3,904 matches
-
el nu știe ce este. Acest sentiment de a fi altfel [indescifrabil], de a fi neînțeles, se accentuează de la an la an, mai ales după evenimentele de anul trecut, din noiembrie. Între el și poporul german s-a deschis o prăpastie. A trăit o decepție violentă, o durere imensă. De atunci el se socotește un martir. El este marele neînțeles. Această atitudine este și ea blamabilă, stângace, iritantă. Nu contează, se plânge tuturor și ține să afișeze în mod ostentativ supliciul
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
neghiobie. Dar contradicția este aici, în același timp, o opoziție reală și numai datorită acestei împrejurări devine fenomenul ridicol. Cînd Sancho Panza se agață cu ardoare de marginea unei gropi pe care și-o închipuie, în întuneric, drept marginea unei prăpăstii, situația poate fi formulată corect ca o contradicție, ca o "incongruență". Incontestabil, spaima grozavă a luio Sancho nu se potrivește cu situația. Dar nu absurditatea în sine are efect comic; este contradicția ei cu acel minimum de rațiune pe care
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
despre o coborîre periculoasă pe o pantă abruptă și înghețată: Cînd m-am gîndit mai tîrziu", a adăugat el, "la acea întîmplare, cum m-am împins la vale, cu prudență, pe spate, și am încercate să mă apropii de marginea prăpastiei cît de mult, ca să mă pot uita în jos, m-a cuprins spaima. De fapt, era ceva ciudat, pentru că în momentul coborîrii nu fusese vorba despre nici o spaimă... Atunci aveam altceva de făcut". Antropologul G.H. Schneider notează ceva similar din
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
care erau expuși sub noile democrații. Juxtapunând această observație cu numărul mare de întâlniri pe care le-am avut în România în 1993 și din nou în 1996 și 1997, când am stat acolo câteva luni de zile, am simțit prăpastia dintre prezentările academice ale informației politice în noile democrații și realitatea modului în care această informație era de fapt procesată. În decursul acestor întâlniri, politica a fost deseori singurul subiect de discuție, participanții români fiind, în general, extrem de bine informați
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
comunistă înfierează (cu mânie proletară) existența lui Dumnezeu ca religie, indiferent de formă. Ori, spune Paulescu, „a-l nega pe Dumnezeu înseamnă a nega finalitatea, înseamnă a nega instinctele naturale și patimile, înseamnă a te prăbuși cu bună știință în prăpastia erori i”. Sfârșitul comunismului în Europa, prin urmare a eșafodului conceptual și ideologic pe care s-a clădit acesta, a demonstrat din plin că socialismul era prin structură antisocial și antiuman, prin eludarea naturii umane în esența ei, confirmând ceea ce
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
prilej favorabil ca națiunile să-și afirme independența. Acest promotor de idei noi a fost Martin Luther care, în opinia lui Paulescu, a produs cel mai mare rău omenirii pentru că „a îmbrâncit omenirea făcând-o să se prăbușească într-o prăpastie fără fund”. Concluzia lui Paulescu este că Luther pur și simplu nu a priceput, sau în mod deliberat nu a recunoscut CARITATEA ca fiind fundamentul creștinismului, cu alte cuvinte a negat facerea de bine și iubirea aproapelui. Sistemul dogmatic pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mixte, de o mie de ori mai savuroasă, mai încleiată în volbura nezmulsă de cantonierii vaganți... Nu-ți slăvi buricul adânc, alături de ghizdul statornic și umed al fântânii. Și mai ales, o, mai ales ferește-te să-ți preamărești genunea, prăpastia cărnoasă a bucuriei suculente dintre coapse, văile fericirii intime... Undeva, departe, pe o pajiște lenevită la marginea unui râu lat și lin, lucrat în sepia, c-un cer profilând o imensă catedrală gotică, la periferia străvezie a orașului, se agitau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
te învârtești auzi că e criză politică. Deschizi un ziar la întâmplare și, dacă n-ai nimerit la sport, dai peste criză. Deschizi televizorul și ea îți intră în casă. Între putere și opoziție pare să se fi căscat o prăpastie, plouă cu acuzații belicoase, amenințări cu grevă parlamentară și suspendarea președintelui României, plângeri la înalta poartă europeană. Năstase și Văcăroiu s au baricadat în luxoasele lor birouri din cele două Camere și nu se dau duși. PSD și PRM au
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
femeie, sălbatica și alba Rolanda, dar prietenia lor frățească nu-i lasă să se certe și fiecare renunță în favoarea celuilalt. Biata Rolanda lasă alegerea în mâna sorții. Se aruncă de pe vârful stâncii spunând: "Acela care mă va scoate din această prăpastie, acela să-mi fie bărbat". În cădere ea se transformă într-o frumoasă cascadă; cei doi, care-i sar în ajutor, sunt preschimbați în stânci acolo unde cad. Îndurerată, mama lor vrea să moară și, cu brațele desfăcute, se aruncă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
