3,551 matches
-
nu umblă câinii cu covrigi în coadă. Dacă dvs. ați acorda această libertate, să fiți convins, dle președinte, că niciun român adevărat, și aceștia sunt majoritari, nu ar rămâne în Occident. Toți s-ar înapoia acasă, la vetrele lor, vorba proverbului, fie pâinea cât de rea, tot mai bine în țara mea. Dați libertate tuturor românilor, faceți ca România să fie în Balcani ce sunt Vaticanul și Elveția în lume. Liberă și respectată. Frumoasă și bogată este. Toți românii vă vor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să ne credeți, dle președinte, că poate în majoritatea cazurilor am fost forțați să procedăm așa, din cauza acestor oameni care ne-au scârbit prin faptele și comportarea lor de lingăi ce o au față de dvs. Și cum spune un alt proverb românesc, toate oalele se sparg în capul șefului, fără ca el de multe ori să știe de ce și pentru ce. în speranța că toți românii se vor bucura de clemența și omenia dvs., vă rugăm să primiți urările noastre de sănătate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mai găsesc aici versuri de Miron Pompiliu, Maria Rosetti, Gh. Tăutu, Șt. G. Vârgolici, V. Gr. Pop și I. S. Bădescu, doine în stil popular semnate de V. Ranta-Buticescu și câteva din fabulele lui G. Sion. Iacob Negruzzi a publicat „proverbul dramatic” Împăcarea. Din „Albina Pindului” au fost reproduse patru poezii patriotice ale lui D. Bolintineanu. Revista a adăpostit cele mai bune poeme ale lui D. Petrino, precum și epopeea Descălecarea lui Dragoș în Moldova de V. Bumbac, care folosea și pseudonimul
FOAIA SOŢIETAŢII PENTRU LITERATURA SI CULTURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287051_a_288380]
-
și 1859 I. G. Sbiera, M. V. Stănescu-Arădanul și At. M. Marienescu și-au făcut publice, prin intermediul revistei, apelurile către intelectualii din satele transilvănene și din Bucovina, prin care aceștia erau îndemnați să culeagă și să trimită balade, povești, basme, datini, proverbe, anecdote. Vor fi tipărite contribuții privind istoria românilor și a popoarelor vecine, studii, dar și articole, pe înțelesul tuturor, de filologie, pedagogie, economie, filosofie, geografie ș.a. Rubricile de informații și știri în legătură cu viața politică și socială din Transilvania, din Principate
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
primită în epocă și continuă să se bucure de prețuirea specialiștilor. Este prima colecție de basme românești, anterioară fiind numai cea, în limba germană, a fraților Albert și Arthur Schott. Alături de basme, provenite, se pare, din Muntenia, orațiile de nuntă, proverbele, ghicitorile suscită, de asemenea, interes prin valorea lor artistică. SCRIERI: Vocea Argeșului, București, 1859; Flori de câmp, București, 1864; Poezii noui, București, 1868; Scarlat, București, 1875; Hitrowo și Kotzebue, București, 1890. Culegeri: Basme, orații, păcălituri și ghicitori, introd. B.P. Hasdeu
FUNDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
1981) consemnează punctul terminus al acestei coborâri lucide. Cartea fixează imagistic coșmarul ultimului deceniu ceaușist. Limbajul esopic e atenuat de aspectul de cronică tranzitivă. Lumea fericirii în care crezuse tânărul devine o distopie lirică (este caracteristic, sub acest raport, Dincolo de proverbe, colecție de parimii întoarse ironic și sarcastic în negativul lor). Amplele poeme au acum o prozodie accidentată, aglomerând imagini disparate într-un spațiu absurd. Spre finele deceniului al nouălea, D. trece la disidența declarată. În 1988, el îi trimite lui
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
A.E. Izmailov și I.I. Dmitriev. De multe ori, impresia de creație originală se impune (ambianța devine în bună parte una a realităților autohtone, morala e schimbată uneori în sensul dorit de autorul român, care, în plus, folosește expresii și proverbe autohtone în locul celor rusești). Fabulele neîndatorate cuiva sunt puține (cinci la număr) și deloc mai reușite decât cele localizate. Greoi în primii ani, cu o exprimare zgrunțuroasă și cam în afara regulilor prozodiei, D. se impune treptat ca un fabulist agreabil
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
și-a format Eminescu stilul său inegalabil”. Sunt puse, de asemenea, în ecuație date noi despre unele etape ale vieții poetului. Aspecte ale influenței operei eminesciene asupra literaturii și spiritului public românesc sunt discutate dintr-o consecventă perspectivă morală. Antologia Proverbe, maxime, asemănări și idiotisme colectate din graiul românilor din Transilvania și Ungaria (1901) are ca modele realizările similare datorate lui Iordache Golescu, Anton Pann, Gheorghe Alexici, Petre Ispirescu, Iuliu A. Zanne, I.C. Hințescu, Karl Schuller, Otto von Reinsberg-Düringsfeld, Karl Fr.
