4,121 matches
-
Mulțumim lui Dumnezeu și-L rugăm să fie cu noi. De aici ne Îndreptăm cu autocarul spre Biserica Adormirii Maicii Domnului care este aproape, la 200 m distanță de Grădina Ghetsimani. Câmpul păstorilor La marginea orașului Betleem se află Câmpul Păstorilor. I se aspune Câmpul Păstorilor fiindcă pe acolo umblau păstori cu oile. Într-o noapte li s-a arăta Steaua. Și Îngerii li s-au arătat vestind că S-a născut Împăratul veacurilor. Acum pe acel loc, deasupra grotei unde
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
rugăm să fie cu noi. De aici ne Îndreptăm cu autocarul spre Biserica Adormirii Maicii Domnului care este aproape, la 200 m distanță de Grădina Ghetsimani. Câmpul păstorilor La marginea orașului Betleem se află Câmpul Păstorilor. I se aspune Câmpul Păstorilor fiindcă pe acolo umblau păstori cu oile. Într-o noapte li s-a arăta Steaua. Și Îngerii li s-au arătat vestind că S-a născut Împăratul veacurilor. Acum pe acel loc, deasupra grotei unde se adăposteau păstorii cu oile
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
aspune Câmpul Păstorilor fiindcă pe acolo umblau păstori cu oile. Într-o noapte li s-a arăta Steaua. Și Îngerii li s-au arătat vestind că S-a născut Împăratul veacurilor. Acum pe acel loc, deasupra grotei unde se adăposteau păstorii cu oile când ploua s-a făcut o biserică. Mănăstirea Sfântul Teodosie Aceasta frumoasă mănăstire este aproape de Betleem și viețuiesc În mănăstire trei persoane: două măicuțe și un preot călugăr. Biserica este foarte mare și impunătoare. Are o curte mare
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
văzut eu. Masa a durat cam o oră. La sfârșitul ei, o măicuță Nicodima i-a cântat duios și dulce părintelui „Mulți ani trăiască!” și atunci am aflat că-i ziua lui de naștere. S-au făcut și fotografii cu păstorul În mijlocul oilor. Seara, Înainte de plecare, am stat puțin de vorbă cu el, m-a rugat să transmit mesajul lui către toți creștinii ortodocși din România: să-și strângă minimul de bani (1.500 $), să-și scoată pașaport, să-i scrie
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Cetate De Iisus Cel cu dreptate Cu toții I-au ieșit În cale Cu urări și osanale! Chiar și hainele pe jos Le-așterneau, pentru Hristos! Osana! Osana! Mare e puterea Ta! Marți Îi pregăteau trădare Căci Încep zilele amare Când păstor se va lua Turma se va-mpraștia... Miercuri era foarte Întristat Cu putere S-a rugat Pe ucenici să-i Întărească Credința să mulțumească. Joi s-a dus cu toți ai Săi Să cineze sus cu ei Acolo sus În foișor
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
nu mai putea, Crucea lumii ducea Și pe jos cădea Veronica, o fecioară, a mers Că năframă Faț-a șters, Călăilor nu le păsa Și urât Îi mai striga Iisus duios privea Și plângea de mila lor. Că bat a lor Păstor! Greu au ajuns, Pe Golgota sus. De haine L-au dezbrăcat Și la sorți le-a dat. Pe Cruce L-au pironit, Ca să fie Răstignit! Răstignit și Îngropat Au pus strajă Și-au vegheat. Straja a strigat: Că-i Dumnezeu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
a fost dat să-l bea Dar pentru ce răbdare-i toate Gândește iubite frate Cât mai este timp. Gândește-te că mâine poate Va veni bătrâna moarte Și atunci e târziu! Vino, vino, frate azi, la El! Eu sunt Păstorul Eu sunt Păstorul cel Ceresc Dar oamenii mă ocolesc Îi chem pe toți, de toți mi-e dor Eu sunt Păstorul tuturor Viața sunt Lumina Ta Deschide acum nu mă uita Apa vieții iți voi da Eu Că sunt Mântuitorul
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
să-l bea Dar pentru ce răbdare-i toate Gândește iubite frate Cât mai este timp. Gândește-te că mâine poate Va veni bătrâna moarte Și atunci e târziu! Vino, vino, frate azi, la El! Eu sunt Păstorul Eu sunt Păstorul cel Ceresc Dar oamenii mă ocolesc Îi chem pe toți, de toți mi-e dor Eu sunt Păstorul tuturor Viața sunt Lumina Ta Deschide acum nu mă uita Apa vieții iți voi da Eu Că sunt Mântuitorul tău Izvoare curg
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
că mâine poate Va veni bătrâna moarte Și atunci e târziu! Vino, vino, frate azi, la El! Eu sunt Păstorul Eu sunt Păstorul cel Ceresc Dar oamenii mă ocolesc Îi chem pe toți, de toți mi-e dor Eu sunt Păstorul tuturor Viața sunt Lumina Ta Deschide acum nu mă uita Apa vieții iți voi da Eu Că sunt Mântuitorul tău Izvoare curg din Jertfa Mea Nu vine nimeni ca să bea Deschide acum Că anii fug E astăzi dulcele belșug Căci
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
