3,446 matches
-
lor asta așteptau de la ei", afirmație prin care el vrea să spună că aceștia au oferit o modalitate de a submina prejudecățile etnice și religioase ale cititorilor. Însă mințeau ei cu adevărat? În ciuda acuzației aduse lui Defoe, pare mai plauzibilă presupunerea că acești autori erau convinși că cititorii aveau să-și dea seama despre ce fel de discurs era vorba. Nu au avut neapărat dreptate, nici ei și nici criticii care i-au urmat. De exemplu, Defoe a prezentat publicului romanul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
este, după părerea lui Phillips, dovada unei intenții de a înșela; este mai degrabă o manifestare a convingerii că "oamenii sînt mult mai fericiți atunci cînd ești de acord cu ei și le spui ce vor să audă", combinată cu presupunerea că planurile și intențiile pot fi schimbate "fără ca acest lucru să atragă și o pedeapsă" (cf. Bilmes 1975:66, 68). După cum s-a menționat în capitolul 1, Bok (1978:20) ia în considerare două perspective asupra minciunii, cea a mincinosului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Totuși, Spencer (1902:219) susține teoria lui Simmel cînd afirmă că pe măsură ce sporesc colaborarea voluntară și "activitățile industriei", crește și preponderența sincerității. Totuși, din ceea ce știm în prezent despre societățile preindustriale moderne, cred că puține lucruri ar veni în sprijinul presupunerii că în aceste societăți minciunile ar fi inofensive, pe baza motivelor enumerate de Simmel. Rareori se întîmplă într-adevăr ca "omul primitiv" să-și supravegheze și să-și controleze viața mai ușor decît cel educat (Simmel 1906:445 ). Din contra
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai puțin unitare, în care această abilitate este esențială. Drept urmare, el afirmă că abilitatea s-a dezvoltat datorită selecției naturale care i-a favorizat pe cei mai talentați în această privință. Cheney și Seyfarth (1990: 252) pun la îndoială această presupunere. Speculînd că, din cauza simplității organizării lor sociale, maimuțele sud-africane "nu se puteau folosi de majoritatea trăsăturilor limbajului uman", ei sugerează că poate "abilitatea de a ghici reacțiile celorlalți este ceea ce permite grupurilor sociale să devină mai fluide și mai puțin
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
organizării lor sociale, maimuțele sud-africane "nu se puteau folosi de majoritatea trăsăturilor limbajului uman", ei sugerează că poate "abilitatea de a ghici reacțiile celorlalți este ceea ce permite grupurilor sociale să devină mai fluide și mai puțin stabile". Poate că ambele presupuneri sînt parțial corecte; creșterea presiunii ecologice poate favoriza supraviețuirea grupurilor cu tipuri mai complexe și mai fluide de organizare socială, care este menținută doar de către indivizii care reușesc să ghicească reacțiile celorlalți. În consecință, putem presupune că cele două trăsături
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
viața socială. Filosofii și sociologii par să fie de acord că dacă toată lumea ar minți permanent, viața socială ar fi un dezastru; într-adevăr, nici n-ar putea exista. Nu avem la dispoziție nici măcar date empirice în acest sens. Totuși, presupunerea pare îndeajuns de plauzibilă. Am putea eventual afirma că dacă tot ce s-ar spune ar fi minciună și dacă toate minciunile n-ar fi altceva decît adevăruri înșelătoare, ar fi ușor să le identificăm și să aflăm adevărul, ghicindu
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
am ști că interlocutorii vor lua drept minciuni tot ce afirmăm noi, i-am putea induce în eroare spunîndu-le pur și simplu adevărul, cu certitudinea că ei vor crede că adevărul este altul, după cum s-a văzut în capitolul 8. Presupunerile cu privire la ce s-ar întîmpla dacă nu ar exista deloc minciuni nu sînt decît speculații. Sociobiologul Richard Alexander (1987:73) afirmă că datorită diferențelor genetice existente între toți oamenii, cu excepția gemenilor, "aproape toate semnalele comunicative... ar trebui să implice un
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
infern decît cu un paradis". Într-adevăr, în alegoria peșterii, Platon (1966:123-125) observă că omul care ar încerca să dezvăluie înșelăciunea la care au fost supuși tovarății săi de activitate ar fi ucis de către aceștia (cf. Arendt 1968:229). Presupunerile lui Eck sînt susținute de Scheibe (1980:18) care vorbește despre sfaturile care sînt date uneori tinerilor căsătoriți, de a fi absolut sinceri unul față de celălalt, de a nu-și ascunde nimic și a nu avea secrete. Acest sfat, spune
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pentru adevăr este deprins de puțini oameni". Scheibe este de aceeași părere (1980:21), arătînd că pacienți care "sperau să se întîmple un miracol" se vindecau mai repede decît cei care erau conștienți de riscurile reale. Acest lucru îi argumentează presupunerea că "pentru psihicul uman falsele iluzii sînt uneori mai avantajoase decît adevărul". Colson și Scheibe nu pledează pentru nesinceritatea intenționată, ci doar pentru o oarecare discreție în comunicarea adevărului. În alte contexte sociale în care încrederea absolută nu este un