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
colaborare), Sibiu, 1908; Cuvântări și predici ale unui teolog, mai târziu cleric român în țară sub stăpânire străină, I-VIII, București, 1923-1939; Pagini dintr-o arhivă inedită, îngr. și introd. Antonie Plămădeală, București, 1984; Note ascunse. Jurnal, Cluj-Napoca, 1999. Culegeri: Proverbe, maxime, asemănări și idiotisme colectate din graiul românilor din Transilvania și Ungaria, Sibiu, 1901. Repere bibliografice: Romulus Cândea, Patriarhul Miron Cristea, „Candela”, 1925, 3-7; Ion Rusu-Abrudeanu, Înalt Prea Sfinția Sa, Patriarhul Miron Cristea. Omul și faptele, I, București, 1929; Închinarea Înalt Prea
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
cercetările lui Mircea Eliade asupra mitului), dar reducea o complexitate de factori la imuabila schemă mitologică. Adevărata sa contribuție în domeniul folcloristicii apare când valorifică experiența și observația directă. El este autorul unor substanțiale analize asupra ghicitorii (Ghicitorile poporale), a proverbului (Nașterea proverbilor), al unui expozeu în care fixează liniile mari de evoluție ale baladei și se numără printre cei care au subliniat însemnătatea valorii estetice a producțiilor populare (Bocetul). A fost preocupat de receptarea și circulația folclorului. De pe o poziție
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Ovid Densusianu, D. Caracostea, Constantin Brăiloiu, Ion Mușlea și Ovidiu Bârlea, insistând asupra unor tradiții științifice ce merită atenția specialiștilor contemporani. El este, de altfel, coautor și inițiator al unor lucrări în cadrul Arhivei de Folclor a Academiei Române: Dicționarul tezaur al proverbelor, Corpusul cimiliturilor românești, Corpusul și tipologia ritualurilor agrare, Corpusul basmelor românești despre animale. SCRIERI: Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (în colaborare cu Maria Cuceu), București, 1988; Fenomenul povestitului. Încercare de sociologie și antropologie asupra narațiunilor populare
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
ați putut ușor dezlega de ce există o atât de mare putere de atracție și de afinitate între români, în decursul veacurilor - pe deasupra granițelor geografice efemere. Simțind și gândind la fel - cum reiese elocvent din sinteza asemănării variantelor de cântece și proverbe în diferite provincii, având o continuitate etnică și culturală - imperceptibilă pentru ochii noștri - formând o entitate fără pereche în lume - cu aceleași elemente de credință și superstiție, cu același cult al morților oglindit în pisanii, gropnițe și moghile, cu aceleași
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