păcătuiesc, Că nimic din zestre Eu nu prețuiesc! Dar eu plâng, Stăpâne, Acum când mă cerți Și cu lacrime amare Te rog să mă ierți Dă-mi răbdare-n suflet Să mă-ntorc În turmă, Dă-mi și ajutor, Bunule PĂSTOR! (Culeasă de la Biserica din Jerusalem 2003) Când Povara... Când povara mă apasă Și când chinul este greu Singur, mă Închid În casă Și mă rog, Lui Dumnezeu Căci Scriptura ne Învață Că orice Îi cerem Lui Ne va da acum
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și la mulți ani! Lumea ieșea afară la noi, care-i colindam și ne dădea colaci, mere, bani, bomboane, și ne mulțumeau frumos spunându-ne să venim și la anul cu colinda. Ei!! Mai erau colinzi: Steaua sus Răsare, Trei Păstori, O ce Veste Minunată! și cam astea erau colindele. Acum ce colindă unu copiii la ușe, nici nu Îți vine să deschizi ușa! Păi ce fel de colind cântă ei?.... Fără să pomenească despre nașterea Pruncului Iisus? Sau Mama Pruncului
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
57 credincioși confirmați, 143 persoane mărturisite și împărtășite, 56 persoane neîmpărtășite. După moartea lui Fedele Rocchi, la 8 septembrie 1795, s-au produs schimbări în ierarhia Bisericii Catolice din Moldova: a fost ales un nou prefect, Michele Sassano, iar ca păstor al credincioșilor catolici din Huși, precum și din așezările vecine, era notat Remigio Silvestri, originar din Bologna, care venise în misiune la 29 iunie 1791. Medicul sibian Andreas Wolf, odată stabilit în Iași ca medic al mitropolitului Iacov Stamati și a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un argintar, iar patru aveau alte ocupații. În același ținut (Fălciu) și în același an - 1825 -, își desfășurau activitatea 23 liber-profesioniști (sudiți) și de alte ocupații, din care patru grădinari, un arendaș de moșii, 15 lucrători de pământ, trei ciobani (păstori), un vătaf de moșie, iar opt aveau alte ocupații (vezi Anexa V). În 1826, numărul sudiților din ținutul Fălciu era de 65, asemănător cu cel din anul precedent (vezi Anexa VII), însă în 1828 numărul supușilor străini din târgul Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înceapă totul, escaladarea tensiunilor în relațiile bilaterale acumulându-se de la an la an, cu accente cronice în unele momente. Se repetă confruntarea biblică dintre David și Goliath, dar în alte condiții, cu alte arme și cu alți actori, David nemaifiind păstorul de odinioară și Goliath nemaifiind războinicul rudimentar din legendă, ci prima putere economică, politică și militară a lumii! "638 ways to kill Castro"! Am văzut documentarul englez, am citit multe cărți și articole pe această temă. Punerea la cale a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
care să le zică: „Te-am urmărit. Tu ești tipul de care am nevoie la schema asta. Acum ascultă...” Jack - cel prin care i-am cunoscut pe Roy și pe Herman - nu era una dintre oile astea pierdute, În căutarea păstorului cu inel cu diamant și un pistol În teaca de pe umăr, cu voce puternică, fermă, cu aluzii la legături, aranjamente, scheme, și care să facă un jaf armat să pară o treabă ușoară, la sigur. Jack era plin de succes
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
45. TUTOVEANU, George. Academia Bârlădeană, în: Graiul nostru, l, nr. 9—10—11, mai 1925, p. 113—114. URSU, Gheorghe. Istoria literară a Bârladului. București, Atelierele grafice „Neculai Peiu", 1936, p. 56—62. URSU, G. Istoricul societății „Academia bârlădeană", în: Păstorul Tutovei, 5, nr. 8. 9, 10, 1942, p. 506. URSU, G. G. Amintiri despre G. Tutoveanu și alți scriitori bârlădeni, în: Școala bârlădeană. Culegere alcătuită și îngrijită de prof. Constantin Clisu. Bârlad, 1972, p. 21—31. URSU, G. G. De la
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
nevoi umane − bunuri ori servicii − folosind organisme; ca, de exemplu, a călări Înseamnă biotehnologie În sensul cel mai larg. Omul epocii nu mai era același: micile hoarde rătăcitoare deveneau acum clanuri, societăți incipiente. Modul de câștigare a existenței era simplu: păstorul Își păștea turma Într’o zonă a stepei până la epuizare, după care se muta mai departe; În urma sa, În zeci de ani, stepa se refăcea. Acest mod de viață a durat până la tătari. Contrar aparenței, această depoluare era lentă, comparabilă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dezvoltare a ființei umane în creștere, care corespund unor stadii ale dezvoltării societății. Trăsăturile caracteristice ale fiecărui stadiu devin apoi notele dominante ale unui tip psihologic. În primii șase ani de viață aprecia pedagogul elvețian copilul parcurge etapele vînătorului și păstorului primitiv; la această vîrstă se realizează un exercițiu spontan al simțurilor. În consecință, pe prim plan trebuie pusă tocmai educația senzorială. De la șase la doisprezece ani copilul parcurge stadiul de agricultor și meșteșugar; apar acum "interesele agricole", relevate prin preocupările
