3,697 matches
-
fiind motivat să acționeze și pentru îmbunătățirea stării lor generale. De altfel, în primul său discurs, Kisseleff sublinia: „ Voiesc să fiu și sunt într-adevăr cu totul altfel decât predecesorul meu, ale cărui obiceiuri nu mi-au plăcut niciodată. Vă poftesc să schimbați tonul și să renunțați la arbitrar”. Noul reprezentant al Rusiei părea instalat pentru multă vreme, în condițiile în care, la 14 aprilie 1830, Rusia consimțea să reducă datoria de război a Turciei, dar avertiza Poarta că Principatele vor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de posibilități lipsit de îngrădiri. Altfel spus, jinduiau fără știință după un sens forte, aproape religios, al cuvântului domn. La el erau îndreptățiți doar "barosanii", adică membrii ajunși și invidiați ai comunității, care își permiteau să facă pe domnii cât pofteau, fără însă a-și fi pierdut mare lucru din felul lor mai vechi de-a simți. Ei se jucau de-a domnii, nu jucau în belciugul de alamă ieftină al domniei de rând, ca ursul care n-are încotro. Fumul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și discernământ, cum pare a fi cea mistică. Alergic la indiferența atroce și compactă a elementelor, omul nu poate trăi în contact epitelial cu frigiditatea lor cosmică, ci își amenajează o lume de suprafețe intermediare cu permeabilitate selectivă, înăuntrul căreia poftește exteriorul numai pe alese, trecându-l mai întâi protocolar, aspru-mângâietor, printr-o sumedenie de anticamere și șicane calorifere, până capătă fragilitatea abordabilă a convivialului. Doar când devine tremurător ca și el infinitului i se dă cuvântul - chiar dacă înfiorarea aparține de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
om, plenitudinea umple un gol labil, ascuns de o sumedenie de imagini înșelătoare, și că, pentru detectarea lui, înzestrarea cu un instinct de fântânar e absolut indispensabilă. Așa că, ajuns după multe ocolișuri la stâlpii bunăstării erotice a femeilor cretane, îi pofti îndatoritor pe recruți la un chef dansant. Asta constituia proba echilibrului hidraulic, în care afinitatea omului cu vortex-ul devenirii iese la iveală pentru ochiul avizat. Nu-i reținu decât pe cei care-o aveau, ca și el, în sânge - care
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
amintiri de familie, în special fotografii vechi. Guvernatorul Blenheim-Ahlskog ar fi trebuit să pună să fotografieze o mulțime de biserici, de mare valoare cultural istorică (Înainte de restaurare!). Stăm de vorbă până spre ora trei. Bătrânul B.-A. vrea să mă poftească înăuntru. Refuz pe motiv de oră târzie. Seara telefon de la Gård ( S-a făcut bine). Min. pregătit să confirme comanda de la Düsseldorf. Vrea totuși să luăm avionul până acolo și să discutăm detaliile. De ce nu s-or putea ăștia hotărî
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
că baba stă și plânge și-mi întinde pistolul. Are precis 80 de ani (confruntat cu registrul de evidență a populației: 86 de ani!). Micuță, căruntă, cu ciorapi, fără pantofi, cu vârfurile ciorapilor retezate. Îl roagă pe "domnul inspector" să poftească înăuntru. Pare bine informată din ziare cu privire la activitatea ISA. A văzut și afișele noastre pe stâlpii de telefon. În principiu n-are nimic împotriva activității ISA pe insulă. "Știe el ce face, regele de la Stockholm". Deține o scroafă care urmează
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
ca să n-aud. Ulterior B.-A. mi-a relatat că i-a făcut scroafei o doză-mamut de curara și că era deja moartă când a tras baba. Zice că glonțul de-abia a atins osul frontal. La sfârșit suntem cu toții poftiți la cafea. Baba e foarte vorbăreață, mai că a dat în exaltare. A locuit 20 de ani în SUA, dar s-a întors acasă în timpul marii crize. Ne-a dat câte 5 kg de căpșune la fiecare. Seara am fost
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
propriei biografii morale, dl Breban nu se rezumă la asemenea exerciții cosmetice, ci încurajat probabil de lipsa-mi vădită de entuziasm pentru polemici futile, Domnia sa aplică încă o dată retușuri nesolicitate biografiei mele și a altora. Iritat că nu a fost poftit la întâlnirea consacrată de Academia Civică unui sfert de veac de la Mișcarea Goma, dl Breban semnează în Cotidianul un soi de mini - Istorie a disidenței românești. Dar să o luăm puțin mai din urmă. Într-un text din propria revistă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
