13,759 matches
-
6.1.3. Anomalii de coagulare Seriile neregulate de coagulare sau „dubla coagulare” - constă în redizolvarea precipitatului coagulat prin adăugarea unei cantități suplimentare de electrolit, apoi recoagularea coloidului, dacă adăugarea electrolitului continuă. Această anomalie poate fi explicată pe baza reîncărcării particulelor cu sarcina de semn contrar a ionului coagulant. Antagonismul ionilor coagulanți - constă în creșterea pragului de coagulare la acțiunea unui amestec de electroliți, peste valoarea corespunzătoare sumei pragurilor de coagulare ale ionilor independenți. Acest fenomen se explică prin efecte de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este cazul invers acțiunii protectoare, manifestându-se numai la concentrații mici ale coloizilor liofili de protecție (gelatină, agar-agar etc.). Ionotropia - ionii coagulanți se pot dirija uneori pe anumite direcții în coloizii în care coagulează, în special la cei formați din particule anizometrice (V2O5, FeO(OH) etc.) formând coageluri sau geluri orientate pe direcțiile respective. Acest fenomen este mai pronunțat la ionii divalenți și se amplifică dacă ionul opus celui coagulant este mai mare. Precipitarea ritmică (inelele lui Liesegang) - un efect de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
baza formării striațiilor din unele minerale ca agatul, onixul, jadul sau din calculii renali, biliari formați în organism. Coagularea fracționată - se produce la adăugarea unei cantități mai mici de coagulant în unii coloizi polidisperși și constă în coagularea selectivă a particulelor mari, cele mici rămânând necoagulate. Fenomenul se explică pe baza disocierii mecanice a particulelor mici, care imediat după ciocnirea cu particulele mari se desfac și rămân în continuare sub formă de particule coloidale. 150 2.6.2. Stabilitatea sistemelor coloidale
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
biliari formați în organism. Coagularea fracționată - se produce la adăugarea unei cantități mai mici de coagulant în unii coloizi polidisperși și constă în coagularea selectivă a particulelor mari, cele mici rămânând necoagulate. Fenomenul se explică pe baza disocierii mecanice a particulelor mici, care imediat după ciocnirea cu particulele mari se desfac și rămân în continuare sub formă de particule coloidale. 150 2.6.2. Stabilitatea sistemelor coloidale Deoarece această proprietate a sistemelor coloidale nu este niciodată realizată în mod absolut, din cauza
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
produce la adăugarea unei cantități mai mici de coagulant în unii coloizi polidisperși și constă în coagularea selectivă a particulelor mari, cele mici rămânând necoagulate. Fenomenul se explică pe baza disocierii mecanice a particulelor mici, care imediat după ciocnirea cu particulele mari se desfac și rămân în continuare sub formă de particule coloidale. 150 2.6.2. Stabilitatea sistemelor coloidale Deoarece această proprietate a sistemelor coloidale nu este niciodată realizată în mod absolut, din cauza instabilității termodinamice, ea este în realitate o
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coloizi polidisperși și constă în coagularea selectivă a particulelor mari, cele mici rămânând necoagulate. Fenomenul se explică pe baza disocierii mecanice a particulelor mici, care imediat după ciocnirea cu particulele mari se desfac și rămân în continuare sub formă de particule coloidale. 150 2.6.2. Stabilitatea sistemelor coloidale Deoarece această proprietate a sistemelor coloidale nu este niciodată realizată în mod absolut, din cauza instabilității termodinamice, ea este în realitate o coagulare lentă cu o viteză de coagulare sau de „îmbătrânire” din ce în ce mai