În schimb, dacă este să comparăm textele pornografice, nu le putem neglija diversitatea, iar aceasta pe multiple planuri, strâns legate: condiții de producție, de difuzare, de consum, prezentarea materială a textului, natura intrigilor, modurile de narațiune... Dincolo de diferențele evidente, o prăpastie adâncă desparte două mari "regimuri" succesive ale pornografiei, care au o profundă incidență asupra acestui tip de literatură: regimul tipărit și cel audiovizual, care se află abia la începuturi. Între acestea două, se întinde o scurtă perioadă de tranziție, caracterizată
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
artistului în mijlocul unor confuzii literare. Cam acesta ar fi contextul, iar lipirea celor două literaturi este, evident, întâmplătoare, o carte a fost cerută de metabolismul personal al lecturii, cealaltă a fost parcursă din datoria de recenzent. Obsesia principală ar fi prăpastia de comunicare dintre îndrăgostiți Conspirații imposibile atacă viața amoroasă în manieră introspectivă, existențialistă, romantică sau brutală. Avem de-a face cu el, ea, iubiri trecute de-ale lor sau viața lor de birou. Mai apare un personaj cât de cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
italice în carteă, una din care reținem că femeile sunt „curve“, o sintagmă care apare destul de des, completată de o duritate extrem de contrastantă cu vocile nesigure de sinucigași adolescentini ale celorlalte personaje masculine, Benedict sau Adrian. Obsesia principală ar fi prăpastia de comunicare dintre îndrăgostiți, ca s-o numim ca într-un manual de autoajutorare. Sunt pasaje, de altfel, care amintesc și de așa ceva: „M-am văzut din nou pus în fața certitudinii că, indiferent cât de legate una de alta ajung
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
pe care îl găsești la nevoie: unul al zonelor obscure, mizerabile, unul pe care mizau reporterii altor timpuri când, trimiși cu temă de la Partid, erau nevoiți să transmită în țară imagini care să confirme teza unui Occident aflat pe buza prăpastiei. Dincolo de aceste imagini, se întinde însă orașul acela în care turistul cheltuie pe legende și în care grandoarea poate fi și copleșitoare, mai ales pentru un om care abia descoperă capitala Franței. Deși am promis că voi reveni cu spectacolul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
a schimbat polul lingvistic. Acest fapt se simte pretutindeni - deci se simte și în România. Odată cu schimbarea sus-pomenită, se vede tot mai limpede cordonul care separă două generații, două vârste, două tipuri de abordare culturală. Am scris „cordon“, și nu „prăpastie“, fiindcă linia de demarcație nu e nici fixă și nici impenetrabilă. Pur și simplu există, iar polul lingvistic la care fac raportarea cele două vârs-te evidențiază - poate mai puternic decât alte diferențe - cum se despart apele și cum se decide
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
socialismul fără sprijinul Uniunii Sovietice și al celorlalte state socialiste, liderii iugoslavi „au ales implicit drumul care duce la adversitatea împotriva Uniunii Sovietice, împotriva democrațiilor populare și împotriva forțelor muncitorești revoluționare din toată lumea”. Calea această „coboară în chip neînduplecat spre prăpastia marshallizării, spre capitularea în fața cercurilor monopoliste de dincolo și dincoace de Ocean”. Or, țări precum Franța, Anglia sau cele din cadrul Beneluxului „văd cum prin marshallizare își pierd independența națională, isi înstrăinează bogățiile economice și sunt obligate să renunțe la orice
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
legate de relațiile cu Partidul Comunist Grec, condus de „tovarășul Zahariadis”, atacat „în mod josnic și cu o perfidie fără seamăn ” de către propagandă de la Belgrad. Vorbitorul arată că „politică internă fascista, ca și politica externă trădătoare” au generat o adevarată „prăpastie” între clasa conducătoare și restul cetățenilor. Situația economică din ce in ce mai gravă determina declanșarea diferitelor forme de nemulțumiri, inclusiv greve în rândul muncitorilor iugoslavi. În urmă cu un an „trădătorul Kardelj” declarase pe tonalități false falimentul „exploatării omului de către om.” Planul cincinal
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
apropierea țării sale erau rachete, și-a dat din nou acordul în principiu, dar grecii au respins propunerea, în timp ce turcii au ignorat-o. Reacția negativă a celor două state, Grecia și Turcia, evidențiază faptul că între țările balcanice apăruse o prăpastie generată de faptul că diplomația lor acționa cu prioritate potrivit intereselor blocurilor de care aparțineau. De la revoltă din Ungaria, regimul comunist bucureștean a depășit oarecum ceilalți sateliți ai Moscovei, în ceea ce privește promovorea reformei poststaliniste, făcând eforturi considerabile pentru a îmbunătăți nivelul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
