10,986 matches
-
a promovat (cum au făcut-o puțini) doctoratul în litere la Paris (1926), și-a format o concepție proprie pe temeiurile unei largi viziuni istoriografice generale, care i-au îngăduit să așeze fenomenele istorice, fie ele și locale, într-o proiecție universală, fără să lezeze simțul măsurii și al proporțiilor. Poate că raționalismul școlii franceze pe care a frecventat-o l-a îndemnat să se apropie de materialism, în care se afla un desen mai simplu, mai riguros și mai elocvent
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
temelor de plan și, îndeosebi, pe deslușirea perspectivei, chiar și mai îndepărtată, a cercetării, potrivit posibilităților documentare, a înclinărilor și însușirilor cercetătorilor. Am citit în ochii lui Andrei Oțetea o mare satisfacție, plăcerea unei ,,mari descoperiri”: tinerii știau ce vor, proiecția în viitor se înfățișa la ei clară sub raport tematic, iar sub cel al documentării se sprijinea pe explorarea sistematică a fondurilor inedite din Arhivele Statului Iași. Un prim bilanț l-a constituit tipărirea, în 1963, la Editura Academiei, a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o Historia integra (o sintagmă cu dublu sens, notează Al. Zub: „de plenitudine în ordinea comprehensiunii și de luciditate în abordarea faptelor”) și spre un dialog cu durata lungă, singura în stare să ne ofere vastele semnificații, de vreme ce numai o proiecție largă unifică registrele, ne dă o înțelegere mai adâncă a procesualității, mai integră cu cât îmbrățișează un orizont mai întins, supunând la un examen comparatist un ansamblu mai mare de fapte, fără să omită evenimentele „timpului scurt”. Istoria se cuvine
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
coxofemurale (șold) cu imposibilitatea unei extensii optime la nivelul genunchiului. Această impulsie incompletă a genunchiului pune în dificultate mușchii fesieri (gluteus), crescând consumul energetic și îngreuind înaintarea; menținerea trunchiului într-o poziție dreaptă, ușor aplecată spre înainte va face că proiecția centrului de greutate pe sol să ajute impulsia (aplecarea exagerată a trunchiului spre înainte determină o depărtare a proiecției centrului general de greutate pe sol față de sprijin, aspect ce va determina creșterea tensiunii musculare în partea posterioară a membrelor inferioare
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
fesieri (gluteus), crescând consumul energetic și îngreuind înaintarea; menținerea trunchiului într-o poziție dreaptă, ușor aplecată spre înainte va face că proiecția centrului de greutate pe sol să ajute impulsia (aplecarea exagerată a trunchiului spre înainte determină o depărtare a proiecției centrului general de greutate pe sol față de sprijin, aspect ce va determina creșterea tensiunii musculare în partea posterioară a membrelor inferioare - gambe, coapse, fese - pentru a menține stabilitatea și echilibrul); Fig. nr. 113, 114 și 115 Practicanți de jogging pe
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Gospodăririi Apelor * Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, * Ministerul Economiei și Comerțului, * Academia Română. Sinteza etapelor de negociere Poziția României (2000) Documentul de poziție a fost structurat pe patru secțiuni: poziție generală, preluarea acquis-ului în domeniu, evaluarea situației actuale a domeniului, proiecția asupra evoluției domeniului în perioada 2000-2006. Prin Documentul inițial de poziție (CONF-RO 7/00), România a afirmat că era pregătită să accepte și să aplice acquis-ul Uniunii Europene în domeniul științei și cercetării, în vigoare la data de 31 decembrie
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
corpusculul non-A). Al treilea dinamism, cel al stării T, se exercită la un alt nivel de realitate, unde ceea ce apare ca dezunit (undă sau corpuscul) este de fapt unit (cuantă), iar ceea ce apare drept contradictoriu este perceput ca non-contradictoriu. Proiecția lui T pe un singur și același nivel de realitate e cea care produce aparența cuplurilor antagoniste, reciproc exclusive (A și non-A). Un singur și același nivel de realitate nu poate da naștere decît unor opoziții antagoniste. El este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
trebui să credem în aceste entități? Mulți filosofi au susținut existența acestor entități doar pentru că erau deja convinși că cerințele normativității sunt justificate. Sentimentaliștii au încercat o altă abordare. Normativitatea își are rădăcinile în natura umană. Obligațiile și valorile sunt proiecții ale propriilor noastre sentimente și dispoziții morale. A spune că aceste sentimente și dispoziții sunt justificate nu înseamnă a spune că ele au valoare de adevăr, ci, mai degrabă, înseamnă că ele sunt bune. Suntem mai buni pentru că le avem
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
asta?" și care, în același timp, salvează și obligațiile 134. Realismul raționaliștilor a fost respins explicit de teoriile care fundamentează respectul față de legi pe natura umană. Aceste teorii, numite sentimentaliste, susțin că valoarea morală a acțiunii și obiectelor este o proiecție a sentimentelor umane. Potrivit acestei concepții, respectul față de legi este înrădăcinat în natura umană și în anumite sentimente umane naturale. Întrebarea care se ridică în această situație este dacă este bine să avem o astfel de natură și să cedăm