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de care depinde stabilitatea unui sistem coloidal sunt: natura coloidului - coloizii liofili sunt mai stabili datorită stratului protector din mediul de dispersie ce înconjoară micela; sarcina electrică a mediului de dispersie; valoarea potențialului electrocinetic; mișcarea browniană; gradul de dispersie al particulelor coloidale - valorile mari favorizează stabilitatea; temperatura sistemului - valorile ridicate duc la formarea de agregate prin creșterea numărului de ciocniri între particule. Stabilitatea coloizilor liofobi în prezența protectorilor Stabilizarea coloizilor liofobi la adăugarea de diferiți agenți de stabilizare sau „protectori coloidali
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dispersie ce înconjoară micela; sarcina electrică a mediului de dispersie; valoarea potențialului electrocinetic; mișcarea browniană; gradul de dispersie al particulelor coloidale - valorile mari favorizează stabilitatea; temperatura sistemului - valorile ridicate duc la formarea de agregate prin creșterea numărului de ciocniri între particule. Stabilitatea coloizilor liofobi în prezența protectorilor Stabilizarea coloizilor liofobi la adăugarea de diferiți agenți de stabilizare sau „protectori coloidali” poate fi de trei tipuri, după felul stabilizatorului: 1) stabilizarea prin încărcare electrică sau legarea particulelor coloidale de particule mai mici
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
creșterea numărului de ciocniri între particule. Stabilitatea coloizilor liofobi în prezența protectorilor Stabilizarea coloizilor liofobi la adăugarea de diferiți agenți de stabilizare sau „protectori coloidali” poate fi de trei tipuri, după felul stabilizatorului: 1) stabilizarea prin încărcare electrică sau legarea particulelor coloidale de particule mai mici încărcate electric ioni, dipoli (fig. 2.13 a); 2) stabilizarea prin legare de particule mai mari - macromolecule și alte particule coloidale (fig. 2.13 b); 3) stabilizarea cu agenți tensioactivi sau coloizi de asociație (fig
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ciocniri între particule. Stabilitatea coloizilor liofobi în prezența protectorilor Stabilizarea coloizilor liofobi la adăugarea de diferiți agenți de stabilizare sau „protectori coloidali” poate fi de trei tipuri, după felul stabilizatorului: 1) stabilizarea prin încărcare electrică sau legarea particulelor coloidale de particule mai mici încărcate electric ioni, dipoli (fig. 2.13 a); 2) stabilizarea prin legare de particule mai mari - macromolecule și alte particule coloidale (fig. 2.13 b); 3) stabilizarea cu agenți tensioactivi sau coloizi de asociație (fig. 2.13 c
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
agenți de stabilizare sau „protectori coloidali” poate fi de trei tipuri, după felul stabilizatorului: 1) stabilizarea prin încărcare electrică sau legarea particulelor coloidale de particule mai mici încărcate electric ioni, dipoli (fig. 2.13 a); 2) stabilizarea prin legare de particule mai mari - macromolecule și alte particule coloidale (fig. 2.13 b); 3) stabilizarea cu agenți tensioactivi sau coloizi de asociație (fig. 2.13 c) Prin legarea particulelor coloidale de diferite substanțe stabilizatoare se frânează și îmbătrânirea, electroliții fiind opriți de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
poate fi de trei tipuri, după felul stabilizatorului: 1) stabilizarea prin încărcare electrică sau legarea particulelor coloidale de particule mai mici încărcate electric ioni, dipoli (fig. 2.13 a); 2) stabilizarea prin legare de particule mai mari - macromolecule și alte particule coloidale (fig. 2.13 b); 3) stabilizarea cu agenți tensioactivi sau coloizi de asociație (fig. 2.13 c) Prin legarea particulelor coloidale de diferite substanțe stabilizatoare se frânează și îmbătrânirea, electroliții fiind opriți de a mai trece prin filmul format
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
