4,908 matches
-
o șansă; încîntat; însușire; nu s-a întîmplat; întotdeauna; întrebare; lucruri; 8 martie; mașină; măr; medalion; mîncare; moștenire; nesigur; nesiguranță; nevoie; nevoință; niciodată; nou; de nuntă; obligație; obstacol; oferă; ofrandă; omenie; opoziție; pachet; par; păi; părinții; plăcut; pomană; premiu; prețios; prețui; prietenie; probabil; probabilitate; rămîne; regrete; rochie; rugă; sărut; scump; scuză; scuze; sfînt; speranță; suferință; din suflet; nu știu; tata; tărie; trist; urs; ușurare; valoare; valoros; var; veșnic; viața; viață; vino aici; vocație; voluntariat; vreau; zi onomastică; zidi; zîmbet (1); 767
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
moale; mobilier; motivare; motivație; multe; munca; munte; nasol; nașpa; neaccesibil; neajutor; neexperimentat; negru; neîndeplinit; nerezolvabil; nesuportat; numaidecît; obezitate; obiect; oboseală; obosit; obositor; oftat; de oprit; ostenit; ostenitor; pasul; pămînt; părere; percepție; piatra; ca piatra; piedică; pierdere; plecare; plîngăcios; potrivnic; de prețuit; de priceput; prieten; puternică; răbdare; rău; realizări; saci plini cu ceva; sacul; sărac; sărăcie; serviciu; sfat; siguranță; singur; situație; slab; mai slăbește; solicitare; spate; speranță; stare; stăruință; strategie; pe suflet; sufletesc; suspin; școală; tablou; taler; tare greu; temelie; timp; timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mamă; matematica; materia; materie; maturitate; mecanică; a memora; memorizez; mîndru; navigație; nădejde; nebun; neînțelegere; niciodată; normală; noutate; oare?; ok; onest; opinie; ora; oral; orb; părinți; pătrunde; perfect; persecută; o persoană; plăcut; plecare; nu pot; prăjitură; nu prea; doar se preface; prețuiește; pricep; un prieten; prieteni; printre; privire; proces; profesoară; prost; pură; rațiune; răbda; rămîne; răspunde; răspuns; realiza; realizare; a recapitula; recepta; a recepta; receptează; recepție; reciproc; recunoaștere; recunoscător; refuz; regăsire; rezolva; rezolvă; scoarță; senin; sens; sfat; simpatie; simți; sprijină; sprijini; spune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
om deștept; omagia; omagiere; omul; onoare; onora; parșivitate; pasiune; pălăvrăgi; părinte; pedeapsă; peria; persoana; persoană; o persoană; pestriț; pițipoancă; place; a place; plăcea; plăcut; plin; plin de sine; politică; popă; povesti; pozitiv; pozitivă; a preamări; preamărire; preaslăvea; preaslăvi; prefaci; prefăcut; prețui; fără pricină; prietena; prieteni; proastă; profesori; profesorul; profit; prosperitate; proștii; rar; răni; realizări; recompensă; a recunoaște meritele; recunoaștere; reputație; respect; a respecta; reușite; a risipi; rușine; Florin Salam; sclav; sentiment; senzual; simplu; sincer; sinchisi; de sine nu ...; sine; singur; slavă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîna; mîna frîntă; mînă; la mînă; moșneag; neajutorat; nebun; neputință; niciuna; un nod; de noi; nor; oaie; obliga; a obliga; obligație; obligații; oboseală; om; a opri; pachet; păr; părul; perversiune; picioare; picior; piciorul; piedică; pleca; pluș; poarta; pod; poliția; poliție; prețui; prins; a priva; privațiune; prizonier; promisiune; putere; rana; răpire; rău; regulă; relații; restricționa; sac; saci; sălbatic; scapă; a-și da seama; sechestra; secret; semn; sentimente; sex; cu sfoara; cu sila; sili; snopul; soartă; sora; spătarul; spice; sta; a sta pe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inele; inocent; izolator; început; leagăn; lingură; lucios; luncă; mahogany; mahon; masa; masiv; materie; măslină; de mesteacăn; metal; molid; mult; muncă; munte; natural; naturalețe; negru; nemișcat; nou; obiect; oxigen; pal; parte a copacilor; pat; pentru foc; picior; plastic; plop; poartă; popa; prețuit; proaspăt; prost; puritate; pustiu; ramură; răsuflare; rupt; salcie; salcîm; scris; scrum; secetă; semn; de sicriu; silvică; slăbiciune; spătar; stabil; statuete; de stejar; Ștefan; tablă; tata; tăios; temelie; textură; tîmplar; tîmplărie; trainic; trec; unt; untdelemn; vară; vechi; veșnicie; vopsit; ziar (1
