10,542 matches
-
de vită.” Și, măi prin februarie (auzi aici poezie pură, nefalsificata): „Tinerii Borza și Bița ne însoțesc în nocturnă, că se face economie la luminaa electrică și nici măcar luna nu ne mai ajută...” În ziua de 3 martie, vineri, îl pomenește pe Vladimir Visoțki”. Mare poet, care umplea piețele publice ale Rusiei cu spectacolele sale și se pare ca tovii l-au ajutat să treacă în eternitate... lăsînd-o înlăcrimata pe Marină Vlady. http://www.youtube.com/watch?v=PIFPmjvZ39M&feature=related
NONEPOEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358273_a_359602]
-
lozinci, dintr-o școală pedagogică pentru părinți: Ele sunt întrerupte de fraze confesive și apoi reluate, cu aceeași intensitate a comunicării. De fapt, ele sunt culese subliminal, din toată înțelepciunea biblică și din cea populară, zestre cu care ne-am pomenit de când ne știm. Nimic nou sub soare. Doar faptul că aplicăm aceste învățături la viață este meritoriu: „IUBIȚI-VĂ COPIII! Iubiți-i și arătrați-le că-i iubiți! Nu vă cumpărați liniștea cu bani. (...) învățați să vă rugați cu inima și
UN TIMP AL TRĂIRII ŞI UNUL AL MĂRTURISIRII. CRONICĂ LA CARTEA SILVIEI URLIH VIAŢA DE DUPĂ VIAŢĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358300_a_359629]
-
de vită.” Și, măi prin februarie (auzi aici poezie pură, nefalsificata): „Tinerii Borza și Bița ne însoțesc în nocturnă, că se face economie la luminaa electrică și nici măcar luna nu ne mai ajută...” În ziua de 3 martie, vineri, îl pomenește pe Vladimir Visoțki”. Mare poet, care umplea piețele publice ale Rusiei cu spectacolele sale și se pare ca tovii l-au ajutat să treacă în eternitate... lăsînd-o înlăcrimata pe Marină Vlady. „Vladimir Semionovitch Vyssotski (en russe : В" адимир Семёнович Высоцкий
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358377_a_359706]
-
pământul ăla, îl mai ia sau nu-l mai ia că i-a dat vorbă cocoana Câmpineanca să vină că mai lasă din preț. Era zi întâi, leafa cam acu venea...și cum stam eu așa și mă gândeam, mă pomenesc cu unu Praporică din Dudești: ,,Să trăiți dom’ sergent!”, ,,Să trăiești Praporică!”, zic eu și tocmai mă întrbam de ce dracului n-o fi stând ăsta acasă pe zăpușala asta. Și-i zic:,,Încotro Praporică pe vipia asta?” ,, Păi nu știi
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
să-mi văd păcatele mele și să nu osândesc pe fratele meu”. Este făcută cu stăruință pe toată durata Postului Mare. Te-ai aștepta ca, atunci când te rogi cu așa mare stăruință să te păzească Dumnezeu de păcate, să fie pomenite păcatele cele mai grave: crimă, desfrânare, pe care noi le socotim a fi mai mari și mai rele, dar Sfântul Efrem nu le pune acolo pe acestea, ci zice: „Dăruiește-mi să văd păcatele mele și să nu osândesc pe
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
Toate Articolele Autorului Nu mai are Dumnezeu milă de noi și pace bună. Nu ne mai dă ploaie la timp, de pe câmp strângem numai o brumă de recoltă. Alunecări de pământ, cutremure, inundații, boli de care înainte nici nu se pomenea, toate cad pe capetele noastre. Dar noi facem ce vrea Dumnezeu, ca și Dumnezeu să facă ce vrem noi?! Am, ajuns să formulăm cereri atât de nesocotite, de parcă noi am fi stăpânul și nu sluga. De declarat, toți ne declarăm
DOUĂ SCĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358426_a_359755]
-
despre găinile care ouau mai rar. Eu, le povestea Roua în clipele ei de luciditate, am zece găini și iau trei ouă pe zi, iar o babă de lîngă mine are trei găini și tot atîtea ouă zilnic ... și te pomenești că baba le-a ales p-alea outoare și le-a făcut supă pe celelalte ... Ce naivă și ce blîndă și ce proastă mai era Roua și de aia o și iubeau fetele, toate, fără nici o excepție. Adelina se înfipsese
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
ca strigoiul prin sat și c-a lăsat-o singură în calea tâlharilor, începe a se mira asupra felului în care s-au purtat hoții de azi-noape ... Că mai mult au hodorogit decât au furat și că n-a mai pomenit ca unul să cotrobăiască și vreo cinci să stea de pândă la poartă ... Și începe a se jelui că bărbatul ei, omorât la stână, n-a avut parte de hoți ageamii ca ăștia. În ce-l privește pe feciorul Catrinei
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
din gând și-n urzicile/ din ascunsă copilărie ... Eu redevin/ copilul scâncit și-amestecînd lucrurile/ ca pe o grămadă de aer și fum ... / Istoria la mine este o geografie perpetuă! (Mamă). Iubitor de familie, iubitor de părinți, de copii, poetul îi pomenește în lirica sa: „Și Ana și Valentina și Vioricile/ și Stela și Minodora și Silvia/ și doar Dumnezeu le mai știe ... / niciuna nu este din București deși/ toate sunt flori din grădină și toate/ mi-s adunate în palmă. Mirosul
