3,322 matches
-
ostili administrați țintei ofensatoare. Dar dacă aceeași subiecți deveneau victime ale provocării, ei diminuau nivelul de agresivitate manifestat. În timpul interacțiunilor, acordul verbal și/sau comportamental al complicelui experimentatorului vizând nivelul de agresivitate propus de subiecții de sex feminin împotriva țintei provocatoare îi determina pe subiecți să opteze pentru un demers agresiv. Efectul inhibiției sau favorizării agresivității, legat de prezența unui observator, pare să depindă atât de ceea ce observatorul înseamnă pentru agresor, cât și de comportamentul acestuia. Modalitatea de manifestare a acestui
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
experiment, subiecții trebuiau să se odihnească câteva clipe înainte de a-și manifesta agresivitatea împotriva ofensatorului și asta pentru a favoriza disiparea stării de activare declanșată de un exercițiu fizic. În cel de-al doilea experiment, subiecții își exprimau agresivitatea față de provocator imediat după încheierea exercițiului fizic. Rezultatele experimentelor au arătat că identificarea exactă a cauzelor activării și disiparea stării de activare diminuează agresivitatea manifestată de subiecți. Aceste rezultate contrazic ipoteza conform căreia activarea fiziologică dinamizează orice comportament în derulare, chiar și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
au reușit să se apere, ripostând prin violență. Nu toți copii victime devin în mod obligatoriu agresivi. Unii sunt deja agresivi și-i provoacă pe alții. Este cazul copiilor care se apără prin acte agresive. Specialiștii i-au denumit "victime provocatoare". Alți copii, mult mai anxioși și cu mai puțină încredere în ei înșiși, nu se apără deloc, aceștia sunt "victime pasive" (Olweus, 1978 citat de Endersen et al., 2001). Maltratarea de către părinți poate crea un sentiment de insecuritate socială, mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
oferite de Archer și Gartner (1984) sugerează că țările luate în calcul pot fi de asemenea clasificate după nivelurile lor diferite de agresivitate în funcție de participarea lor la războaie, de exemplu. Un război (mai ales dacă țara în cauză este principalul provocator) poate genera o serie de norme care să legitimeze violența, producând astfel o creștere a agresivității după război. Violența poate întări normele sociale care să valideze agresivitatea și chiar s-o impună ca fiind social dezirabilă. Acest proces de validare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
perioada prenatală asupra agresivității copiilor. Reinisch (1981) a urmărit 11 copii de ambele sexe ale căror mame luaseră progesteron sintetic în perioada prenatală. Rezultatele au arătat că acești copii reacționau mai agresiv decât frații sau surorile lor în situații ipotetic provocatoare. În schimb, Ehrhardt și colegii săi (Ehrhardt, Meyer-Bahlburg, Rosen, Feldman, Veridiano, Elkin și McEwen, 1989) n-au găsit nici o diferență, comparând tendințele agresive la femeile ale căror mame au fost tratate în perioada prenatală cu derivați ai hormonului sexual (dietilstilbestrol
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
indirecte. Primele studii asupra agresivității aveau ca scop să măsoare agresivitatea verbală a subiecților (Cohen, 1955; Doob și Sears, 1939). Într-o primă etapă, subiecții erau supuși unei frustrări sau altor tipuri de provocări și aveau dreptul să-i riposteze provocatorului prin agresiuni verbale. Această procedură mai este folosită pentru completarea fișei de observație în cazul altor tipuri de agresiuni (Berkowitz și Troccoli, 1990 citat de Berkowitz, 1993). În laborator, subiecții răspund la chestionare sau își descriu liber sentimentele pentru a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Această procedură mai este folosită pentru completarea fișei de observație în cazul altor tipuri de agresiuni (Berkowitz și Troccoli, 1990 citat de Berkowitz, 1993). În laborator, subiecții răspund la chestionare sau își descriu liber sentimentele pentru a exprima aversiunea față de provocator. Agresiunea verbală este măsurată în baza înregistrării comentariilor verbale făcute de subiecți cu privire la complice. Se urmărește de câte ori subiectul a atacat sau a folosit cuvinte nepoliticoase la adresa celălalt. Într-un studiu realizat de Wheeler și Caggiula (1966), soldații din marină de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivitatea verbală directă. În general, experimentatorul sau complicele provoacă subiectul. Apoi subiectul folosește un chestionar pentru a-l evalua pe cel care l-a provocat. Subiectul este lăsat să creadă că o evaluare negativă din partea sa îi poate face rău provocatorului (O'Neal și Taylor, 1989; Zillmann și Cantor, 1976 citați de Tedeschi et al., 1994). Într-un experiment, un om este rugat să traseze un cerc cât mai lent posibil. Apoi experimentatorul intră brusc în cameră și se prezintă ca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Variabilele ce influențează agresivitatea conjugală sunt de natură individuală și situațională. În unele cazuri, poate