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mulțumi; mulțumit; mulțumitor; muncă; munci; naș; naturii; necunoaștere; nervi; nevoie; noi; noțiune; nu; nuntă; oameni dragi; oferi; ok; un om respectuos; onoare; a onora; onomastică; orice; pa; partener; părere; părinte; persoană dragă; perversitate; piață; plăcea; plăceri; plăcut; plecăciune; popor; populație; prețui; prieten; prietenie; primi; profesor; profesorilor; proști; punte; puțin; raritate; răscumpăra; a răscumpăra; a răspunde; răspuns; reale; a recompensa; a recunoaște; refuza; rele; reușite; a respecta; revanșă; rînjit; rudelor; rugăciune; satisfacții; satisfăcător; sărac; săruta; serviciu; sfătuire; simpatie; social; sponsoriza; stadion; stare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2 (1); 825/208/71/137/2 păstra: ține (143); amintire (54); secret (29); a ține (38); avea (17); bani (13); amintiri (11); a avea (11); deține (11); grijă (9); menține (9); frigider (7); avere (6); depozita (6); încredere (6); prețui (6); reține (6); a avea grijă (5); bine (5); cadou (5); ceva (5); conserva (5); haina (5); vechi (5); aduna (4); grijuliu (4); îngriji (4); lucruri (4); ocroti (4); timp (4); a arunca (3); arunca (3); ascuns (3); economisi (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
5); cadou (5); ceva (5); conserva (5); haina (5); vechi (5); aduna (4); grijuliu (4); îngriji (4); lucruri (4); ocroti (4); timp (4); a arunca (3); arunca (3); ascuns (3); economisi (3); egoist (3); chibzuință (3); a lăsa (3); a prețui (3); rămîne (3); a reține (3); secretul (3); sta (3); strînge (3); tine (3); ținea (3); valoare (3); acum (2); aruncă (2); a ascunde (2); avar (2); bancă (2); banii (2); bijuterii (2); bucurie (2); calmul (2); cămară (2); chibzui
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
naftalină; natura; neatingînd; neatins; noutate; obiecte; obiectul; obține; oferi; a opri cu bucurie; a opri; pantof; pastramă; patrimoniu; a păstra; păstra; păstrăv; a păzi; păzi; pierde; ce-ți place; plic; port; a poseda; posedare; poză; poze; ceva de preț; prețios; prețuiește; prețuire; prețuit; prieteni; prietenia; propriu; pune; răutate; rece; recipient; regret; relația; relații; relațiile; responsabil; rezervă; risipi; salva; sănătate; scrieri; scump; semne; sentiment; sigur; siguranță; soră; stare bună; străduință; strîngăreț; strîngător; suvenir; taina; tăcere; termen de; toate; totul; țin; ține bine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neatingînd; neatins; noutate; obiecte; obiectul; obține; oferi; a opri cu bucurie; a opri; pantof; pastramă; patrimoniu; a păstra; păstra; păstrăv; a păzi; păzi; pierde; ce-ți place; plic; port; a poseda; posedare; poză; poze; ceva de preț; prețios; prețuiește; prețuire; prețuit; prieteni; prietenia; propriu; pune; răutate; rece; recipient; regret; relația; relații; relațiile; responsabil; rezervă; risipi; salva; sănătate; scrieri; scump; semne; sentiment; sigur; siguranță; soră; stare bună; străduință; strîngăreț; strîngător; suvenir; taina; tăcere; termen de; toate; totul; țin; ține bine; ține la
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu ochii în 4; a fi cu ochii pe; ochii; ocoli; ocupație; ogradă; opri; ostaș; Pantera; parc; pasiune; pază bună; părinții; păstrare; păzit; pedeapsă; persecutat; piață; picnic; pitbull; pizmaș; a sta la pîndă; pîndi; plimba; poliția; polițist; precaut; prețios; a prețui; preveni; prințesă; prizonier; proprietate; protejat; răspundere; de rău; rău; relația; roada; a rusifica; sabie; sănătate; sclav; secret; securiști; a securiza; servici; serviciu; sigur; spaimă; spate; spatele; sprijin; de stat; stăpînul; stătea; stinghereală; a străjui; strict; cu strictețe; suflet; supraveghează; supravegheze