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
un anumit punct de vedere (al locutorului, al interlocutorului, al altor subiecți implicați în situația de comunicare respectivă, al informațiilor transmise/solicitate etc. voluntar/involuntar, al datelor relaționale, circumstanțiale, personale, social-politice, culturale etc. ale contextului, al ,,orizontului de așteptare", al proiecțiilor comunicative etc.). (a) Comunicarea-relație Ca raport stabilit între emițător și receptor în vederea codificării/transmiterii, respectiv receptării/decodării unui mesaj într-un anumit con-text3, comunicarea implică ideea de relație nu doar cu trimitere la cei doi poli (auto)comunicanți, ci într-
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
comunicativ la altul) a verbalului, nonverbalului și paraverbalului, de caracteristicile de ordin fonetic/fonologic, lexical/semantic, morfologic, sintactic, stilistic ale mesajului transmis etc. Se poate realiza o distincție, din acest punct de vedere, între subiectivitatea locutorului reflectată în etapa de proiecție/construire/codificare a mesajului și cea reprezentată în etapa de transmitere propriu-zisă a acestuia, de realizare a actului comunicativ locutorial, acțiune guvernată într-o anumită măsură de caracteristicile de ordin individual ale locutorului (timbru, intensitate a vocii, plan afectiv, motivațional
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
însă, amprenta relativității 11. Prin prisma acestei direcții de analiză/interpretare, discursul de tip didactic prin prisma relației comunicative dintre cadrul didactic și subiectul demersului instructiv-educativ implică: din pespectiva cadrului didactic subiectivitatea construirii/transmiterii mesajului (cele două etape vizate supra: proiecție, respectiv realizare propriu-zisă a actului comunicativ de tip didactic); din perspectiva subiectului/subiecților educației subiectivitatea receptării mesajului (nivel de așteptare; nivel aperceptiv/pre-comunicativ: cunoștințe asimilate anterior, aptitudini, deprinderi etc.; stare de spirit contextuală deschidere către informație, interes, perspectivă critică de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
observator" etc., înseamnă implicare (în grade diferite), deci și interacțiune, în condițiile în care fiecare participant la actul comunicativ îl/îi influențează pe celălalt/ceilalți (voluntar și/sau involuntar), influențând în același timp însuși procesul ca atare (în etapa de proiecție, construcție, în derulare sau retrospectiv). Așadar, ,,a spune înseamnă a se comporta"18 (conform behaviorismului) de unde și direcțiile de analiză și de acțiune privind comportamentul de emițător, respectiv de receptor de mesaje, după cum înseamnă și ,,a acționa asupra celuilalt"19
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
punctul de vedere al conținutului mesajului, cât și din perspectiva formei. Din perspectiva conținutului, se remarcă tipic o preponderentă asociere a comunicării de tip privat cu aspecte particulare, situaționale, per-sonale ale existenței cotidiene (cu rememorări ale unor elemente din trecut, proiecții în viitor), iar a celei de tip public cu teme specifice: vezi, de exemplu, pentru ,,discursul" de tip didactic, sfera cunoașterii diferitelor domenii de activitate (teoretice și/sau practice), reflectată în conținuturi adaptate obiectivelor vizate, particularităților de vârstă și individuale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de perspectiva considerată dominantă într-un anumit context comunicativ. Emițătorul, receptorul, mesajul, canalul de transmitere a acestuia, codul (utilizat de emițător în codificare, respectiv de către receptor în decodificarea mesajului), raportul cauză efect a/al codificării/transmiterii, receptării/de-codării mesajului, proiecțiile emițătorului, orizontul de așteptare al receptorului, coordonatele subiective al emițătorului/receptorului, feed-back-ul (pozitiv/ne-gativ), factorii perturbatori 23, anumite valențe contextuale, situația de comuni-care în general etc. sunt ,,realități" reflectate în procesul comunicării, unici-zându-l, transformându-l în chiar derularea sa. Această
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
direcția privirii, apropierea/depărtarea de interlocutor etc.) și paraverbale (ton, timbru, pauze, inflexiuni ale vocii etc.), într-o situație clasică de comunicare sau prin utilizarea mijloacelor tehnice 31, audio-vizuale etc.; eventualele elemente perturbatoare care pot interveni fie în etapa de proiecție, fie în cea de realizare propriu-zisă, respectiv de evaluare a demersului instructiv-educativ: * erori în stabilirea finalităților, în asocierea cu anumite conținuturi, cu anumite strategii didactice (cel mai frecvent, drept consecință a necunoașterii componentelor prezentate anterior); * disfuncții de ordin fiziologic: voce
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