chiar fi vorba despre o dezordine patologică a funcționării psihologice și neurologice. Variabila proximității. Agresiunile domestice izbucnesc întotdeauna ca urmare a unui eveniment anume, considerat provocator, și care declanșează violența împotriva partenerului de viață. Victime sau agresori, femeile se consideră de cele mai multe ori responsabile pentru declanșarea conflictului. În general, bărbații nu-și recunosc vinovăția, căutând să-și justifice comportamentul prin acțiunile victimei. Schimburile de replici ocupă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unor activități sportive sau observarea lor nu diminuează agresivitatea, mai degrabă o intensifică, fapt observat în special la copii. Experimentele din laborator arată că după ce au administrat șocuri electrice complicelui experimentatorului care-i insultaseră, indivizii devin și mai ostili față de provocator. Într-adevăr, după ce individul și-a manifestat violența, el retrăiește experiența subiectivă a unui conflict interior ce se duce între normele sale morale și consecințele imediate ale actelor sale (disonanță cognitivă), mai ales dacă victima este inocentă. Pentru a reduce
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
electric, de exemplu). În realitate, însă, este vorba despre niveluri predeterminate de către experimentator pe care acesta le poate varia după bunul său plac. Astfel după ce au fost sau nu puternic provocați de către complicele experimentatorului, subiecții trebuie să administreze stimuli aversivi provocatorului, cunoscând sau nu nivelul de suferință cauzat. Rezultatele arată că subiecții non provocați reduc cu rapiditate nivelul de stimuli atunci când constată nivelul de suferință a victimei. În schimb, cei care fuseseră provocați, cresc nivelul de agresivitate în funcție de indicatorii nivelului de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Rorschach 158 Rosenwieg 159 TAT Testosteron 22, 28, 104-106 Trans-sexual 105, 106 Trăire personală 33 V Valoare afectivă 23 instrumentală 23 Variabilă dependentă 154 independentă 154 moderatoare 31 Victimă 12, 14, 17, 27, 58-60, 193, 199, 204 pasivă 77, 171 provocatoare 77 Viol 15, 68, 174 Violență 14 domestică 203 împotriva femeilor 68 instituțională 89 mediatizată 81, 82, 84, 193-198 sportivă 186-193 Viziune negativă asupra lumii 193 COMPORTAMENTUL AGRESIV 2 1 Agresivitatea: un comportament social specific omului? De ce este omul agresiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și intelectuală, dar cel mai mult pe munca dură, istovitoare în "arhivele lipsite de glorie". Experiența sa de arhivist al limbajului și al cunoașterii, de "arheolog" al decriptării practicilor discursive și enunțiative a creat o cunoaștere istorică aparte, inclasabilă, surprinzătoare, provocatoare și ideosincratică. O cunoaștere întotdeauna fecundă în privința pluralizării posibilităților de discurs pentru socio-umane. S-a spus despre Foucault că a fost influențat de patru notorii gânditori (Marx, Nietzsche, Freud, Heidegger), dar forța cunoașterii sale nu constă în aceste "influențe", ci
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
iar filosofia sa este mai mult o modalitate personală de a gândi, de a problematiza, de a găsi răspunsuri la întrebările care l-au preocupat. Foucault nu a fost niciodată un filosof, ci mai degrabă un gânditor complex și original, provocator și controversat cu istoria, literele, filosofiile. A gândi cu istoria, cu enunțurile din arhivă nu înseamnă a face filosofie. A gândi cu i/Istoria și a face filosofie (istorică) sunt două instanțe diferite. Foucault nu a fost niciodată un filosof
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Istorie-socio-umane, Istorie și Filosofie, Istorie și Științe Sociale etc.) într-o banalitate cotidiană, dar care denotă poziția istoriei de regină a cunoașterilor (umane și tehnice). Astfel, vom înțelege atacurile celorlalte discipline desprinse din istorie la adresa istoriei, poziția ei "intrigantă" și "provocatoare" printre cunoașterile socio-umane. Poziția istoriei printre celelalte discipline e forma profundă de emplotment. Istoria devine nesuferitul celorlalte socio-umane. Invincibilă și indestructibilă, istoria nu poate fi încorporată unor proiecte propagandistice și totalitare cum încearcă unii intelectuali decât ca o formă slabă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
29 noiembrie 1931. Acesta considera că decăderea Iașului este un „complex proces social, guvernat de legi economice, politice și sociale, Împotriva cărora nu se poate lupta prin lamentări. De aceea, privind procesul decăderii orașului nostru, trebuie să consider diverșii factori provocatori ai acestei decăderi - printre care desigur În prima linie stă politica centralistă - bucureșteană - dar adaug acum imediat că acest singur motiv nu explică totul. Mai este o cauză importantă, importantă de tot, a adormirii Iașului. Această cauză este locală. Ea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