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viață; cît mai multă; mulțumesc; mulțumire; natură; necesară; neglijență; nemurire; de neprețuit; nesperată; nevoie; ochelari; ocrotit; om; om fericit; omului; operație; pace; pălincă; a păstra; pentru toți; pierdută; pozitiv; cel mai de preț; de preț; preț; prețioasă; prețios; prețuiri; de prețuit; prețuitoare; primordial; primordială; protecție; puțină; rar; răcit; reacție bună; rolă; salubrizare; sănătate; sărac; seringă; sfînt; a te simți bine; sînge; slab; soare; spital privat; stabil; stare de spirit; sterilitate; strășnicie; suc; suflet; sufletească; șarpe; tot timpul; la toți; toți; trainic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lung; a te lupta; lux; mări; minunat; mișca; mișcare; mîncare; moare; moment; mort; a munci; muzică; a se naște; nebunie; nemurire; o emoție; o veșnicie; oboseală; onest; oraș; pace; pat; petrece; pe picior mare; pe placul tău; plăcere; plecă; posibilitate; prețui; prosperitate; provocare; puls; puțin; în rai; rău; a răzbi; relaxare; repar; repede; a reuși; rost; sat; satisfacere; sănătos; scop; soare; spera; sta; stă; străbate; cu succes; a suferi; suferință; suflare; suportare; supraviețuiesc; șansă; cel mai tare; tata; timp; pentru totdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
macara; masă; măr; merge; mină; la mine; mireasă; mîine; în mînă CV; morală; mult; neapărat; nimic; obiect; ocroti; ocupabil; om; pahar; paharul; palmă; pariul; parte; partea; pasăre; patrie; păhar; păstra; pix; plăcintă; poartă; podul; pornește; porni; nu prea; presiune; a prețui; prezenta; primești; a primi; primit; a prinde; prins; proteja; a proteja; pungă; răutate; ridică; rugăminte; scama; scapă; scapără; scăpa; din scurt; sigur; simte; socoteală; soțul; sprijină; a sta alături; statornicie; stă; stăpînește; a stăpîni; stop; strîns; din strîns; suspendă; șmecherie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
faceți „umbră pământului degeaba!” Ceea ce cred și eu, ca și alți profesori cu care învățați să învățați, este ca în alegerile pe care le întreprindeți, chiar și în acest timp uman universitar, să porniți de la visul care vă îndeamnă să prețuiți și să faceți cu plăcere studiul atent al oricărui material științific sau didactic recomandat spre a cunoaște. În afara plăcerii de a face, izvorâtă din visul armoniei dintre „a avea” și „a fi”, nu cred că există alte șanse spre a
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
este setea de apă într-o zi de vară, când căldura de afară ne-a aprins „interiorul”. Sensul lui „a iubi ceea ce faceți”, pe care îl atribui și activității de la cursul de MAP nu este decât cel firesc. Adică a prețui activitatea respectivă, a-i acorda timp și înțelepciune spre a o duce la bun sfârșit, a face ca roadele ei să bucure celelalte vieți, cum spunea Einstein, să genereze satisfacții și împliniri care se întorc și vă fac să vă
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
la viață îi conduce pe mulți adulți prin statusul de autodidacți - oameni care învață întreaga viață; f) pentru adultul care învață, timpul și bătrânețea au semnificații deosebite. Ei percep într-un chip propriu realitatea (văd țeluri îndepărtate) și-și drămuiesc (prețuiesc) timpul, contactele interpersonale, apreciază satisfăcător situațiile sociale. Adesea adulții opun o anumită rezistență la învățare, percepută ca un „dureros proces al schimbării pe planurile personal și intelectual, ca și asupra celui al operațiilor manuale pe care le presupune învățatul” (Kidd
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
