3,998 matches
-
acest sens Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri, volumul VIII, documentul nr. 10, p. 379-387; "Importante chestiuni discutate în Consiliul de Miniștri de marți". Timpul, anul VII, nr. 1954 din 16.10.1942, p. 1, 3. 1304 Wilhelm Filderman (1882-1963), avocat, publicist și om politic evreu, personalitate marcantă a minorității evreiești din România. Licențiat în drept la Universitatea din București; doctor în drept la Paris. Participă la războaiele balcanice și la primul război mondial ca ofițer în Armata română. Aderă la Uniunea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a fost înregistrat de: Marele Stat Major, Cabinet, cu Nr. 7786 din 01.12.1945; Marele Stat Major, Secția 7-a Teritoriu, cu Nr. 1.010.528 din 05.12.1945. 1689 Eugen Filotti (1896-1975), jurnalist, diplomat de carieră și publicist român. Licențiat în Drept (Universitatea din București). Intră în diplomației în 1926; atașat de presă la Legația din Praga (01.02.1926-01.11.1927); director al Direcțiunii Presei din Ministerul Afacerilor Externe (din 16.07.1928); detașat în aceeași calitate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
țările din Europa de Est sau Balcanii pentru că s-au aflat acolo, dincolo, în neputință, agonie și supunere. Ar mai fi și compromis acestea ideile nobile ale comunismului pentru că, și-au imaginat și continuă să-și imagineze unii scriitori, istorici, politologi sau publiciști apuseni, sunt înscrise în genele lor orientalo-balcanice aceste vicii și slăbiciuni insurmontabile! Dar, pentru a nu da impresia unui discurs antioccidental, să aducem în discuție, împreună cu Vladimir Tismăneanu, cazul simetric al unei convenabile și comode direcții interpretative "recuperativ marxistă", ori
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și așa numita "lume slavo-comu-nistă", inclusiv România, prin "cortina țesută din fier" (reporterul de război în URSS, admirator al lui Lenin și Troțchi, scriitorul politicianul, istoricul autor al unei apreciate istorii diplomatice a războiului, 1914 și specialist în Revoluția rusă, publicistul care a fost trimis ca reporter de război în Rusia, Philips Price, Through the Iron Laced Curtain. A Record of a Journey through the Balkans in 1946, 1949)283. Ei sunt urmați în deceniile următoare de marxiștii Ian M. Matley
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
vizită. Un istoric aruncat în diplomație Mihai-Răzvan Ungureanu s-a născut pe 22 septembrie 1968, la Iași. A absolvit în 1992 Facultatea de Istorie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași și are un master la Oxford (1993). A fost publicist la revistele Dialog, Arhiva genealogică, Revue des Études Roumains, Revista de istorie socială; coordonator al colecției „Historia” a Editurii Polirom. Deține un doctorat în Istorie Modernă (2004, Facultatea de Istorie a Universității „Al.I. Cuza”, Iași). Între 1998 și 2001
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
plan B, în cursul căruia cetățenilor li se vor da mai multe explicații despre UE. Imaginea cetățenilor Uniunii Europene nu a fost întotdeauna bazată pe informații detaliate. Noi facem aceste reforme nu pentru UE, ci pentru noi, pentru România. Stern: Publicistul Mircea Vasilescu se teme că românii se vor simți respinși de europeni, asemenea cuiva care are haine mai bune și mai fine și învață bune maniere, dar care nu este lăsat să intre în club. Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu susțin această
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
intitulat Intelectualul și ispitele mediatice, nu scapă prilejul să-i administreze o lecție de filosofia culturii lui Andrei Pleșu, care, ca și Gabriel Liiceanu, îi enervează și îi obsedează în momentul de față, cu faima lui, pe mai mulți tineri publiciști, nemulțumiți, probabil, că nu ajung și ei mai repede celebri. Unul dintre reproșurile făcute lui Andrei Pleșu se referă la folosirea unui "Ťnoiť insuportabil de abstract" în textele în care definește stilul de viață al românilor. C. Rogozanu uită că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12551_a_13876]
-
au îmbătrînit, să se creadă oameni ai vieții și nu ai morții. Idioți! Evident idioți!". Așadar, jeunesse - mode d'emploi. ,Tinerețea" lor - dacă Cioran n-ar fi plecat în Franța devenind ,mare artist al prozei franceze", pe lîngă fostul ,lamentabil publicist român scandalagiu", dacă Eliade n-ar fi scris Oceanografie - ar fi ars întru aceeași prostie care-i este, oricînd, oricum, după părerea lui Alexandru Paleologu, patognomonică. E vorba, de fapt, mai mult decît de vîrste, de atitudini. De prostia crudă
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
