11,157 matches
-
lui Aron (1962) și Hoffmann (1959; 1961). A doua sursă este teoria sistemelor elaborată de von Bertalanffy (1956). În studiul relațiilor internaționale, aceasta a generat cercetări cu impact major metodologic și metateoretic (Kaplan M., 1957; Singer, 1961; Easton, 1965). În ceea ce privește problematica securității regionale, literatura dedicată subsistemelor este influențată mai degrabă de sociologia istorică, iar cea privind sistemele subordonate, mai degrabă de teoria sistemelor. Cu alte cuvinte, pentru cei care studiază securitatea regională din punctul de vedere al subsistemelor, acestea sunt doar
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de caz și evaluări ale unor zone de conflict indică necesitatea dezvoltării unor instrumente și cercetări aprofundate care să introducă dimensiunea identitară și nivelul regional În analiză. Date fiind tradiția și preocupările actuale ale mediului politic și academic american În ceea ce privește problematica securității, este mai probabil ca astfel de cercetări să apară În primul rând În Europa, unde există deja preocupare pentru subiect (Wæver, 2004). 6.3. Agenda cercetăriitc "6.3. Agenda cercetării" Dincolo de aceste abordări teoretice, direcția principală de cercetare rămâne
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În mod credibil din punct de vedere al unor interdependențe distincte de securitate, delimitarea unei Europe Centrale fiind realizată mai degrabă din inerția generată de studierea istorică a zonei În anii ’80 (Cottey, 1999; Dangerfield, 2000). De altfel, interesul pentru problematica securității În Europa Centrală s-a diminuat considerabil după aderarea statelor din regiune la NATO și Uniunea Europeană. În același timp, În special conflictele din fosta Iugoslavie au atras atenția asupra Balcanilor. Cercetările În domeniul securității regionale În această zonă sunt
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
disciplină academică. Această genealogie este urmată de situarea studiilor de strategie În contextul mai larg al relațiilor internaționale, invitând la o separare față de studiile de securitate, dar și față de analizele strict militare. În cea de-a doua parte, este discutată problematica definirii strategiei, operând o distincție Între „strategia globală” și „strategia de securitate națională” pe baza factorului pozițional În arena internațională. Acest demers evidențiază nu atât principii strategice, cât elemente ale logicii strategice, pe baza diferitelor niveluri și dimensiuni ale acesteia
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Betts, 1997, p. 8). Această tipologie nu poate fi Însă absolutizată. Nu doar pentru că liniile de demarcație Între domeniile menționate nu sunt foarte clare, dar există posibilitatea inducerii În eroare cu privire la legătura dintre relațiile internaționale și studiile de strategie. Deși problematica războiului rămâne esențială În ambele domenii, accentul este diferit. În vreme ce specialiștii relațiilor inernationale sunt interesați de studierea premiselor războiului ca și a consecințelor acestuia, șîn generalț ei resping purtarea războiului În sine ca obiect al studiului ș...ț Recunoscând interdependența
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
pot fi mobilizate În vederea atingerii acestor scopuri; - care sunt modalitățile prin care aceste mijloace pot fi utilizate În scopul atingerii acestor obiective. Desigur, complexitatea procesului strategic derivă și din dificultatea unor răspunsuri facile la aceste Întrebări. Dacă luăm, de exemplu, problematica scopurilor, judecarea succesului unei anumite strategii depinde de perspectiva din care răspunsul la prima Întrebare este dată. Mai mult, noțiunea comună conform căreia obiectivul final este câștigarea confruntării militare este contrazisă de complexitatea modelului multidimensional al strategiei. Din această perspectivă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
strategia de securitate națională și, În fine, strategia globală (grand strategy)1. Aceste clasificări au câteva limite. În primul rând, din punctul de vedere al definițiilor, diferențierea dintre nivelul strategiei globale și cel al strategiei de securitate națională (SSN) este problematică. În plus, strategia militară națională, așa cum este prezentată În astfel de modele, combină nivelurile de analiză ale strategiei cu dimensiunile acesteia. Totuși, pentru a facilita analiza și cercetarea În domeniu, este important să se fac distincția Între aceste categorii. Figura
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și pe cel al centrului de gravitate sau al punctului culminant al victoriei, Însă cei interesați pot utiliza bibliografia de la sfârșitul volumului pentru a-și orienta potențialele cercetări. Discuția poate și trebuie a fi continuată din acest punct cu Înțelegerea problematicii extinderii conceptului de securitate 1, dar și cu o aprofundare a principiilor strategice fundamentale. Poate una dintre cele mai fascinante direcții În acest sens o constituie dezbaterea privind „cultura strategică”, discuție ce merge dincolo de simpla afirmare a unui anumit tip
