14,005 matches
-
13, care și-a mai primit încă o dată jerta telurică. Noua filosofie pedagogică a românismului ajunge fără mare întârziere din principii și direcții trasate în tratate în literatura școlară efectivă. Iată cum xenofobia și anti-străinismul elaborate filosofic de Bărnuțiu și prelucrate în directive pedagogice de către Melidon ajung în cărțile de citire și manualele de istorie destinate școlii primare: "În țara noastră locuiesc ca la 5 milioane de români. [...] Dar în afară de români, în România liberă trăiesc și mulți străini precum jidani, unguri
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ale identității românești ca fiind "unirea, dinastia, constituțiunea, independența și regatul, într-un cuvênt națiunea" (Tocilescu, 1889, p. 293). Anticipativ, ideea dinastică este inserată ca definitorie pentru națiunea română. După cum se va vedea în capitolul următor, tema dinastică va fi prelucrată ca pilon central al memoriei naționale românești doar în epoca "întregirii neamului" al cărui arhitect politic a fost succesorul lui Carol, nepotul său Ferdinand I. Dacă până el, figura contemporană a Salvatorului era întrupată în persoana lui Alexandru Ioan Cuza
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
măreției civilizației traco-dace nu a rămas nefructificată didactic. Programul... a evidențiat "procesul de înrîurire reciprocă" dintre civilizația traco-dacică și "civilizațiile cele mai avansate ale antichității - greacă, romană, persană și altele" (1975, p. 27). Manualul care tratează "istoria antică a României" prelucrează teza programatică a influenței mutuale, arătând că "daco- geții au intrat de timpuriu în contact cu civilizațiile străine (persană, scitică, greacă, mai tîrziu celtică și romană), preluând de la ele o serie de elemente avansate, dar exercitînd, în același timp, o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și trecut. În secolele derulate sub zodia naționalismului, trecutul a continuat să fie, ca întotdeauna, "slujnica autorității" (Plumb, 1969, p. 33), folosit ca instrumentum regni, ca unealtă simbolică de legitimare politică a autorității prezente. În acest mod, națiunile și-au prelucrat, invariabil, un trecut glorios, încărcat de fapte de vitejie și sacrificii de sânge, ca temelie eroică a ordinii socio-politice prezente. Trecutul monumental legitima politic un prezent care aspira la un viitor de o monumentalitate similară. Aceasta este paradigma eroico-celebrativă în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ale procesului de construire, deconstruire și reconstruire discursivă a memoriei naționale românești. Ampla analiză diacronică pe care am întreprins-o a încercat să surprindă, inițial, geneza culturală a primei formule a memoriei istorice românești, produsul intelectual al cărturarilor Școlii Ardelene. Prelucrând materiale deja existente în tradiția cronografică românească, literații ardeleni au reușit să articuleze, în avangarda reflecției istoriografice, paradigma latinistă în cadrele căreia s-a configurat simțul identitar național și, în paralel cu acesta, conștiința istorică românească. Paradigma latinistă a Școlii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Cum am simțit pe propria piele această modificare ideologică, nefiind pus la curent cu vizita lui Ceaușescu în China? Pe atunci, baleam între Bolta Rece și Bolțile Moldovei, o cramă de lângă Hotelul Traian. S.B.: Dar nici la facultate nu erați prelucrați pe temele acestea? D.T.: Nu. Dar am simțit schimbarea într-o dimineață când am ieșit noi, gașca de prieteni, cu un grec refugiat din cauza regimului militar din țara sa, micul Ziguras Mache, și un coleg mai mic, Corneliu Ostahie, de la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de pleată pe atunci), de ce cântăm pe stradă și tulburăm liniștea publică. Și ne-au ținut acolo până dimineața. A doua zi, la ora 8.00, a fost anunțat tovarășul prodecan Sărmășanu. Am fost trimiși direct la decanat, ca să fim prelucrați. Dar înainte să plecăm, ne trezim cu un frizer care a trecut la treabă. În ceea ce mă privește, mi-a tuns pleata și mi-a făcut o frizură de au râs de mine prietenii până mi-a crescut părul la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și am mai "pierdut-o", căci mă rugau colegii și colegele și m-a chemat la decanat: "Măi, tovarășul Tompea, vezi că s-a dus vestea în facultate că tu vei avea un copil și nu ești căsătorit!". M-a "prelucrat", a fost greu atunci! S.B.: Dar de unde aflau, erau turnătorii din an? D.T.: Cum să nu afle, că era însărcinată Felicia?! Ea era la grupa de sociologie, prima promoție reînființată. Ea mi-a spus că e însărcinată când era în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la practică, încălcarea normelor cu privire la plecările în străinătate a cadrelor (un cadru să plece cel mult o dată la 2 ani, iar repartiția pe facultăți să fie uniformă). D. T.: Acolo cred că a venit o recomandare de la partid, să se prelucreze cazul. Învățământul politico-ideologic al studenților Învățământul ideologic după "tezele din iulie" Sorin Bocancea: Înainte de a intra în discuție, voi face o prezentare a contextului în care învățământul politico-ideologic a fost impus în doze mari în tot sistemul de învățământ din
