pelerin prin acest rai pământesc, are ca interlocutori în aceste convorbiri duhovnicești stareți, arhimandriți, ieromonahi și monahi. Dezvăluie experiențe duhovnicești despre viața Ortodoxiei de azi. Aceste mărturii apar într-o lume care prin purtarea ei grăbește înfrângerea răului și triumful veșnic al Adevărului. 12. Soț
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
nr. 19, din 1 ianuarie 1941: „Ostași, Cu fruntea încruntată și plecată, cu sufletul îndurerat și credința nezdruncinată, am ajuns la capăt de an vechi și la început de cale nouă. Și azi ca întotdeauna, în această zi de ispășire pământească și de înviere creștinească, azi mai mult ca altădată, grija mea de frate și de prieten, de părinte și de șef, se îndreaptă, în primul rând, către tine, drag ostaș, de toate gradele și de toate vârstele, fiindcă patruzeci de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
pe casete sau pe C.D.uri, prea rar se mai aduce câte o formație de muzică modernă, dar care, toate au ceva în comun, menirea de a sparge urechile mesenilor. Jocul tradițional românesc care uimește lumea pe toate meridianele globului pământesc, când formațiile noastre artistice de gen ajung pe acolo, au fost înlocuite de țopăeli indecente care nu au nici un grad de rudenie cu arta coregrafică și mai ales cu bunul simț al românului. Tineretul a renunțat la frumosul costum popular
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la spațiul simbolic al Ipoteștilor, constituind un loc aparte în economia volumului. Este firesc să fie așa, întrucât nu se poate pretinde că există câte o lună, un cer înstelet și un sunet de corn pentru fiecare loc al globului pământesc. Se poate susține însă că numai cerul acela înstelat, numai acea lună sfântă și clară, numai acel sunet duios al buciumului, îndulcind cu dor de moarte, au marcat prin mister universul fantastic al copilului sensibil și singuratic. Ele au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ziua") că a existat "o fiică nelegitimă a poetului. Ea s-a numit Valeria Sturdza și a fost fiica poetului și a Veronicăi Micle. Marea dragoste a poetului a născut-o pe micuța Valeria la mănăstirea Văratec. Mormântul cu rămășițele pământești ale urmașei lui Eminescu a fost devastat sălbatic de comuniști." Măi, să fie! Punctul de plecare al tărăboiului l-a constituit o mai veche solicitare a sătenilor din Boureni ca școala din localitate să poarte numele Valeriei Sturdza, care, afirmau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Porumbescu, instrumente și partituri muzicale, colecții de reviste și ziare, îndeosebi apărute la Cernăuți, fotografii de epocă, opere de artă, manuscrise unicat de mare valoare. În același timp, au fost reînhumate în Cimitirul "Pacea" de lângă Cetatea de Scaun și rămășițele pământești ale universitarului, iar doamna Octavia a devenit salariată la muzeu. În 1971 s-au adăugat și creat Fondul "Petre Comarnescu", incluzând peste 6000 de volume de cărți și reviste, circa 2000 de programe, cataloage de expoziții de artă plastică, sute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pe chipurile sfinților din icoane, parcă la fiecare răsuflare a lor...Slava soborului preoțesc și corului, se înălța într-un chip divin... Părea că și Dumnezeu asculta cântarea lor, ca pe o revărsare a inimilor...ca o fugă de sub poverile pământești, la adăpostul aripilor dumnezeirii. Localnicii au prins „mare drag”, de refugiații „de la Moldova”, dar mai ales de elevi, care prin purtare, le-au cucerit inimile... Pe zi ce trecea, „gostiile”, după obiceiul lor, erau prilejuri de a înțelege ce asemănări
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
zi cu zi, îmi poartă trupul să-și întâlnească începutul. De acolo, din clipita aceea, voi porni din nou; de acolo va prinde aripi renașterea mea. Poate că acum încep să înțeleg bucuria geților când ajung la epilogul aventurii lor pământești. Revoltă Toamnă. Codrul nu mai e decât un mormânt pustiu. Dacă voi muri aici, poate că alt poet - eu însumi într-o altă viață - va putea să exprime aceeași stare de dezolare tombală. Mă cuprinde un strigăt de revoltă infinită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să-i convingă pe toți de inospitalitatea acestui loc. Dacă voi reuși să fiu convingător, cu siguranță că nimeni nu va mai veni să mă vadă. Numai astfel voi putea să-mi petrec liniștit ultimele mele zile în oaza asta pământească. Trebuie să insist asupra frigului permanent din ținuturile astea. Îmi amintesc că am găsit acest topos al „frigului” în jurnalul unui călător grec și că, atunci, lucrul m-a impresionat mult: nu toleram în nici un caz să trăiesc într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de prea mult aer: dar eu o să mă-nec în fluviul vieții. Când acesta își umflă albia uriașă, nu poți face altfel decât să te lași atras în abisuri. Călătorie în Geția (3) În timpul călătoriei am străbătut un adevărat paradis pământesc. Cotys m-a condus pe cărări umbroase, evitând să întâlnim triburile războinice care nu mă acceptă pentru că sunt roman, și nici pe el, un aliat al romanilor. De aceea ne-am abătut prin locuri virgine, neexplorate, unde auzeam doar grohăitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