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
voievodul de la Argeș, așa cum ni-l arată veșmintele și podoabele sale, putea sta alături de cei mai străluciți monarhi ai Europei contemporane. N-a fost atunci, în veacul al XIV-lea, la curtea voievozilor noștri, o viață umilă, modestă, de țărani păstori și plugari, așa cum s-a crezut, plecânduse de la idei preconcepute, atâta vreme, ci tot fastul și strălucirea unei societăți de nobili, de boieri cu proprietăți întinse și cu legături puternice atât cu feudalii dinastiei angevine, cât și cu Bizanțul și
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
a unei site pentru făină, căreia îi montam niște conuri de carton ca să arate ca o stea cu raze, și pe care o împodobeam cu multă „beteală”, iar în interior puneam o imagine colorată cu Nașterea Domnului, cu ieslea și păstorii, iar în fața acestei fotografii, puneam o lumânare, căci becuri electrice nu aveam la îndemână în vremea aceea. Copil fiind, așteptam împreună cu fratele meu, cu emoție și cu bucurie, sosirea lui Moș Crăciun cel plin de daruri, care ne spunea cuvinte
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și semnificația. În loc de Moș Crăciun, a apărut Moș Gerilă, în loc de Sărbătorile Crăciunului au apărut vacanțele de iarnă, iar Revelionul, a devenit acum „masă tovărășască”. Nimeni nu îndrăznea să vorbească de Nașterea Domnului sau să cânte „steaua sus răsare” ori „trei păstori se întâlniră”. La biserică, chiar în zilele marilor sărbători, era văzut adesea printre credincioși câte un cetățean cu haină lungă de piele, care nota într-un carnețel numele cunoscuților văzuți în biserică (caz concret, tatăl unui coleg de școală, cunoscut
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Dar cine să se culce? Rugată, mama repeta Cu glasul rar și dulce Cum sta pe paie-n frig Hristos În ieslea cea săracă, Și boul cum sufla milos Căldură ca să-I facă, Drăguț un miel cum I-au adus Păstorii de la stână, Și îngeri albi cântau pe sus Cu flori de măr în mână. Și-auzi! Răsar cântări acum, Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum, S-aud acum în tindă Noi stam cu ochii pironiți
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
locuiau în apropiere de mare puteau deveni pescari, marinari sau pirați. Prosperitatea și fericirea unui individ depindeau în foarte mare măsură de statutul deținerii pămîntului și de situația politică a regiunii în cauză. Cei mai norocoși țărani erau fermierii sau păstorii liberi care aveau propriul lor lot de pămînt sau propriile lor turme. În general, ei locuiau în comunități unde satul beneficia de stăpînirea obștească a pădurilor, pășunilor și a cursurile de apă, dar fiecare familie deținea controlul asupra propriului ei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de țărani în beneficiul moșierului, iar celelalte erau subîmpărțite în loturi individuale de care beneficia satul. Cultivînd pămîntul moșierului, șerbul era totodată obligat să plătească un procentaj din alte produse ale trudei lui, cum ar fi vinul, mierea și vitele. Păstorii iobagi erau de asemenea obligați să renunțe la o parte din turmele lor. Nobilul local din cea mai mare parte a regiunilor beneficia de jurisdicție deplină asupra oamenilor lui. El colecta taxele pentru ocîrmuire, deținea autoritatea administrativă și juridică deplină
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și de munte, pămîntul agricol putea fi deținut de cultivatori sub formă de proprietate privată. Întrucît ocîrmuirea otomană nu încerca să instituie un control strict asupra zonelor situate departe de orașele mari și de principalele linii de comunicație, satelor de păstori și fermelor mici montane din Grecia continentală li se permitea de obicei să se administreze singure atît timp cît își plăteau taxele. Unele regiuni, cum erau Mani din Pelopones, Suli din Epir și Agrapha din Pind, erau practic aproape independente
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]