iar diferendele dintre aceștia erau judecate de un „juriu de arbitri”. Se urmărea ca elevii „să-și facă dreptate prin ei înșiși”. Autorul acestui proiect, profesorul M.I. Ionescu, se întreba: „Oare această judecată făcută de elevi prin ei înșiși nu prețuiește, nu edifică și nu moralizează mai mult decât una făcută direct de profesor?” (Buletinul..., 1/1922, p. 110). Elevii „învățau” cerințele vieții comunitare, stilul cooperării, respectul de sine și de alții, făceau un antrenament pentru viața de adult. Exercițiul „autocârmuirii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vieții”, pentru „realul în care trăiește”. Iar „totalitatea activității omului, precum și controlul semenilor, îl obligă neîncetat să-și lege visurile de viața trăită”. Și atunci: „Tot ce ne rămâne de făcut este să ridicăm poporul la înălțimea cuvenită, pentru ca să poată prețui casa cetățenească cea nouă” (Bărbat, 1928a, p. 224). Să-i „cultivăm spiritul”, îndeamnă Bărbat, să-l „îmbogățim cu toate avuțiile” cunoașterii. Cărturarul are deci „un rol cultural”, un rol de „armonizator de suflete”, el are datoria să traducă în viață
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Un oraș al vegetației, curat, din care vor dispărea sursele de producere a bolilor, un loc de afirmare a talentelor și meșteșugurilor. Interesant e cum vedea T. Diamant evoluate „talentul și iscusința”, competența - am zice noi azi. Acestea vor fi „prețuite cu voturi de către tovarăși competenți”! Și - din nou - promisiunea unei munci „foarte plăcute și drăgăstoase”, productivă și „instructivă (învățătoare) pentru toți de obște”, participanții având posibilitatea să-și înmulțească „cunoștințele cele folositoare în viața omului”. Un prilej deci de învățare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
care copilul învață în mod activ, prin experiențe, în colaborare cu colegii, deci prin muncă colectivă, legile conviețuirii democratice. Această „republică cooperativă” va facilita prin urmare o învățare socială practică ce stimulează comportamente morale, prosociale, va învăța pe copii să prețuiască „puterea colectivă” și va contribui la progresul vieții colective. În acest mediu social (cooperativ) copilul își disciplinează conduita, își canalizează tendințele, învață să participe la „organizarea regulilor”. Iar „conducerea de sine și prin sine a școlarilor”, ca mijloc educativ, formează
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Nu sunt chiar atât de impostor”, îi spune cuiva care îi reproșează că mai ține la părerile celorlalți. Și continuă: „Voiam să spun că scepticismul meu nu e total, că mai cred în demnitate, că mai am prejudecăți, că încă prețuiesc un lucru ca respectul de sine. Într-adevăr, teoria mea este că, dacă ai înțeles anumite lucruri, tot ce faci după aceea e lipsit de sinceritate și deci frizează impostura” (III, 89). Or, Cioran a înțeles. Mai mult, știe că
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
acestei neputințe constituie sursa unor trăiri interogative care revine obsedant la Cioran. Mărturisește într-un loc: „nu pot rezolva acest conflict care mă sfâșie: pe de o parte îmi doresc o anume energie și chiar eficiență, pe de alta nu prețuiesc decât efortul pe care-l facem pentru a ne rupe de lume. Două tendințe opuse, ireductibile” (I, 100). Într-adevăr, deși în ceilalți, cum am constatat deja, Cioran se vede mai ales pe sine (cu vanitățile, micimile, meschinăriile care-l
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
că persoana cu care avea să trăiască cel mai mult împreună e ea însăși. S-a hotărât să asculte persoana din oglindă. Dumneavoastră ați făcut acest lucru? +++ Epilog Reamintiți-vă că singura persoană de care nu puteți scăpa sunteți dumneavoastră. Prețuiți persoana din oglindă! +++ Ideea 79. Principiul OELM Toți liderii au nevoie de anumite de standarde cu ajutorul cărora să măsoare și să cântărească deciziile dificile și alegerile etice pe care trebuie să le facă. De prea multe ori, în loc să fie albe
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]