încărcate electric ioni, dipoli (fig. 2.13 a); 2) stabilizarea prin legare de particule mai mari - macromolecule și alte particule coloidale (fig. 2.13 b); 3) stabilizarea cu agenți tensioactivi sau coloizi de asociație (fig. 2.13 c) Prin legarea particulelor coloidale de diferite substanțe stabilizatoare se frânează și îmbătrânirea, electroliții fiind opriți de a mai trece prin filmul format de protector pe suprafața particulelor protejate. În acest mod se stabilizează, de exemplu, coloizii de BaSO4 cu caseină, coloizii halogenurilor de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
b); 3) stabilizarea cu agenți tensioactivi sau coloizi de asociație (fig. 2.13 c) Prin legarea particulelor coloidale de diferite substanțe stabilizatoare se frânează și îmbătrânirea, electroliții fiind opriți de a mai trece prin filmul format de protector pe suprafața particulelor protejate. În acest mod se stabilizează, de exemplu, coloizii de BaSO4 cu caseină, coloizii halogenurilor de argint cu coloranți (violet substantiv), coloizii de platină cu gelatină etc. Fig. 2.13. Tipuri de stabilizare a coloizilor liofobi 151 2.7. Sisteme
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
care două sunt cele mai importante: coloizii macromoleculari; coloizii de asociație. 2.7.1. Coloizii macromoleculari Sunt substanțe coloidale care reprezintă numai o singură clasă de compuși, fiind numiți și coloizi monofazici. Soluțiile de compuși macromoleculari sunt formate din molecule (particule moleculare), deși foarte mari în raport cu moleculele obișnuite. Ele prezintă o stabilitate, chiar și termodinamică, mult mai mare datorită creșterii entropiei de formare a macromoleculelor din micromoleculele respective. Prin urmare, soluțiile de compuși macromoleculari se pot obține în concentrații foarte mari
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mult mai mari, caracteristice soluțiilor de macromolecule. 152 2.7.1.1. Clasificarea coloizilor macromoleculari Pentru a explica diferitele comportări ale produșilor macromoleculari, Staudinger propune o clasificare a acestora după mai multe criterii: formă și mărime a) formă - coloizii cu particule de formă sferică (izometrică) se numesc sferocoloizi, iar cei cu particule de formă diversă, coloizi liniari. b) mărime - hemicoloizii au un grad de polimerizare mai mic decât 100, mezocoloizii au gradul de polimerizare cuprins între 100 și 1000, iar eucoloizii
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
1. Clasificarea coloizilor macromoleculari Pentru a explica diferitele comportări ale produșilor macromoleculari, Staudinger propune o clasificare a acestora după mai multe criterii: formă și mărime a) formă - coloizii cu particule de formă sferică (izometrică) se numesc sferocoloizi, iar cei cu particule de formă diversă, coloizi liniari. b) mărime - hemicoloizii au un grad de polimerizare mai mic decât 100, mezocoloizii au gradul de polimerizare cuprins între 100 și 1000, iar eucoloizii au acest parametru cu valori peste 1000. Macromoleculele au numai anumite
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cuprins între 100 și 1000, iar eucoloizii au acest parametru cu valori peste 1000. Macromoleculele au numai anumite dimensiuni medii, forma lor cea mai probabilă fiind cea de ghem. Ghemele macromoleculare pot fi la rândul lor strânse sub formă de particule izometrice (sferoidale) sau întinse sub formă de fibre. modul de înlănțuire al particulelor în macromoleculă după acest criteriu, avem molecule ramificate, liniare, împâslite prin punți de hidrogen între catene și tridimensionale. Ultima categorie reprezintă clasa compușilor care se îmbibă cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
1000. Macromoleculele au numai anumite dimensiuni medii, forma lor cea mai probabilă fiind cea de ghem. Ghemele macromoleculare pot fi la rândul lor strânse sub formă de particule izometrice (sferoidale) sau întinse sub formă de fibre. modul de înlănțuire al particulelor în macromoleculă după acest criteriu, avem molecule ramificate, liniare, împâslite prin punți de hidrogen între catene și tridimensionale. Ultima categorie reprezintă clasa compușilor care se îmbibă cu dizolvanți fără a se dizolva propriu zis, fiind insolubili. gradul de polimerizare dacă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