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Astăzi, poate mai mult ca niciodată, provocarea principală a politicii de securitate națională este, așa cum spunea Donald Rumsfeld, „de a ne apăra Împotriva necunoscutului, incertitudinii, neprevăzutului și neașteptatului” (Rumsfeld, 2002, p. 23). Acest capitol Își propune trecerea În revistă a problematicii generale legate de previziune și anticipare strategică. El pornește de la cadrul și metodele previziunii strategice, explică problema deciziei În condiții de incertitudine, detaliind scenariul ca metodă complexă de analiză și instrument pentru luarea deciziei, și se finalizează cu o discuție
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
influențând semnificativ documentele unor organizații internaționale, precum conceptele strategice ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) sau strategiile de securitate națională ale unor state precum România. Al doilea lucru este, din păcate, mai puțin reușit. Noua grilă de lectură a problematicii securității a servit la formarea unei viziuni mai degrabă eterogene asupra importanței diferitelor tipuri de abordări teoretice. Pe de o parte, s-a ignorat faptul că sectorul politico-militar al securității este, totuși, În cea mai mare măsură responsabil de Înțelegerea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
interesul, vizibil crescut, pentru problemele populației civile. Aceasta a permis și acceptarea de noi actori În sectorul de securitate, statele și forțele militare cedând o mare parte din monopolul pe care Îl aveau În domeniu. Pentru a Înțelege mai bine problematica amenințării ca sursă a conflictelor, tabelul 12.1. prezintă principalele elemente ale perspectivelor contemporane asupra securității. Tabelul 12.1. Conceptele contemporane de securitate și natura amenințărilor posibile Această nouă abordare presupune că, la rândul lor, crizele și conflictele sunt multidimensionale
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
al ONU. Mai degrabă, transformările În gestionarea crizelor și conflictelor au fost promovate de apariția unor noi fenomene internaționale, În special a noilor amenințări de securitate, dar și de percepția noilor conflicte de către comunitatea internațională. Capitolul de față prezintă această problematică, explicând În detaliu cum și de ce există o schimbare semnificativă În practica gestionării crizelor și a conflictelor. În plus, sunt explorate implicațiile acestor schimbări asupra organizațiilor regionale, care, așa cum va fi demonstrat, au un rol din ce În ce mai mare În acest domeniu
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
pentru dimensiunea sa de dezvoltare, așa cum apare, de pildă, În rapoartele și cercetările realizate sub egida Băncii Mondiale. În schimb, sectorul non-guvernamental promovează societatea civilă ca actor major În procesul de consolidare a păcii. Din punct de vedere politic, această problematică generează un interes semnificativ pentru dezvoltarea unor structuri instituționale și legale care să permită o pace durabilă. În fine, studiile de securitate sunt preocupate de aspecte precum modalitățile de abordare a amenințărilor violente sau procesul de dezarmare, demobilizare și reintegrare
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
concentrează mai mult asupra procesului propriu-zis. 12.4. Aspecte legaletc " 12.4. Aspecte legale" 12.4.1. Reglementarea diferendelor internaționale Din motive ce țin de evoluția relațiilor internaționale, cele mai multe reglementări legale cu privire la gestionarea conflictelor și a crizelor se referă la problematica diferendelor Între state. Normele internaționale În domeniu, dezvoltate În jurul cadrului legal instituit de Organizația Națiunilor Unite, vizează În primul rând desfășurarea și soluționarea conflictelor, dar acordă o importanță semnificativă și problematicii prevenirii acestora. Astfel, de pildă, Carta Națiunilor Unite, documentul
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cu privire la gestionarea conflictelor și a crizelor se referă la problematica diferendelor Între state. Normele internaționale În domeniu, dezvoltate În jurul cadrului legal instituit de Organizația Națiunilor Unite, vizează În primul rând desfășurarea și soluționarea conflictelor, dar acordă o importanță semnificativă și problematicii prevenirii acestora. Astfel, de pildă, Carta Națiunilor Unite, documentul fundamental pentru dreptul internațional public, nu prevede măsuri explicite de acțiune pentru prevenirea situațiilor conflictuale, Însă formulează mai multe principii pentru evitarea elementelor de violență din disputele potențiale sau existente Între
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
preventivă era o parte importantă, dar nu o prioritate a Agendei pentru pace (ONU, 1992). Totuși, Începând de la mijlocul anilor ’90, după ce s-a observat o creștere a numărului de conflicte intrastatale și o transformare a caracterului tradițional al disputelor, problematica prevenirii crizelor internaționale a devenit un subiect major de dezbatere și o preocupare politică reală (Dwan, 2002). În această privință, ONU are câteva potențiale avantaje. Printre ele se numără posibilitatea de a acționa la nivel global și de a fi
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
preferat În general să adopte măsuri specifice fiecărui caz În parte (Carnegie Commission, 1997). Alături de ONU, organizațiile regionale, precum UE, OSCE, OSA, OUA și ECOWAS, sunt din ce În ce mai interesate de dezvoltarea mecanismelor instituționale care să permită o mai bună abordare a problematicii prevenirii conflictelor (ONU, 2001; Comisia Europeană, 2001). În Europa, cea mai avansată organizație sub aspectul diplomației preventive este OSCE (Ackermann, 2003). Aceasta dispune de un Centru pentru Prevenirea Conflictelor, de un Înalt Comisariat pentru Minorități Naționale și de misiuni de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