iubirea" doar din partea celor ,proști și răi". Dar a fost oare Thomas Mann cu adevărat o ființă caldă și iubitoare? Nu atît jurnalele cît corespondența, eseurile și scrisorile trebuie citite și recitite pentru a afla răspunsul la această întrebare - consideră publicistul și exegetul Michael Kleeberg, oferind în împrejurările jubiliare date, imaginea unui ,Liebender", a unui Thomas Mann iubitor de oameni: ,Cu cît îmbătrînea, cu atît devenea mai accesibil, mai blînd. Dacă în tinerețe mima răceala, era distant, rigid, adesea convențional (din
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
el însuși azi rolul unui praeceptor patriae. Autorul Tobei de tinichea deplînge excesiva idolatrizare a scriitorului de care ,nimeni nu a scăpat" așa cum nu se poate scăpa de gripă sau de bolile copilăriei. Aceeași constatare o face și scriitorul și publicistul Frank Schirrmacher, în paginile de foileton ale cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung. îi dă dreptate atît statistica volumelor de scrieri ale lui Thomas Mann, vîndute în peste un milion și jumătate de exemplare în ultimii patru ani cît și ,thomasmannia", pe
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
remarcabilă, mă grăbesc să adaug - cu bucuria adevăratei concurențe critice pe o temă dată -, un demers laborios din care a rezultat o monografie solidă sub toate aspectele. Ca dimensiuni, dar și în sensul de lucru temeinic, bine făcut. La antipodul publiciștilor dezinvolți, cu atât mai siguri pe judecățile lor cu cât l-au citit mai superficial pe autorul despre care scriu, tânărul critic de la Iași face o lectură atentă și profundă a operei lui Ion D. Sîrbu, urmărind ,migrația" personajelor, a
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
un aforism celebru atribuit lui Napoleon: , Căutând în interiorul rusului, vei găsi un tătar!". Sau ,un urs", spuneau alții; la care Contesa de Ségur adăugase: , Deschizându-i vesta, vei găsi blana!". Rănit în orgoliul său național, Bibescu l-a provocat pe publicistul francez la duel, dar acesta a părăsit în grabă Parisul. Lașitatea lui l-a discreditat, dar el a fugit de frica morții. În primul rînd, pentru că știa că Bibescu este un spadasin redutabil și, în al doilea rând, pentru că și-
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
al epocii noastre" (afirmație din 1925) și că numai poemul constituie șansa de supraviețuire a literaturii. Sunt profeții artistice care și ele, la rândul lor, s-au dovedit false, ca și alte previziuni avangardiste. Contextul politic este determinant pentru un publicist al actualității. În anii 1925-1926, viața politică era dominată de liberali. Istoriografia a consacrat intervalul 1918-1928 ca ,decada brătienistă". Ion Vinea este un anti-liberal intratabil, de o violență pamfletară ce poate fi considerată aproape vinovată pentru caracterul ei antiprogresist. Dar
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
al actualității. În anii 1925-1926, viața politică era dominată de liberali. Istoriografia a consacrat intervalul 1918-1928 ca ,decada brătienistă". Ion Vinea este un anti-liberal intratabil, de o violență pamfletară ce poate fi considerată aproape vinovată pentru caracterul ei antiprogresist. Dar publicistul își exercită critica extrem de dură de pe poziții de stânga. Se vede aproape la fiecare pagină. Ion Vinea numește regimul liberal ,dictatură", de repetate ori, chiar ,dictatură militară": ,Documentul citit Camerei de d. Virgil Madgearu, și în care Marele Stat Major
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
nu i-au ajuns nici furtul, nici violența, nici călușul, nici crima, nici vicleșugul" (p. 47). La aniversarea a 60 de ani, în vara lui 1925, Ionel Brătianu are parte de un portret caricatural, ,sub masca de tiran" (p. 50). Publicistul depășește corozivitatea admisibilă într-un pamflet, când declară sumbru: ,De frații Brătianu, desigur, numai moartea lor ne va libera. (...) Treisprezece milioane de sclavi așteaptă, obscur și subconștient, sughițul liberator. Tiranii au împlinit șase zeci de ani. Înțelepciunea populară își zice
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
fratele său de la oraș, muncitorul, care va ști, de acum, că nu e singur în fața urgiei" etc. (p. 95). Propaganda de stânga își dregea glasul și-și călea naivitățile. În tot militantismul lui Ion Vinea, trebuie văzută mai mult ambiția publicistului democrat de a sprijini construcția unei opoziții unite ca alternativă la puterea liberală, dominantă prea multă vreme (p. 99). Cum există astăzi un Fond Cultural Național, gestionat de Ministerul Culturii și Cultelor, exista în 1925 inițiativa ministrului liberal al Artelor
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
pagina de publicistică, mai ales în înverșunările pamfletarului, rivalizând cu Arghezi. Ion Vinea a meditat la întrebarea pusă într-o anchetă dintr-un ziar străin dacă ,poate fi cineva în același timp ziarist și mare scriitor". Paul Souday, invocat de publicistul nostru, și-a gândit răspunsul ca o problemă de simultaneitate, rezolvată în banalitatea că ,cineva face act de mare scriitor producând foarte bună gazetărie. Un articol de ziar devine fapt literar, mulțumită stilului, ideilor incluse și originalității expunerii". Dar, dacă