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
entitate politică avea o logică a ei. S.B.: Și nu se suprapuneau uneori? Nu apăreau disensiuni? D.T.: Da, se suprapuneau. Dar disensiuni nu apăreau atâta timp cât li se punea la dispoziție programul de la, să zicem, CCTS. Ei îl preluau și îl prelucrau în logica lor internă. S.B.: Ați avut vreodată, cât ați fost lider, obligații de organizare de evenimente? Ați avut figuri impuse în programul de organizare a timpului liber? D.T.: Nu pot să fiu ipocrit, veneau. S.B.: Păi, asta este interesant
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să desființeze revistele și să-i dea afară din universitate pe Călinescu, Carpov, Luca Pițu, Liviu Antonesei ș.a. Le-am spus că nu pot să iau nicio decizie până nu discut cu tovarășul Nicu. S. B.: Dar ei v-au prelucrat înainte. D. T.: Da, pentru că ei știau că voi fi chemat. Pe aceeași problemă, Brestoiu m-a mai invitat într-o seară și mi-a zis că e groasă problema cu lectorii francezi și că trebuie să facem ceva. Zice
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să se adreseze direct, prin informări, sesizări, reclamații cu privire la problemele care-i preocupă la CC al PCR. Se încuraja delațiunea. S.B.: Delațiunea generalizată. D.T.: La Centrul Universitar de Partid a venit Floareș într-o ședință de birou și ne-a prelucrat această notă. Prin ea se solicita ca, de la un anumit nivel în sus, orice șef de instituție, orice delegat al României care mergea pe teme de comerț exterior la expoziții, schimburi de experiență, în întreprinderi, la simpozioane, conferințe în afara țării
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
foarte mulți cercetători și niște lideri de opinie. De la Academie era Alexandru Surdu, care a fost agățat, și Andrei Pleșu, tânăr estetician, cunoscut în presa culturală. Erau oameni cu o anumită vizibilitate și de aceea vă întreb: nu v-au prelucrat? Într-o ședință, Leonard Constantin atenționa: "Ați văzut ce s-a întâmplat cu transcendentalii!". D. T.: Într-un comitet executiv, dar nu-mi amintesc data la care s-a convocat, am avut o informare pe care a făcut-o, dacă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
domeniilor vieții, consolidarea independenței patriei, consolidarea unității și a forței politice a partidului, necesitatea popularizării prin cultură și prin mijloacele de difuzare în masă a unui tip de erou1 care să poată constitui un model pentru tineret"2. Ați fost prelucrat? Ce măsuri s-au luat pentru promovarea acestor teze? S-au adus modificări în modul de raportare al conducerii față de activul de bază? S-au accelerat numărul de instruiri? Ați simțit vreo schimbare? D. T.: Da, o schimbare de ton
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Au fost și studenți care stăteau câte doi în cameră. S. B.: Dar nu făceați parte din categoria studenți. D. T.: Și nu uit două întâmplări. La plecare, ne-a adunat acolo la UTC într-o sală rotundă să ne prelucreze pe noi, cei 28 din delegația politică. Am venit și eu la întâlnire și am văzut și noi listele atunci. Din 28 de participanți în delegația asta oficială erau numai trei fete. Și ne-am întrebat ce-i asta. Nici măcar
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
România a avut cea mai mare delegație după URSS. Din ce-mi amintesc, 780-800 de oameni. Am stat la cel mai mare hotel din Moscova, hotelul "Russia", din centrul Moscovei. Și acolo a venit și Nicu Ceaușescu și am fost prelucrați foarte des. Emil Bobu a venit la prelucrarea politică a grupului. S. B.: El însuși, omul doi. D. T.: Da. Și ne-a avertizat că venise la conducere tovarășul Gorbaciov, care a schimbat linia politică a politicii sovietice în privința cutare
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
apropiată cu cântăreața de muzică ușoară, Gianina Matei, pe care Elena Ceaușescu a făcut-o plecată în Italia. Era o cântăreață frumoasă, vedetă la vremea aceea, care cânta noaptea la Atlantic. Și ca să rupă această relație, a chemat-o, a prelucrat-o Securitatea și a ajutat-o să plece în Italia. S. B.: I-au făcut carieră în altă parte. D. T.: Acolo unde cred că mai trăiește și acum. Deci au fost întâmplări care se comentau atunci. Toate astea creau
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