prin aceste expresii participanții la un dialog să Înțeleagă același lucru. Aceasta și pentru că În spațiul românesc nu există Încă instrumente care să definească și să analizeze elementele fundamentale ale politicii de securitate națională și mai ales să discute această problematică din perspectiva politicilor publice În dezbateri informate și relevante, inclusiv pentru publicul larg. Dincolo de vocația sa de manual de studii de securitate, volumul de față Își propune să inițieze această dezbatere, oferind puncte de referință tuturor celor interesați. În această
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de securitate (Ruxandra Stoicescu) În pofida multiplelor dezbateri pe care le-a generat, conceptul de securitate rămâne unul nebulos, fiind deseori utilizat ca pretext sau justificare pentru diverse măsuri politice sau strategice mai mult sau mai puțin Îndreptățite. Acest capitol analizează problematica securității În relațiile internaționale ca disciplină de studiu și are ca scop examinarea evoluției acestui concept În contextul transformării permanente a mediului internațional și a interpretărilor analitice care i se aduc. Scurta trecere În revistă a diferitelor concepții asupra securității
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
disciplină academică. Această genealogie este urmată de situarea studiilor de strategie În contextul mai larg al relațiilor internaționale, invitând la o separare față de studiile de securitate, dar și față de analizele strict militare. În cea de-a doua parte, este discutată problematica definirii strategiei, operând o distincție Între „strategia globală” și „strategia de securitate națională” pe baza factorului pozițional În arena internațională. Acest demers evidențiază nu atât principii strategice, cât elemente ale logicii strategice, pe baza diferitelor niveluri și dimensiuni ale acesteia
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
internațional, indiferent de perioada istorică sau actorii implicați. Preocuparea pentru gestionarea lor rămâne extrem de importantă și În contextul internațional actual În care amenințările de securitate au devenit din ce În ce mai complexe și mult diferite de cele din secolul precedent. Capitolul prezintă această problematică, explicând În detaliu cum și de ce asistăm În prezent la o transformare semnificativă În practica gestionării crizelor și a conflictelor. De asemenea, studiul contribuie la dezbateriile istoriografice privind managementul conflictelor, arătând că În această privință pot fi identificate trei abordări
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Nicolae Novac și N. S. Govora, în culegerea Povești fără țară (1957). Bine scrise și vădind un autentic talent literar, prozele lui B. țin de aria fantasticului și lasă să transpară nu de puține ori, ca modalitate de tratare a problematicii, influența lui Mircea Eliade. De exemplu, Năluca, poveste romantică, dezvoltă motivul stafiei cam în genul întâlnit în Domnișoara Christina, adică prin convertirea și interacțiunea timpului sacru cu cel profan. Același lucru se observă și într-o nuvelă precum Cetatea de
BRADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
literaturii române a Universității „1 Decembrie” din Alba Iulia. A colaborat la „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Vatra”, „Astra”, „Familia”, „România literară” ș.a. Este căsătorit cu Rodica Braga. Primul volum al lui B., Sincronism și tradiție (1972), abordează, în întâia secțiune, o problematică diversă din sfera teoriei literare (raportul sincronism-tradiție, convenționalul în artă, relația structură-formă, conceptul de ambiguitate etc.), iar într-o a doua secțiune grupează câteva studii de istorie literară privitoare la Tudor Vianu, Tudor Arghezi, Titu Maiorescu, Lucian Blaga (dramaturgia) și
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
mai degrabă relatează și explicitează cititorului ceea ce trebuie văzut ca întreg, astfel încât caracterul tradiționalist al prozei e mai sesizabil decât și-ar fi dorit romanciera. Nucleul poemului dramatic Dioptrele sau Dialog la zidul caucazian (1975) este oglinda (simbol baroc al problematicii spiritului postmedieval, umanist și laicizant), care e un adevărat „semn iconic” al conștiinței prințului Dimitrie Cantemir, personalitate paradoxală, trăind drama cunoașterii și vocației. Evocarea prințului, participant la campania țarului Petru I în Caucaz, expune pe de o parte evenimente și
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
Muntele Athos și relațiile voievozilor și mănăstirilor românești cu acest centru de spiritualitate. Dicțiunea narativă capătă aici ceva din cadența stilului sapiențial-poematic din sadoveniana Creanga de aur. În schimb, piesa de teatru Audiență la consul (1984) se plasează în vecinătatea problematicii din Întâlnire periculoasă (este vorba de istoria unei românce căsătorite cu un străin). O alta, Nu pot să dorm (1984), îl evocă pe Timotei Cipariu ca apărător al identității naționale a românilor în confruntarea cu Imperiul. B. este și autorul
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]