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
probleme-cheie și exemple importante pentru a demonstra că, departe de a se baza pe o evaluare „obiectivă” și apolitică a realității, teoretizarea și practica politicii externe se bazează pe interpretări particulare ale relațiilor internaționale. Acest capitol a pus În discuție presupunerile ontologice pe care se bazează practica politicii externe, deseori prezentată de politicieni ca fiind „naturală”. Nu În ultimul rând, studiul de față este o invitație la reflecție informată asupra modurilor În care aceste presupoziții și prejudecățile ce le Însoțesc pot
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
internă" a politicii ori un argument pentru ideea că temeiurile legate de dreptate sunt singurele temeiuri ce pot fi invocate într-un răspuns al puterii politice la exigența legitimării, așa cum presupune Hall. El nu este nici un argument care depinde de presupunerea că Williams a respins ideea că justificarea puterii statului ca răspuns la exigența legitimării necesită recursul la valori morale, așa cum presupune Sleat. Tot ceea ce susține acest argument de natură mai curând sociologică decât filosofică - în baza unor premise acceptate de
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
spectru larg de gene care au în promotorii lor motivul octamer. Paradoxul apare însă în situația în care acești promotori eșuează în a funcționa în celulele care conțin OTF-1, dar nu conțin OTF-2. Răspunsul la această ciudățenie are la bază presupunerea că legarea OTF-2 la motivul octamer al genei Ig este suficientă prin ea însăși, spre a activa inițierea transcripției, pe când legarea doar a lui OTF-1 este insuficientă în inducerea acestei activări (Sing și Berg, 1991). Activarea prin OTF-1 ar putea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cap de zimbru, după ce un coleg german susținuse că în toată lumea nu existau decât două, al doilea în posesia lui. În marginile anecdoticului se consumă și epica altor compuneri, fără raport cu arhaicul. Un moșier grec, înșelat de consoartă, spulberă presupunerea că nu ar fi tatăl celor cinci fete care îi poartă numele, descălțându-le în public spre a se vedea că toate au, ca el, șase degete la piciorul drept (Proba). Un avocat se amuză făcând curte, doar în aparență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
sugerează faptul că, variabilele care determină existența și persistența în timp a unei comunități nu sunt legate doar de valori și modele de interacțiune tradiționaliste, de colectivități închise și izolate, ci pot fi și de altă natură. Se poate face presupunerea că pot exista comunități puternice și vii într-o lume marcată de modernitate atâta timp cât sunt fondate pe un nivel economic care să asigure bunăstarea și pe elemente care să asigure o identitate puternică a oamenilor (așa cum sunt în Tălmăcel tradițiile
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Tinerețea unui erou, biografia apocrifă și hagiografică a șefului statului. întreaga literatură a lui A.E. Baconsky, de pildă, ca și o bună parte din literatura lui Marin Preda, pentru a începe cu doi iluștri dispăruți, dezminte o astfel de presupunere. Cel mai iubit dintre pământeni, ultimul roman al celui din urmă, s-a bucurat de un enorm răsunet, tocmai fiindcă evocă și analizează în adâncime, și cu mare curaj, drama intelectualului român, care-și vede distrusă independența intelectuală, realizarea personală
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nu este un test standard față de care se poate verifica chestionarul. Cu toate acestea, noțiunea de validitate concomitentă implică un instrument nou care oferă rezultate similare cu alte instrumente stabilite. Un test care are o validitate predictivă este bun în presupunerea modului în care o persoană va gândi, acționa în viitor. Măsurarea anxietății are o validitate predictivă dacă prezice corect modul în care oamenii vor acționa când se vor confrunta cu factorii stresori în viitor. Un alt tip de validitate a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
prejudecăților în ceea ce privește modul în care pacientul face acest raport. Cu toate acestea, pacientul poate să își facă o introspecție a comportamentelor care declanșează comportamentul, astfel putând să îl schimbe. 2.2.8. Testele proiective Un test proiectiv este bazat pe presupunerea că oamenii au stimuli neclari, ei vor interpreta stimulul în linie cu preocupările și sentimentele de moment, relațiile cu ceilalți și conflictele sau dorințele care nu sunt la suprafață. Se spune că oamenii proiectează aceste aspecte descriind conținutul stimulului, de unde