muzicalitatea acestuia; se implică afectiv în ceea ce transmite; își activizează potențialul intelectual; exersează pronunțarea corectă a unor cuvinte/structuri etc. În activitățile de educare a limbajului preșcolarilor sunt valorificate, ca variante: * memorizarea-predare; * memorizarea-fixare/repetare; * memorizarea-verificare. (a) Memorizarea-predare cuprinde: etapa de proiecție/selecție constând în alegerea poeziei în funcție de: * tema săptămânii/perioadei; * conținutul/forma textului; * obiectivele vizate; * particularitățile grupei de copii etc.; captarea atenției asociată etapei de introducere a copiilor în conținutul/atmosfera poeziei, de anticipare a subiectului și familiarizare (eventuală) cu anumite
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de exemplu, Amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă sunt adaptate și studiate fragmentar (în general, sunt date în diferite auxiliare/culegeri de texte literare pentru copii chiar titluri fragmentelor respective 310). În cadrul procesului instructiv-educativ, importantă este în etapa de proiecție/pregătire a acestuia selecția 311 operată de educator/educatoare în sfera textelor din literatura pentru copii, centrată îndeosebi pe conceptele de accesibilitate și accesibilizare atât la nivelul conținutului (al mesajului transmis), cât și la cel al formei (al limbajului valorificat
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
poate constitui în artizan 338 al construirii de modele reflectând specificul demersului ales spre derulare într-o anumită perioadă. Proiectarea, ca etapă a procesului instructiv-educativ, este prezentată din perspective diferite în literatura de specialitate, unul dintre aspecte asociind, în general, proiecția/planul proiectiv, cu ceea ce se asimilează în principiu nivelului imaginarului 339 (colectiv, respectiv individual 340 atât din punctul de vedere al ,,proiectantului" procesului educativ, cât și din punctul de vedere al subiecților vizați). Într-un demers de la general la particular
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
uimitoare creație din întreaga literatura de expresie engleză. Blake nu a mai atins nicăieri degajarea unei astfel de puteri creative, așa cum a făcut-o în acest capitol, care reprezintă mitul cel mai primordial al lui Blake, cea mai vitală dintre proiecțiile sale ale dorinței imaginative (Harold Bloom, Blake's Apocalypse, p. 291). De altfel, Harold Bloom califica întregul poem Vala ca fiind un "poem magnific" ("magnificent poem"), înzestrat cu "mituri gigantice și semnificative" ("gigantic and meaningful myths") și o "bogăție debordanta
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a sa, este aceea a puterii de "a-și închipui idealul"; chiar dacă idealul "nu vine la întâmplare, ci totdeauna ca o completare la viața organică a individului"119. Cu toate că este legat de substructura energetică a personalității, idealul constă într-o proiecție non-naturală (a unui act, a unei stări etc.) în viitor. Modelul de comportament pe care îl activează un ideal este un plan de acțiune ale cărei consecințe sunt anticipate. Întrucât cultura reprezintă orizontul anticipației înfăptuite, al idealului întruchipat în operele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
teoria personalității") se află în relație cu celelalte două forme de prezentare a unității umane din filosofia kantiană: postularea personalității ca temei al persoanei (în limitele unei "noi" etici) și justificarea discursivă a unității ființei umane prin conceptul finalității (prin proiecția unei discipline, teleologia). Fără îndoială, diferența dintre modalitățile de abordare a acestor teme este diferită la cei doi filosofi. Astfel, Kant vizează semnificația lor "metafizică", socotind că înainte de toate, temele în cauză trebuie croite după exigențele unui demers "critic", în vreme ce
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu proiectul antropologic kantian și cu alte modele antropologice explicative, cum ar fi cel personalist. Teoria personalității și vocației conține un set de idei despre om care alcătuiesc o cunoaștere a acestuia. Dar ea cuprinde și temeiul unei re-cunoașteri-de-sine, prin proiecția în universal a omului și raportarea lui totodată la condiționat și Absolut. A proiecta în universal (în universalul uman) nu înseamnă a pune la punct un scenariu deschis către un ideal educațional umanitar, deși un asemenea proiect nu este respins
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
condamnați!" 3.Dezbaterea: Și iată cum a pledat maestrul Ludovic L. în acest proces intrat în analele jurisprudenței: la început, a expus ample citate din Seneca, Sfântul Augustin și Borak cel Bătrân (autorul său preferat), după care a arătat, cu proiecții, diferențele dintre șira spinării unui lup și a unei feline. Fiind la unul dintre primele procese, judecătorul Julius Zimberlan l-a lăsat vreme de o oră să bată câmpii, dar l-a întrerupt când maestrul Ludovic L. a venit cu
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
cel bun”. O astfel de educație „de toate zilele” este cea care aureolează și dă sens celei pe care o căpătăm În școală. Nu numai de la alții Învățăm, ci - la un moment dat - și prin noi Înșine, printr-o neîncetată proiecție, autoconstrucție, edificare. Vine un moment când te cam saturi de ideile vehiculate de alții, căutându-le, În schimb, pe ale tale. După ce ai citit „tone” de cărți, Începi să le dai deoparte, să „uiți” ceea ce spun ele, să adopți un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]