furnizorilor, distribuitorilor sau față de Încorporarea noilor tehnologii; - loialitatea cumpărătorilor este ridicată și firma obține beneficii pe termen lung dacă reușește să determine clienții să „Încerce” produsele; - acțiunea anticipată a firmei poate Îngreuna sau descuraja imitarea sa de către competitori. Uneori, Înțelepciunea proverbului „așteaptă și vezi” poate evita riscurile aferente acestui pionierat. Dacă cheltuielile de penetrare a unei piețe sunt ridicate, dar loialitatea consumatorilor este redusă, efortul financiar al firmei produce doar rezultate pe termen scurt. Atunci când schimbarea tehnologică este foarte rapidă, avantajul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cărții se află o însemnare a lui Emil Cioran, care semnalează timbrul special al acestor reflexii amare. SCRIERI: Hic et nunc, New York, 1968; Flux alb, Fredericton (Canada), 1970; Circumstances, Toronto, 1972; The Fiddlehead Republic, Ottawa, 1979; Walum Olum. Cântecele și proverbele indienilor din America de Nord, tr. Virgil Teodorescu și Petronela Negoșanu, Cluj-Napoca, 1981; Around the World in Eighty Days, Madras (India),1983; Ni debout, ni assis, Paris, 1984; Jeudis de juillet - Thursday of July (în colaborare cu Jean Dumortier), Paris, 1985; Tu
CATANOY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286139_a_287468]
-
invazie (1996) este un amestec de autobiografie și considerații despre situația social-politică din anii de la începutul războiului, cu scurte amintiri despre scriitorii cunoscuți, accentul căzând pe reconstituirea împrejurărilor întemeierii grupului Albatros și a revistei cu același nume. Titlul volumului Înainte de proverbe (1978) sugerează principalul filon al poeziei lui C.-R.: celebrarea tradiției. Efuziuni lirice și sugestii metaforice relevă relația organică, esențială, cu pământul natal a unui eu dezindividualizat, identificat cu duhul înaintașilor. Peisajul terestru sau cosmic, rotirea anotimpurilor, roadele câmpului, contactul
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
Râmnicu Vâlcea, 1934; Sunt țăran!, Stănești de Cerna, 1937; Spionaj și trădare în umbra crucii, București, 1948; Reîntregirea bisericii românești din Ardeal (în colaborare), București, 1948; Legături politice și religioase româno-ruse, București, 1949; Arbori din țara promisă, București, 1972; Înainte de proverbe, București, 1978; Ultima invazie, București, 1996. Traduceri: Ludovico Ariosto, Comedii, pref. Oana Busuioceanu, București, 1982 (în colaborare cu Șt. Crudu); Charles Baudelaire, Florile răului, București, 1991. Repere bibliografice: C.D. Fortunescu, „Sunt țăran!”, AO, 1937, 89-91; Mircea Iorgulescu, „Arbori din țara
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
Mircea Iorgulescu, „Arbori din țara promisă”, LCF, 1972, 53; Val Condurache, „Arbori din țara promisă”, CRC, 1973, 4; Lucian Raicu, „Arbori din țara promisă”, RL, 1973, 5; Traian Stoica, „Arbori din țara promisă”, FLC, 1973, 11; Radu G. Țeposu, „Înainte de proverbe”, RL, 1979, 1; Gabriela Duda, Sărbătoarea poeziei, RL, 1993, 37; Dicț. scriit. rom., I, 538-539; Mircea Anghelescu, Memorii, memorialiști, LCF, 1996, 16; Z. Ornea, Cenușa amintirilor, RL, 1997, 3; Popa, Ist. lit., II, 1099. C.T.