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în eșantionul de subiecți având aceeași vârstă cronologică (VC). El înlocuiește vechea formulă IQ = VM / VC X 100 cu o formulă nouă: IQ = scorul obținut / media scorului așteptat pentru vârsta respectivă x 100. Această nouă formulă s-a bazat pe presupunerea că IQ ul rămâne constant pentru o anumită categorie de vârstă la persoanele normale, chiar dacă aptitudinile intelectuale brute se pot modifica sau chiar deteriora. Această concepție a lui D. Wechsler, IQ-ul constant, caracterizează principiul constructiv al scalelor Wechsler. În
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
aceea de a fi inventat sintagma de „necitire avizată” și de a-i fi speculat efectele, în recenzii la cărți pe care declară din capul locului a nu le fi citit: rezultă de aici o delectabilă literatură comică, compusă din presupuneri, inferențe și colportaje pe marginea respectivelor volume. O altă invenție este sintagma, de asemenea operațională, de „cărți enervante” (cărți care nu sunt „propriu-zis proaste”, dar în care „ceva sună fals, ceva e supărător și, până la urmă, enervant, tocmai gândindu-ne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
dificultate, într-o încercare disperată de restabilire posttraumatică. El procesează întâmplările folosind și ipoteze legate de alte scene care se desfășoară în biroul unde personajul replică celor care-i spun că nu e omul potrivit pentru o expediție în Australia: Presupunerea imediată a spectatorului în legătură cu această replică este asociată nepriceperii sau lipsei de experiență, John Locke este invalid dinaintea accidentului aviatic. Acest detaliu obligă spectatorul la regândirea ipotezei formulate în grabă și atrage atenția asupra decepției narative care folosește:. În Narrative
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
aspră a violoncelistului sau despre clarinetistul care se uită disprețuitor la fermier. Ca într-un documentar social, pictura prezintă împreună oameni și instrumente muzicale și așează un fermier ponosit în compania unor cântăreți vestimentați convențional. O căreia Lister îi atașează presupuneri interpretative este și A Letter from Abroad de Thomas Webster. Poștașul tocmai a adus o scrisoare și așteaptă să încaseze taxa de livrare. Bătrânul din partea stângă a imaginii a lăsat ochelarii și cartea deoparte și se uită atent la adresa de pe
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
interpretărilor, putem presupune că cea de a doua medalie este realizată în anul 1862, sau imediat după acesta, în ciuda milesimului, cât și a altor elemente din legendă, iar prima imediat după 24 ianuarie 1859. Oricare ar fi contribuțiile ulterioare acestor presupuneri, spuneam prin anul 2002 când nu apăruse încă lucrarea doamnelor Katiușa Pârvan și Mariana Neguțu, existența celor două medalii este o realitate de necontestat începutul eternizării și prin arta medaliei a momentului Unirii Principatelor și a personalității lui Cuza. Două
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
legitimității de către un anumit regim; atunci există condiții capabile să declanșeze intervenția militară. Mobilizarea claselor inferioare este un aspect cultivat de diferiți savanți care s-au ocupat de America Latină. Nun [1968] este unul din autorii care formulează problema, plecând de la presupunerea existenței unei coincidențe între interesele militare și cele ale unor sectoare ale claselor medii, date fiind originile sociale ale primilor și slăbiciunea claselor mijlocii (latino-americane). Astfel, savantul argentinian a inventat termenul "lovitura de stat a claselor medii", chiar pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
între elementele mercantile și industriale, pe de o parte, și aristocrația moșierească, de altă parte, favorizează o competiție pentru câștigarea unui sprijin popular cât mai larg, care, în cele din urmă, integrează clasa muncitoare în regimul democratic. Deoarece există doar presupuneri privitoare la "antagonism" și "concurență", este esențială existența unei burghezii urbane ample și viguroase. e) Al cincilea factor este o ruptură revoluționară cu trecutul. Moore o interpretează "pozitiv", considerând fenomenul indispensabil democratizării (de exemplu "revoluțiile" engleze, americane și franceze). Analizând
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de democrație sunt: a) revalorificarea participării directe la dezbaterea politică, cel puțin în cadrul limitat al localismului; b) reconsiderarea temei dezbătute (în scopul elaborării unei soluții nu se poate rămâne pe pozițiile inițiale); c) eliminarea (echivocă, inclusiv în plan empiric) a presupunerii că poziția unui actor e definitivă și nu se modifică pe parcursul procesului decizional. Pornind de la aceste premize se poate defini o democrație "deliberativă" - un regim democratic în care există spații de discuție participativă și publică a problemelor politice, iar deciziile
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]