la ale căror chefuri de pomină participa uneori. Într-o seară, un ofțer rus o întreabă ce reprezintă insigna pe care o poartă la uniformă. "Este o insignă de pilot militar" îi răspunde amica Stelei. "Locika?" întreabă rusul, și o poftește într-o cameră, unde îi arată un album cu diverse fotografii, capturat cine știe de unde. Printre multele poze, se găseau și cele ale Stelei Huțan, făcute în Crimeea! Evident, a recunoscut-o imediat, și a făcut în așa fel încât
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
ce ar face ea dacă ar păți la fel. Sfidătoare, tânăra îi spune că ar ști ea cum să se apere, dar că, dacă reușește totuși să ajungă cumva s-o sărute, o să-l lase să-i facă tot ce poftește. Nu voiam ca Marcel să mă sărute, dar așteptam s-o facă și, cine știe, poate chiar mai mult de-atât, recunoaște Clara Malraux. Și totuși eram gata să mă apăr și îmi închipuiam că vigilența mea e la înălțimea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe mătase. Îmi place să pipăi o banchetă mătăsoasă". Atunci urcă și pipăi-o!" se grăbește să-i sugereze Terry Broscoiul, nu fără o oarecare ambiguitate, după care reia: "Ah, nu. Vreau să spun că poți s-o atingi cât poftești, urcă dar și probează-mi bancheta..".156. Mașina americană facilitează apoi primele dezmierdări. Grație "banchetelor din spate largi și capitonate", poate să adăpostească orice zbenguieli, ale celor care flirtează sau ale amanților. Fordul lui April, învățătoarea de culoare cu care
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Andreea la apartamentul lui Tanța, urcăm cu liftul , sunăm la ușă, Tanța ne deschide și ne primește cu obișnuitul ei zâmbet, care o face și mai frumoasă, și mai deschisă comunicării. Bucuroasă de întâlnire, ne sărută din prag și ne poftește în casa deosebit de ospitalieră, ca și stăpâna. După ce schimbă câteva cuvinte cu Andreea, văd că o ia de mânuță, o plimbă prin toate camerele, iar într-una Andreea zărește agățată pe perete o chitară. Chitara lui Ema, fiica lui Tanța
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
-i arată cum trebuie să o țină și devine și mai bucuroasă când simte că musafira începe să plesnească strunele instrumentului muzical. În timp ce Andreea se ocupă de muzică, Tanța a și ajuns în bucătărie și ne prezintă nouă, musafirilo r poftiți la ea acasă, un întreg platou cu tot felul de dulc iuri, din timp pregătite. În încheierea întrevederii am simțit că Tanța a rămas deplin mulțumită de felul cum s-a comportat Andreea în vizita la care mă însoțise. Un
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
întotdeauna, atunci cînd există bunăvoință. În compartimentul suprapopulat în care încerc să intru, dau de o echipă de sîrbi care pleacă să se angajeze ca matrozi pe bordul navelor engleze. Șeful lor, un bărbat înalt, bărbos, cu voce joasă, mă poftește să intru. Printre ei se mai află două femei: o italiancă bătrînă, care se duce la Londra să-și viziteze fiul și însoțitoarea ei, care admiră credincioasa mea traistă din păr de capră revenită la starea ei normală, uscată. Tovarășii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
cineva era în dosul ușii și noi, înfuriați de lipsa de omenie a celor de după ușă, tragem o înjurătură apăsată, stupim și plecăm. Mai spre seară, vine un om, întreabă de noi și ne spune că D. profesor Băncilă ne poftește la el. Nu știam că meșterul era la Agapia, vestea ne bucură, închipuindu-ne că vom fi opriți și la masa de seară. Ne punem cămăși curate, ne aranjăm ținuta și plecăm țanțoși să căutăm casa unde locuia pictorul. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
pionieri. Pregătiri, trebuia că evenimentul să fie Întâmpinat la Deleni, pe măsură. A fost Întâmpinat cu adevarat, pe masura! Festivitățile, care au coincis cu sfârșitul de an școlar, au fost televizate! A fost construită o tribuna la care au fost poftiți musafiri de la județ și de la forurile centrale. Când stăteam În Copou, pe Aleea Grigore Ghica Vodă, cei 17 studenți proveniți din clasa a VII a B, condusă că diriginte, Îmi aduceau În amintiri de toată frumusețea, tablouri cu elevi decorați
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
îmi spune că moș Creangă îi dindos, pe cerdac. Îl cheamă ea îndată. Nu trece multă vreme și în ușă se ivește moș Creangă, cu un zâmbet cald pe chip și cu brațele deschise. Bine ați venit în Bojdeuca mea! Poftiți! Ruxandă! Adă tu niște apușoară rece de la izvor și chisaua cu dulceață de cireșe amare!... Și imaginația zburdă în voie. Zadarnică-i orice încercare de a-i găsi acasă pe junimiști. Ei au plecat de multă vreme din lumea noastră
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