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
Jurnalist și romancier, publicat în ,Contimporanul" din noiembrie 1926 și reeditat de curând în volumul de Opere, VI, p. 380-381, Ion Vinea, Publicistica (1925-1926), îngrijit de Elena Zaharia-Filipaș. Autorul a mai reflectat și cu alte ocazii la condiția ingrată a publicistului, de pildă în articolul Gazetarul biurocrat, publicat în ,Cuvântul liber" din 14 februarie 1925 (p. 10-12 în ediția citată), reluat parțial în ,Facla" din 31 decembrie 1925 sub titlul Mizerii profesionale (p. 196-197). Ion Vinea pornește de la constatarea dezarmantă că
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
Anatole France, dovedindu-se profund cititor și în documentele vieții imediate. Apelând la exercițiul descriptiv, Ionuț Niculescu ajunge să abordeze frontal, atât problemele reale, cât și ficțiunea mitologică a istoriilor transmise de la om la om. Se pare că doar un publicist de la ,,Cortina" a consemnat la rubrica lui cupletele Eu și Stalin, La patul lui Stalin, cu bolșevicii după mine, în caricatura genială dată interpretării de Al. Giugaru, comicul de la ,,Cărăbuș". Finalul reține imperativul calitativ al interpretării rolurilor Hamlet, Romeo și
Din istoria Teatrului Național by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13661_a_14986]
-
o faci: redactare, paginare, ilustrații îngrijite, absența greșelilor de tipar (mare lucru, știm ce spunem!), confortul lecturii în pagini aerisite (aspect neglijat de tot mai multe publicații care, în lăcomia cantității, uită de ochii bietului cititor. Ce-i drept, nici publiciștii noștri culturali nu știu să scrie scurt, oferind revistelor articole de zeci de pagini, iar dacă le ceri să taie din motive de spațiu, se cheamă că faci cenzură! Scrisul cu semne numărate încă nu a devenit o obișnuință la
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13650_a_14975]
-
Noua Revistă Română cu înalte personalități europene pe diverse teme, stringente, inițiate de Rădulescu-Motru, rămase notorii, au avut în Const. Beldie pe talentatul redactor, bun la toate. Revista a prins și s-a impus, cronica literară deținînd-o Ion Trivale iar publicist stimat fiind H. Sanielevici, devenit bun prieten cu Beldie. Ideea Europeană a funcționat, desigur, în rotonda Pasajului Român (distrus de bombardamentul din 1944). Aici s-au remarcat, prin scrisul lor, Ramiro Ortiz, Cora Irineu, Virgil Bărbat, Nae Ionescu (care semna
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
de viață. Cronicile de artă plastică pe care le publică săptămânal în România literară sunt construite solid, ca niște studii. Eșafodajul lor teoretic are întotdeauna o anvergură disproporționat de mare în raport cu aceea a operei analizate. Pavel Șușară face parte dintre publiciștii care trag cu tunul în vrăbii. Funcționarea minții lui seamănă cu aceea a minții lui Eminescu: nu se poate adapta la importanța subiectului. Totul este luat în serios și analizat până la ultimele consecințe, într-un limbaj grav și definitiv, care
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
22 din 17-23 februarie, dl Mircea Iorgulescu își ia, așa-zicînd, rămas bun de la cronica literară pe care a susținut-o cu începere din noiembrie 2001. “A fost rubrica de acest tip cu cea mai lungă durată din «cariera» mea de publicist”, scrie criticul, fără a preciza totuși motivele renunțării. Mai ales că rubrica din 22 “a fost prima și singura mea «cronică literară» integral liberă”. Nu putem decît să regretăm dispariția unei pagini pe care o citeam cu atenție și interes
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13077_a_14402]
-
Alexandria” (zdob-si-zdub.com). Numele sărbătorii apare și articulat: “A fost Sfîntul Valentin, e Dragobetele” (VIP 8, 2003, 2); „o reiterare a tradiției Dragobetelui” (Timpul liber, 11.02.2002); „Dragobetele, varianta românească a Valentinului” (telegraf.conpress.ro). Formă joacă însă feste publiciștilor actuali: terminația de singular a unui sufix regional masculin este interpretată că o terminație de feminin plural; schimbarea de gen este probabil influențată și de analogia cu alte nume de sărbători care au forma feminină: Florii, Sînziene, Rusalii... Așa pare
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
"AU ÎNFLORIT CASTANII LA SOROCA..." Fostul prefect, deputat și senator de Soroca, fostul director al Teatrului Național din Iași (1942-1944),poetul, scriitorul și publicistul Dimitrie Iov a murit în 1959, la 20 august, în închisoarea de la Gherla. S-a născut la 9 martie 1888 în satul Urziceni din județul Botoșani. A urmat cursurile Școlii Superioare de Comerț din Iași. După primul război mondial s-
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]