îi atribuie noutatea reprezentării sale. Și cu toate acestea, fie că-i place sau nu interpretului, ceea ce impresionează cel mai mult în decurgerea operei nu e hibrida transcendență a românilor străvechi către care se îndreaptă autorul Metamorfozelor, ci tocmai conștiința pământească magmatică ce s-ar voi schimbată sau amendată, ființa omenească încă îndărătnică față de „înălțare”, încă în lumea-de-dincoace, rănită trupește de singurătate și de tristețe. Tuttolibri - supliment al ziarului La Stampa, 7 august 1997 Dario Fertilio Ovidiu? Un poet fugar ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Mai mult pare că acele plângeri disperate n-ar fi altceva decât un mijloc ca oricare altul ca să se descotorosească de trecut: un mod literar ca să abată atenția romanilor de la faptul că el, în zona aceea danubiană, eliberată de lăcomia pământească, în fond o ducea foarte bine. O rupere clară și hotărâtă cu trecutul, prin urmare: Tomis, așa cum explică Aia însăși, derivă din verbul „a tăia”. Adică „tăiat” departe de sublimele ode închinate cărnii și afectelor din Ars amatoria. Acum ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
osemintele a doi domnitori valahi din sec. al- XVII- lea, Ștefan Petriceicu domn al Moldovei și Constantin Basarab din din Țara Românească. Amintirea lor se păstrează În șirul de sate ce formau un adevărat ținut românesc În inima Galiției. Rămășițele pământești ale celor doi domnitori români au fost identificate sub zidurile mânăstirii acum În paragină. Cele 5 minorități care mai dăinuiesc În Carpații nordici răspândiți În zonele adiacente sunt atestate de istorici ca minorități valahe, sălășluid În peste 500 de așezări
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
să includă controlul suveran al destinului. Nu a însemnat libertatea unei clase, ci libertatea poporului. A însemnat nu libertatea unui fragment geografic al Irlandei, ci libertatea întregii Irlande. Libertatea astfel definită a părut irlandezilor mult mai necesară decît alte lucruri pămîntești. Ei au prețuit-o mai presus de pămînturi, bunăstare, ușurință sau imperiu." Natură romantică a discursului său este relevata de aceste cuvinte care absolutizează poporul irlandez. Obținerea libertății este ideea cea mai pregnanta în discursul său. Modalitatea atingerii acestui ideal
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Și tot despre timp și anotimp se vorbește: „Întâi are să viscolească, pe urmă au să prindă a urla lupii în fundul râpilor”. Ascultându-l, „Vitoria simți un fior prin spate”: și în fundul unei râpi vor găsi ea și Gheorghiță rămășițele pământești, sfâșiate de lupi, ale lui Nechifor Lipan. Anticipări intruziv-auctoriale? Nu, însă nu atât cuvintele argatului, cât rezonanța lor subiectivă contează, sugerată, din perspectiva Vitoriei, aducând dinspre secvențe și momente narative mult mai târzii unda unei resemantizări „retroactive”, de special feed
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
lineară articulare, dar felul ei de a le vedea astfel înlănțuirea nu rămâne, totuși, cu nimic mai puțin simptomatic, mai puțin încărcat de un înțeles cu valoare de sinteză. Sfătuită de starețul de la Bistrița să se ducă și „la stăpânirea pământească în Piatra”, deși, cum o și spune, „nădejdea mea cea mare e în altă parte”, va auzi, „lovită în inimă”, din gura prefectului, propriu-i gând (până atunci încă temut, ocolit, într-o încercare, parcă, de a și-l „ascunde
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
pe ea a mizat - nevasta bărbatului mort întrevede și în drumul deschis propriei sale „anchete” aceeași făgăduință de îndrumare cerească și noi „semne”, ce-i cer acum să pășească dincolo de „rezolvarea zbuciumului în rit” (găsirea cadavrului și îngroparea rămășițelor pământești), către o treaptă supremă și ultimă, cea a dezvăluirii ucigașilor și a faptei lor. Dar, sigur, nimic nu se explicitează (în acest plan, al modului sadovenian de a fundamenta „mișcarea narativă”) în linii clare și apăsate și nici, iarăși, analiză
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
concentra în mâinile sale puterea supremă al lumii servea la masa săracilor ori îngrijea bolnavii în zile anume rânduite. După modelul acestuia și sub covârșitoarea autoritate a celui care nu reprezenta altceva decât întruchiparea puterii și rânduielii divine în ordine pământească, toate nivele ierarhice inferioare până la cel mai de rând locuitor al imperiului urmau aceeași atitudine. Și intelectualii, oricât de rasați ar fi fost, nu se putea sustrage atitudinii de smerenie, căci ar fi făcut-o împotriva raționalității sub care funcționa
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ce se poate obține numai în comuniune, în împărtășirea pe care o primești de la ceilalți, și în primul rând de la revelația Evangheliei și a Tradiției. Venirea lui Hristos pe pământ, Întruparea, este văzută de bizantin și ca întemeierea unei ierarhii pământești, stabilirea unei filiații participative prin care se poate face cunoscut Adevărul. De altfel, schema dionisiană a fost amendată în mai târziu prin ceea ce s-a numit „corectivul hristologic”, adică prin precizarea unei participări în Hristos care se face într-un
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
manicheism care oricât de modern prin conflictualitatea lui arzătoare, duce gândul cititorului peste momentul bogomilic valah, la acea perioadă de tranziție din istoria spiritului european, când evul mediu creștin viețuiește încă în zorii Renașterii, deși combătut de noile și mai pământeștile idealuri umaniste.” 3 Meritul lui Vladimir Streinu este de a se fi apropiat în mai multe rânduri de creația lui V. Voiculescu pentru a-i pătrunde sensurile exacte și 1 Pagini de critică literară, vol. II, p. 59 2 Pagini
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]