un suport, un "susținător", temei: ceea ce numim "subiect", potrivit tradiției noastre filosofice, reprezintă un astfel de "purtător" al ei. Prin urmare, subiectul "suportă" gândirea autonomă; și tocmai pentru aceasta gândirea poate pre-condiționa orice "obiect" pe care îl pre-ia și îl prelucrează, ca și cum acesta nu se poate înfățișa pe sine ca sine însuși. Putem deja recunoaște, în acest exercițiu de preluare și prelucrare a unui "obiect" prin gândire, sensul a priori al înseși gândirii autonome; mai bine zis, al unor elemente ("reguli
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
oricărui fapt de viață omenească dar și a vieții omenești în genere devin acte auto-constitutive, adică ele însele, obiectualizate, reprezintă unitatea de viață omenească. Rămân, însă, toate întrebările de mai sus, în măsura în care "obiectul" reflecției este viața umană istoric preluată și prelucrată de gândirea autonomă, iar aceasta, tocmai din perspectiva propriilor sale acte de constituire, se arată însoțită de o "altă gândire", cu o valabilitate "paralelă", ea însăși, deși mult mai slabă decât toate elementele gândirii autonome, prezentă în actele de constituire
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
înnăscute și al formelor pure a priori ale acestora; deși, este clar, sunt a priori în structurile construcțiilor științifice sau ale reconstrucției filosofice, ale schemelor logice sau ale doctrinelor ideologice.8 Prin urmare, nu preluăm orice (obiect) și nici nu prelucrăm oricum (subiectiv), fie că este vorba despre o prelucrare filosofică, vizată aici explicit, fie chiar și despre una nefilosofică. Din perspectiva deschisă acum, datele de bază ale acestor operații de preluare și prelucrare, înseși formele despre care vorbeam mai sus
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
scheme de raționare", care se leagă între ele pentru a participa la un "sistem". Filosofia ar presupune și actul unei gândiri care investighează "presimțirile" și "pre-comprehensiunile" din care se trage felul nostru de a "prelua" lucrurile și de a le "prelucra" în sensul unei cunoașteri veritabile pornind de la un "subiect" al acesteia cu pretenție de grijuliu-păstrător al "adevărurilor" despre lucrurile însele. În ultimă instanță, o asemenea gândire ar pune de-o parte toate aceste piese ale actului de recunoaștere prejudecăți, pre-comprehensiuni
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de natură operațională, iar obiectul, de natură semantică (ambele, însă, intenționale). În genere, datul (ca element al fenomenului) este ceea ce se oferă ca posibilitate a unui obiect al cunoașterii sensibile (posibilă prin simțuri, dar, până la urmă, și prin gândirea care prelucrează materialul sensibil), ceea ce-și păstrează identitatea, prin intervenția identitară a conștiinței înseși care "simte" că numai prin potențarea diferenței sale față de propriul "obiect" ea mai poate fi ceva. Paradoxal, tocmai potențarea acestei diferențe ferește "obiectul" de trecerea lui către
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constitutivă" sau cea "genetică". La acestea voi reveni intr-un context ulterior, pentru că ele au o anumită semnificație judicativă. Se poate spune acum doar atât: facultățile sunt considerate ca fiind autonome față de orice obiect pe care îl pot prelua și prelucra; de aici, la limită, și ideea despre "formele a priori" ale facultății de cunoaștere. Fără forma intelectului numită de Kant "judecată", categoria nu poate face trecerea de la senzații la "obiect". E drept, tocmai categoria este cea care "obiectualizează" senzațiile (prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în el însuși, nici doar dincolo de el însuși; de aceea, în vederea sintezei, trebuie să devină cu putință o venire din sine a lucrului însuși, care presupune o deschidere a acestuia concomitentă cu deschiderea "noetică", în stare a-l prelua și prelucra. Acesta este motivul pentru care "tema" lucrului are nevoie de un orizont tematic: acesta este reprezentat de ceea ce am numit "ontic". Dar și "tema" cuvântului are nevoie de un asemenea orizont: este vorba despre ceea ce am numit "lingvistic". Așadar, pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi: ori experiență (observație ordonată etc.) și rațiune (categorialitate ordonatoare etc.), ori gând și ființă. Adică ar fi putut fi: a) identitate valabilă ca normativitate "epistemologică" (semnificativă doar în planul unor facultăți de cunoaștere și al unor rezultate îngăduite sau prelucrate de ele), în forma S este P (pe baza căreia capătă semnificație, "acreditare", cunoștințe de felul: un lucru poate fi cunoscut prin proprietățile sale; conceptul unui lucru corespunde experienței pentru care el este obiect etc.); b) identitate ontologică (între gând
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]