o ontologie a ficțiunii la confluența lingvisticii cu teoria literară și cu filosofia, asumându-și toate riscurile de rigoare. De reținut este și ținuta retorică adoptată de P.: un polemism bine temperat, care ascunde, sub aparențe bonome, maliții subțiri și provocatoare. Ficțiunea este abordată topologic, în economia complexă a culturii, împreună cu alte sisteme de sens și limbaje (științele, filosofia, mitologiile ș.a.). În evaluarea statutului ei se reintroduce reperul atât de contestat o vreme al existentului - deci al referinței, în termeni semiotici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
Isus, dar mă îndoiesc că întreaga situație putea fi inventată în întregime. Dacă ținem cont de contextul social și politic al Palestinei iudaice din timpul lui Pilat, nu e de mirare că Pilat ezita să execute în mod deschis și provocator un profet popular din Galileea, în fața multora dintre cei care îl urmau și care se aflau în Ierusalim. Măsura de a-l țintui pe cruce constituia un motiv de instigare la revoltă, lucru pe care, efectiv, Pilat spera să-l
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Alexandra, despre vizita lor la Paris. Intervenția mea a fost atât de neașteptată, iar detaliile biografice, atât de abundente, încât profesorul a părut încurcat. Chicote nedumerite au străbătut clasa: elevii nu știau dacă trebuia să considere discursul meu un act provocator sau un simplu delir. Dar deja profesorul stăpânea din nou situația subliniind: - Țarul a fost răspunzător de cumplita învălmășeală de pe câmpia Hodinka - mii de oameni călcați în picioare. El a ordonat să se deschidă focul asupra manifestației pașnice din 9
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
uneori mai delicată decât cea de la inocență la primul trup de femeie. Chiar și în locul acela pierdut care era Saranza, femeia multiplă, insesizabilă, multiformă era ciudat de prezentă. Mai insinuantă, mai discretă decât în marile orașe, dar cu atât mai provocatoare. Ca, de pildă, fata pe care am întâlnit-o într-o zi pe o stradă goală, prăfuită, arsă de soare. Era înaltă, bine făcută, având robustețea trupească sănătoasă pe care o găsești în provincie. Bluza îi strângea pieptul mare, rotund
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
domn mai în vârstă, care, în loc să coboare de pe trotuar pe carosabil ca să-i depășească, și-a făcut loc cu mâinile printre membrii grupului și i-a dat la o parte, spunând " Vă rog, îmi permiteți?", Szacsvay pe un ton ușor provocator i-a strigat: "De ce împingeți doamnele?", Domnul apostrofat s-a întors și i-a răspuns enervat, respingând acuzația. A urmat un schimb de cuvinte; domnul grăbit s-a dovedit a fi colonelul Antal Károly, care l-a și somat pe
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
limbaj social al contestării și schimbării: „Episoadele parodice trimit mai puțin la o inovație a maselor revoltate, cât la formele ritualice de carnaval: ele sunt, În realitate, un mod de rupere de vechea lume și de afirmare, Într-un limbaj provocator sau amenințător, a legilor lumii noi” (M. Ozouf, 1976, p. 114). M. Bristol (1985) urmărește exprimarea simbolică a violenței plebee În carnavalurile din secolul al XVII-lea. M. McIntyre (1989) subliniază utilizarea elementelor carnavalești În demonstrațiile muncitorilor americani din secolul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
71 toate regiunile aurifere s-au Înregistrat mișcări de protest, ciocniri cu trupe și poliția. Mitingurile protestatare s-au Înmulțit, mai ales după ce proprietarul Hotelului „Eureca” din Ballarat a ucis un digger (6 octombrie 1854), crimă rămasă nepedepsită. În urma actelor provocatoare ale polițiștilor s-a declanșat furia minerilor care au incendiat Hotelul „Eureca”, apoi, constituindu-se În Liga pentru reforme din Ballarat, au dat foc la autorizațiile lor de mineri (29 octombrie). Autoritățile au adus forțe militare suplimentare, ceea ce a determinat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
transformate În muzee, adăpostesc valoroase artefacte coloniale (ceramică, monede, documente, armament, obiecte de uz casnic și religios, mobilier). Este duminică după-amiaza și vechea piață colonială este luată cu asalt de miile de tineri care discută și râd zgomotos, aruncă priviri provocatoare spre fete, se amuză din orice, stau pe treptele templelor, palatelor, pe trotuar sau chiar direct pe piatră. Două adolescente, În uniformă, În mod politicos, se apropie solicitându-mi un scurt interviu despre impresiile legate de această zonă. Comercianți ambulanți
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Priscila, colaboratoare curajoasă a apostolului; Maria, Trifena, Trifosa și Persida „care s-au ostenit pentru Domnul”; Iunia, curajoasă „apostolă” (apóstolos) din primul ceas; Evodia și Sintiche, colaboratoare ale lui Paul. Descrierea pe care Paul o face despre Febe pare puțin provocatoare, pentru că este vorba despre o femeie și este amintită ca diakonos și prostatis. Intenția este de a înțelege motivul care îl determină pe Paul să o evidențieze ca o persoană de mare autoritate. În contextul în care vorbește Paul, se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]