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
rosturi mai degrabă introductive, stabilind câteva repere teoretice: datare și periodizare, clasificare și definiție etc., care pledează pentru folosirea metodei filologice în studiile folcloristice. Al doilea este alcătuit din studii despre aproape toate speciile literaturii populare - balada, bocetul, basmul, povestea, proverbele, ghicitorile și cântecele pentru copii -, absența liricii explicându-se prin însușirile ei mai apăsat individuale, deci mai greu de definit cu ajutorul comparațiilor. Caracterele distinctive ale spiritualității rurale românești sunt scoase în relief cu pregnanță în aceste vaste tablouri comparatiste, istorice
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
lui Anton Pann și V. Alecsandri, unele datând de la începutul secolului al XVIII-lea, altele de la jumătatea acestui secol. SCRIERI: Povestea lui Archirie filosoful. Carte populară din secolul al XVII-lea, București, 1976. Ediții: Strigături, București, 1958; I. A. Zanne, Proverbele românilor, pref. Mitu Grosu, București, 1959; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1961; Jan Urban Jarník - A. Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, pref. Ovidiu Papadima, București, 1961; Bibliografia revistelor „România literară”, București, 1981; Folclor vechi românesc, București, 1990. Repere
CIUCHINDEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
2007, 48). Traian Herseni (1962, 1963, 1966, 1980) s-a aplecat pios asupra „culturii psihologice românești” - termen pe care l-a creat pentru a exprima ansamblul reflecțiilor despre stările sufletești ale oamenilor și grupurilor umane, așa cum sunt ele încifrate în proverbele, zicătorile și în întreg folclorul românesc. A sondat adânc în scrierile cronicarilor Miron Costin (1633-1691) și Ion Neculce (1672-1745), dar s-a oprit mai ales asupra celei mai vechi scrieri în limba română din Moldova, Letopisețul Țării Moldovei al lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
satisfacția cu starea de sănătate este asociată semnificativ și pozitiv cu nivelul general de fericire. Cei mulțumiți cu sănătatea lor se declară în medie mai fericiți decât cei nemulțumiți. În ceea ce privește situația materială, răspunurile persoanelor intervievate indică faptul că banii, în ciuda proverbului, contribuie semnificativ la atingerea fericirii. De exemplu, aproximativ 75% dintre cei care dispun de un automobil declară că sunt destul de fericiți sau foarte fericiți, în comparație cu doar 50% dintre cei care nu dispun de un automobil în gospodărie. Am comparat persoanele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dintre propria experiență și concepția despre fericire. Cei mai săraci Oamenii mai puțin înstăriți sunt în medie mai sceptici decât cei prosperi în ceea ce privește capacitatea celor săraci de a fi fericiți. Din acest punct de vedere, filozofia persoanelor mai înstărite reflectă proverbul „bogatul nu crede celui sărac”. De exemplu, 24% dintre cei care au autoturism cred că săracii pot fi fericiți, față de 19% dintre cei care nu au autoturism. În cazul sărăciei, observatorii (și anume, persoanele mai înstărite) par să subestimeze dificultățile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
satul Tilișca (județul Sibiu) Marin Constantin Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”, București The paper consists of an approach of the value orientations in the village of Tilișca (the county of Sibiu), from the perspective of the responses received to a proverb questionnaire conceived by Gheorghiță Geană. The categories of analysis of such responses reproduce the scheme of the „human basic problems” which Florence R. Kluckhohn defined as a modality of characterising the „modal personality” at the level of little communities. The
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
o evaluare a viziunii despre lumea sătenilor din satul pastoral Tilișca (Mărginimea Sibiului), prin aplicarea unui chestionar paremiologic în legătură cu orientările de valoare ale localnicilor. Chestionarul amintit (elaborat de profesorul Gheorghiță Geană, 1987/2000) este constituit din 42 de perechi de proverbe, puse în antiteză, astfel încât ele să poată oferi o caracterizare a „ethosului” (sistemul de valori) românesc tradițional. Am folosit acest chestionar ca o adaptare vernaculară (constând în locuțiuni cunoscute în aria etnografică a satului Tilișca) a schemei conceptuale propuse de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
orientări valorice variabile”; indiferent de raportul dintre orientările dominante și cele variable, ele sunt toate prezente și „cerute” - în grade diferite - în orice societate, la nivel etnic, de structură socială sau în relațiile de gen (cf. Kluckhohn, 1967, 342-357). Examinând proverbul ca pe un „fapt cultural”, Gheorghiță Geană pune în lumină (2000) „virtuțile retorice” ale acestuia. Astfel, „relația cu graiul expresiv” (în special, metafora), forma concentrată și sentențioasă asigură deopotrivă proverbului o „putere de convingere” și un caracter „exemplar”. Ca atare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]