împovărezi plecarea căpeteniilor mele din această țară [...] feciorul drag al lui Atreus alege și iubește pătimaș o fată pradă nebuniei, la patul căreia, cu toate că sunt om sărac, eu n-aș râvni vreodată. Deoarece ți-e mintea zdruncinată, bârfește-i cât poftești pe argei și laudă-i pe frigieni ; eu las în seama vântului spusele tale. Taxat drept sminteală, darul Casandrei de a cunoaște viitorul este respins de toți ceilalți. În poemul dramatic al lui Iorga, apropierea vasului care îi aduce pe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
prin mijlocirea isprăvniciei de Fălciu cu raportul din 12 a curgătoarii, Nș 4589, au primit de la boierii viețuitori în târgul Huși atingătoari de a să opri lucrarea salhanalii aflată acolo. Înpărtășinduvisă cu aceasta o întocmai copii, Dipartamentul cu cinste vă poftești ca pe un ocârmuitor proprietății să binevoiești a pune la cale îndestulare dumlor sali,potrivit cu înpregiurările ce poziția localnică va fi înfățoșind spre nepătimirea dumlor sali. <ss> No 14890 1834 săpv. 20 D.J.A.N.V., Colecția de documente “Foi volante
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
au poruncit isprăvniciei acelui ținut că de este neaparată trebuință pentru acea salhana apoi ea să mijlocească către Preosfinția Voastră a slobozi jăluitorilor a asămenea voie. Dar apoi prin aceasta de-a dreptul însuși Departamentul a socotit de trebuință a pofti cu căzuta cinste pe Preosfinția Voastră să binevoiți a învoi pe jăluitori pentru înființarea acelei salhanale cu nepăgubirea însă a Sfintii Episcopii și totodată a nu lăsa nici pe Dipartament neîmpărtășit de priincioasă punere la cale care fără îndoială se
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mărunte istorii? Trebuiau să vizeze deznodământul, nodul va sfârși prin a se deznoda, nu se pune problema să taie în carne vie. Mâine, la aceeași oră, în același loc!, notifică Arcadi, bătând cu muchia palmei în masă. În fața ușii, se poftiră unul pe altul care să treacă primul și sfârșiră prin a trece împreună, concomitent și aproape îmbrățișați. Vântul de toamnă le-a răcorit fețele. Înviorați, au pornit-o pe mijlocul străzii. Ahile își ridică privirea spre lună care alerga înfășurată
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
suverani, că ei controlează televiziunea și că pot face orice afurisit de lucru vor ei. Este de remarcat faptul că la școală sau în alte spații ale autorității rîsul acesta le creează necazuri, dar acasă pot rîde și chicoti cît poftesc. Așadar, serialul capătă o dimensiune utopică: utopia lipsei de autoritate parentală și de libertate nelimitată de a face orice doresc, oricînd doresc. "Bude, we're there" ("Fraiere, am rezolvat") este una din expresiile favorite cînd cei doi se hotărăsc să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
însușiri superioare, era mic șorat de o copilărească vanitate: se credea o ființă providențială, care într-o zi oarecare va fi marele conducător al țării. Ion Brătianu îi cunoștea slăbiciunea. De aceea l-a invitat special, cu adăugirea că îl poftește pe el singur din toată opoziția, fiind singurul bărbat de stat cu vederi largi și luminoase, al cărui cuvânt va trebui ascultat în clipele îngrijitoare pe care le trecea țara și Europa. Iar Petre Carp, gâdilat de vanitate, s-a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
prânzeam cu el la restaurantul Marelui Hotel Boulevard. Hotelul arsese câteva săptămâni mai înainte, iar restaurantul era instalat provizoriu în grădina casei din fața hotelului Capșa. Pe când mâncam, apare Emanoil Mihăescu Porumbaru - ministrul de Externe în timpul războiului de la 1916; Panu îl poftește să șeadă. Veni vorba despre proces. Mihăescu Porumbaru („Porumbița“, cum i se spunea de intimi) povățui pe Panu să treacă granița. și începe să pledeze: — Detențiunea e întotdeauna deprimantă; o inteligență ca a ta, Panule, se va resimți adânc. Să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
degradări, demisionând din armată. Bineînțeles, demisia nu-i primită. Dar moravurile noastre sunt destul de jos. Deși poartă pe umeri o acuzare atât de rușinoasă, deși e trimis înaintea Consiliului de Război, la Clubul Regal e încă membru și e încă poftit în partidele de poker și la cele din sala de mâncare. Numai la Jockey-Club 15 membri cer radierea colonelului. Dar fiindcă operațiunea întârzie, prințul Gheorghe Bibescu își prezintă demisia din club. și-o retrage, însă, când i se spune că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]