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
merge Țară bine, va trebui să ne pornim la o Nouă Revoluție, din păcate...” ...Plecăm, până la urmă, amărâți spre casă, eu continuând a vorbi cu anticipație, în gând, cu românii, care-mi vor citi articolul: „Cum? Ați spus să nu pomenesc de Monarhie? Păi, de ce: nu vă place? „ „Nu-uuu de astă: Pentru că nu am intrat încă în campanie! Lui Băsescu nu-i place de Regele nostru Mihai I?” „Aha-aaaa! Nu-i nimica: NICI NOUĂ NU NE-A PLĂCUT ce a făcut
PARTIDELE, PANA SI DE ZIUA NOASTRA NATIONALA... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357988_a_359317]
-
care l-au condamnat la moarte: Crearea în emigrația română a unui curent puternic de apărare a Bisericii Naționale și transmiterea către cei din țară a curajului acestora de a rezista în fața comunismului ateu. Numai faptul pe care l-am pomenit: că, în acea vreme, sute de mii de ascultători clandestini din țară se salutau discret, ca-ntr-o formulă de recunoaștere, cu mesajul lansat de el la sfârșitul predicilor transmise prin radio : „Ferște-ne Doamne de Sovrompatriarhie” și este un argument
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
pentru a-i pune la dispoziție un Serviciu Religios militar care să oficieze slujbele Bisericii din Eter. Cât despre această BISERICĂ DIN ETER ca fenomen spiritual de întrunire într-o unică Biserică Mamă a tuturor dreptcredincioșilor ortodocși români, chiar dacă o pomenim și în malițioasa glumă de mai sus, eu îmi exprim aici tot Crezul în legătură cu ea. Pentru că, purtătoare de cuvinte fiind, undele radio s-au dovedit în acele vremuri de restriște a afla prin Duh Sfânt puterea de a purta CUVÂNTUL
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
nu faci ca azi de dimineață, să te aștept mult, că vin după tine, să știi, glumi Gicu. - Sigur, vin, nu-și face griji! zâmbi ea. Am o rugăminte la tine, însă: în discuțiile cu Ștefan, te rog să nu pomenești de mine, deocamdată. - Ilinca, eu cu Ștefan am fost la simpozion, împreună. I-am spus că mai rămân trei zile, să mă recreez, el nu mi-a spus că mai ramâne sau că s-a întâlnit cu tine, ulterior. Nu
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (IX) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358061_a_359390]
-
Localitatea extinsă și pe pantele Măgurii Călățele (cu 2 sate de vacanță în Călățele Pădure) dar și pe malurile lacului antropic Fântânele, de pe cursul superior al râului Someșul Cald, are un nou certificat de naștere decât în 1737, când e pomenită în documente, fiindcă în 1970 pe vatra veche a satului s-a ridicat barajul Beliș - Fântânele ( cu un volum de peste 200 milioane mc.). Pantele fac greu accesibile drumurile spre monumentele naturale, de aceea se impune pentru localitățile unde se dezvoltă
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
puținul lor cu un mic bănuț, care apoi adunat să contribuie la construcția bisericii din cătunul Barcuri, Toți cei care vor să pună o "cărămădă" din munca lor la ridicarea acestui lăcaș de rugăciune sunt bine veniți, ei vor fi pomeniți la sfintele slujbe ca și"ctitori"și bine făcători, făcându-și în același timp și comoară în ceruri. Puteți face o donație în orce sumă în contul nou în RON - 2511.E01.0.4646081.0032.ROL.3 deschis la Banca
ZIDEŞTE BISERICA de IONEL CADAR în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358079_a_359408]
-
din 21 iulie 2012 Toate Articolele Autorului OAMENI FĂRĂ DUMNEZEU -TABLETĂ- De când urmăresc mascaradă care nu se mai termină, de pe toate canalele TV, privind politică actuală, am observat un lucru esențial în comportamentul protagoniștilor și acoliților lor: nimeni nu-L pomenește pe Dumnezeu, nimeni nu face o cruce cât de mică. Faptul că e bărbat sau femeie, nu contează. De ce? S-ar face de râs, s-ar înjosi, ar părea slabi, desueți, mistici? Toate la un loc. Ori, Sfanțul Apostol Pavel
de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358130_a_359459]
-
Ediția nr. 542 din 25 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Dați-mi doamnă cărțile-napoi Ca să punem punct la partitură Că eu știu: frumoasa voastră gură, A mai dus cu mine un război Nu le veți găsi interesante: Nici măcar nu pomenesc de modă Și-am să vă rămân dator o odă, Pentru desfătările galante Mai aveți din cărțile de școală Și în plus atâtea almanahuri Abundența naște-ntruna crahuri, Iar mania e curată boală! Degetele voastre sunt prea fine Pentru-o