o aplicație militară a Tratatului de la Varșovia. Mai mult - noi unități au fost deplasate în zonă. Pe dr. Frantisek Kriegel, membru al Prezidiului Partidului Comunist Cehoslovac, Leonid Brejnev îl etichetează drept „evreu murdar, galițian”, ceea ce lasă să se întrevadă dimensiunea prăpastiei ce se crease. Joi, 1 august, la Geneva, la o consfătuire internațională, ambasadorul român Ecobescu avea să sublinieze importanța unui viitor plan de securitate europeană, bazat pe strânsă aplicare a principiilor de independență și securitate națională. Șeful delegației sovietice nu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și exigențe, din cele mai diverse, cîteodată contradictorii: cînd ordinea și aventura, cînd revolta și supunerea; erou tragic, dar garant al asigurării unui viitor mai bun. Eroul apare mereu ca un combatant, ca un rebel, întotdeauna amenințat, aflat la marginea prăpastiei, dar refuzînd să se supună ordinii impuse de șefi. Fie că reinstaurează sau bulversează o ordine, el se implică într-o realitate ce stă sub semnul rupturii. Se afirmă și se definește în contextul prezentului imediat, un prezent al mizeriei
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
părinților mei. Guguianu trecuse casa pe numele lui. Cătălina are și un frate, artist foarte talentat, dintr-o căsătorie anterioară a Maestrului. Cumva, dacă timpul, dragostea și admirația au pus o surdină peste crizele din familia Cortez Guguianu, peste alte prăpăstii din viața Vioricăi nu a costruit nimeni nici o punte. Pentru că nu a putut. Nu s-ar fi putut. O rog să se întoarcă la primul motiv al ruperii cu țara: Când Cătălina a fost reținută, am luat, cu adevărat, decizia
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
și mi îndeplinește toate dorințele pe care ile solicit,nu numai pentru mine chiar pentru cine vreau eu. Sincer, aveam un sentiment de rușine față de bieții basarabenii aceia, care abuzând de timpul lor, le împuia capul cu tot felul de prăpăstii, considerându-i niște copii de grădiniță, de și unii dintre ei părăseau sala, plecând. Ei veniseră crezând că-i poate ajuta cu vre-un milion de dolari să poată termina o școală pentru elevi și cu ceva cărți de la noi
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
minunie a naturii, care creează un peisaj impresionant de frumos.Eu am trecut de două ori peste aceste creste,dar nu am putut admira toate peisjele existente pe acest traseu,având grijă de volan să nu-mi scape în vreo prăpastie. Acum însă fiind liber, nu mă săturam să admir ce se vedea, păcat că nu mai aveam ochii cei de altă dată să pot vedea cât mai departe cu ei. Când am ajuns sus la Bâlea Lac, voiam să strig
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
terorii era îndreptățită. Totuși, el aprecia că educația politică a tinerei generații era absolut necesară, iar interzicerea ei încuraja acțiunea clandestină extremistă. Șeful de partid, care în același timp era și dascăl, semnala, astfel, apariția unui conflict și a unei prăpăstii între îndrumătorii culturii și cei ai vieții naționale 737. În primăvara anului 1937 au fost reînnoite legăturile dintre Gheorghe Brătianu, Iuliu Maniu și Corneliu Zelea-Codreanu, stabilindu-se, la 22 aprilie, un program comun de acțiune, vizând limitarea influențelor regelui 738
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
tulburările interne și de dușmăniile din afară. Cine nu e cu regele e împotriva lui și a țării. Al doilea temei al acțiunii lui Gheorghe Brătianu este temeiul etic. Viața noastră politică de până acum ne-a pus pe marginea prăpastiei. Faliment economic, faliment politic și, mai presus de toate, faliment moral. Acesta e bilanțul partidelor noastre politice de după război, al concepțiilor și metodelor lor de realizare. Împotriva lor se ridică în clipa de față Gheorghe Brătianu. "Restaurarea integrală a valorilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din declarațiile răsunătoare, nu mi s-a dat nicio garanție că unele sisteme dăunătoare dezvoltate în normele vieții statului vor putea fi înlăturate. S-a refuzat să se discute rostul nostru în organizații pentru desăvârșirea întregirii. Trebuia să sărim în prăpastie cu ochii închiși. [...] În astfel de împrejurări am socotit că interesele țării și demnitatea partidului ne impuneau deopotrivă un singur răspuns: nu! [...] Gh. Brătianu, 21 noiembrie 1937". (Gh. Brătianu, Către luptătorii și prietenii P.N.L., Craiova, 1937, p. 3-7.) Manifestul Partidului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]