intensifica acest proces se adaugă în amestec agenți activi de suprafață și alte substanțe amfifile, numite colectori (de exemplu xantogenați alcalini C5H11-O-C(S)S-Na pentru minereuri sulfuroase, acizi grași superiori pentru minereuri oxidice, carbonați, sulfați etc.). Colectorii aderă la particulele lipofile și măresc lipofilicitatea acestora, separându-le mai ușor de particulele hidrofile. Spumele au proprietatea de a dizolva sau de a concentra anumite substanțe din soluțiile în care se formează, în special coloranți organici, proteine, fermenți sau microorganisme (de exemplu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și alte substanțe amfifile, numite colectori (de exemplu xantogenați alcalini C5H11-O-C(S)S-Na pentru minereuri sulfuroase, acizi grași superiori pentru minereuri oxidice, carbonați, sulfați etc.). Colectorii aderă la particulele lipofile și măresc lipofilicitatea acestora, separându-le mai ușor de particulele hidrofile. Spumele au proprietatea de a dizolva sau de a concentra anumite substanțe din soluțiile în care se formează, în special coloranți organici, proteine, fermenți sau microorganisme (de exemplu, gustul diferit al spumei de bere față de lichidul de proveniență). Alte
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și aplicații asemănătoare coloizilor propriu-ziși. Acești compuși mai poartă denumirea de pseudocoloizi. Sistemele coloidale în care mediul de dispersie este solid formează categoria sistemelor coloidale solide. 3.1. Dispersii eterogene stabile 3.1.1. Suspensii Sunt sisteme disperse formate din particule insolubile, cu dimensiuni de 10-7 - 10-5 m, dispersate într-un anumit solvent. Particulele fazei disperse sunt vizibile la microscopul optic obișnuit. În funcție de natura mediului de dispersie, se împart în hidrosuspensii și organosuspensii. Pentru a crește stabilitatea acestor sisteme, în procesul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coloidale în care mediul de dispersie este solid formează categoria sistemelor coloidale solide. 3.1. Dispersii eterogene stabile 3.1.1. Suspensii Sunt sisteme disperse formate din particule insolubile, cu dimensiuni de 10-7 - 10-5 m, dispersate într-un anumit solvent. Particulele fazei disperse sunt vizibile la microscopul optic obișnuit. În funcție de natura mediului de dispersie, se împart în hidrosuspensii și organosuspensii. Pentru a crește stabilitatea acestor sisteme, în procesul de obținere se adaugă și stabilizatori. Deși au particule mai mari decât dimensiunile
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
într-un anumit solvent. Particulele fazei disperse sunt vizibile la microscopul optic obișnuit. În funcție de natura mediului de dispersie, se împart în hidrosuspensii și organosuspensii. Pentru a crește stabilitatea acestor sisteme, în procesul de obținere se adaugă și stabilizatori. Deși au particule mai mari decât dimensiunile coloidale, suspensiile au majoritatea proprietăților generale ale coloizilor. Sunt astfel prezente mișcarea browniană, deși foarte redusă, echilibrul de sedimentare, turbiditatea, sarcinile electrice, lipsesc presiunea osmotică și 164 difuzia, iar efectul Tyndall se datorează reflexiei razelor luminoase
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
decât dimensiunile coloidale, suspensiile au majoritatea proprietăților generale ale coloizilor. Sunt astfel prezente mișcarea browniană, deși foarte redusă, echilibrul de sedimentare, turbiditatea, sarcinile electrice, lipsesc presiunea osmotică și 164 difuzia, iar efectul Tyndall se datorează reflexiei razelor luminoase pe suprafața particulei și nu difracției. Suspensiile pot fi lichide (suspensii propriu zise) și gazoase (aerosuspensii). Mai pot fi suspensii diluate și concentrate (C ≥ 10%), acestea din urmă având aspect de paste. Acestea se obțin prin stabilizare cu polimeri liofili, cucantități mici de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]