DAŢI-MI DOAMNĂ CĂRŢILE ÎNAPOI! de ION UNTARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358140_a_359469]
-
la măicuța mea cea mult iubită, Să-i dai o bătrânețe liniștită Și fă-i amurgul vieții însorit Că prea mult a muncit și suferit ! Și mulți, ani mulți ea pensia s-o primească Iar pe tătuca, să-l tot pomenească ! Pe tata socru, eu Te rog fierbinte, Nu-l fă mai fericit ca înainte. Cât stă lângă a doua lui soție, Păstrează-i amintirea mamei vie ! La frați, surori, cumnați, nepoți, Să le-mplinești dorințele, că poți, Întoarce-i cu
O, DOAMNE! de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358202_a_359531]
-
foiam în preajma lui. Diverse. Îmi scrie, de pildă, că acum la el în Pomerania trebăluiesc polonezii, că a devenit, ceea ce n-ar fi crezut niciodată, proprietar de săli de spectacole la Hamburg. Și că mă invită să-l vizitez ... Te pomenești că, își trădase adevărata preocupare tata, după ce mi-au citit scrisoarea, cum le stă în obicei, ăștia iar mă vor chema să le dau declarații. O vreme, nu mai țin minte dacă ți-am spus sau nu, mă tot chemaseră
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
cu presupusul, îmi dezvăluia în continuare interlocutorul meu ocazional, că era bine proptit dinafară!... Și amintise numele lui Rennhoff, a cărui scrisoare el însuși i-o adusese tatei, și al încă unui individ, Cezar, de care tata însă nu-mi pomenise niciodată. Dar de ce ți-a adus-o tocmai Magda? țin minte că întrebase mama, imediat ce văzuse în mâna tatei scrisoarea lui Rennhoff. Fiindcă, răspunsese el, e venită pe adresa baroului, iar pe Magda l-au reprimit de curând în barou
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
deși ne aflam la mulți kilometri în spatele frontului, de mici unități de comando inamice. Îmi terminasem destul de repede treburile și mă vedeam deja pe calea întoarcerii la divizie, unde urma să îți sărbătoresc venirea ta pe lume, când m-am pomenit abordat de un aghiotant. Că mă recheamă Rennhoff la dânsul, îmi comunicase. Herr Leutnant, îmi spusese cu gravitate colonelul revăzându-mă, pe lista aceea pe care mi-ai prezentat-o spre aprobare mai adineauri există o importantă omisiune. Îmi vorbea
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
provenind în egală măsură din căutări tehnice sau din dorința de afirmare a unui anumit spirit de epocă; adică, în ultimă instanță, așa cum am denumit-o: creația folclorică pe care o produce acest nou mod de comunicare. Și, pentru că am pomenit mai înainte termenul „academic”, precizez că nu e vorba de rigorile clasicizante ale ștaifului academic, ci de esența vie a comunicării și dezbaterii în termeni cât se poate de sinceri, deschiși și moderni, chiar iconoclaști dacă provoacă prin aceasta o
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
fi îngropat și legendara Atlantidă sub „efectele mele pirotehnice”, dar asta va trebui să-mi dovedească ei mai întâi! Una peste alta, am înghițit destule până acum. În clipa asta am 140.000 de mii de „fani permanenți”, fără să pomenesc cele 1,5 milioane de turiști, care vin să mă vadă în fiecare an. Vor ști ei de ce! Abia-mi mai trag sufletul departe de ei, prin locuri prin care nu se ajunge cu mașina, cum sunt romanticele plaje Papagayo
LANZAROTE – CERERE IN CĂLĂTORIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357506_a_358835]
-
Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1245 din 29 mai 2014 Toate Articolele Autorului Odată cu cea mai veche și mai mare sărbătoare a creștinismului, Înălțarea la cer a Domnului Iisus Hristos, românii își cinstesc eroii neamului. De Ziua Eroilor, sunt pomeniți atât luptătorii și eroii care au murit la datorie, de-a lungul veacurilor, pe toate câmpurile de luptă, pentru credință, libertate, dreptate, apărarea patriei și întregirea neamului, cât și eroii militari căzuți la datorie, în misiunile NATO. Prin hotărârile Sfântului
DE ZIUA EROILOR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357519_a_358848]
-
Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001, sărbătoarea Înălțării Domnului a fost consacrată ca Ziua Eroilor și sărbătoare națională bisericească. În această zi, Biserica Ortodoxă face pomenirea eroilor neamului românesc. În acest sens, sunt pomeniți toți luptătorii și eroii căzuți la datorie de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credință, libertate, dreptate, apărarea patriei și întregirea neamului. Românii întotdeauna vor ști să-și apere strămoșescul pământ încununat de crestele falnicilor Carpați, pământ
DE ZIUA EROILOR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357519_a_358848]