3,728 matches
-
tratatele suveranilor hittiți din mileniul al II-lea cu vasalii lor din Asia Mică. Dar analogiile între acestea, deși reale, nu par decisive. Nu se știe nimic precis asupra cultului celebrat de către israeliți în timpul celor patruzeci de ani petrecuți în pustiu. Ieșirea (26; 38: 8-38) descrie în amănunt sanctuarul din deșert: el constă din "Cortul întâlnirii" care adăpostește chivotul Legii sau arca Alianței, ladă de lemn conținând - după o tradiție tardivă - tablele Legii (Deuteronomul', 10: 1-5 etc.). Foarte probabil, această tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
n. l și G. Fohrer, op. Cit., p. 234, n. 17. Extazul era mai răspândit printre nâbâim (Fohrer, op. Cit., p. 234). 20 Ilie prevede moartea iminentă a regelui Ohozia (IV Regi, I: 2 sq.); Elisei știe unde să găsească apa în pustiu (IV Regi, 3: 16-17) și știe că regii au poruncit să-1 ucidă (IV Regi, 6: 32); el cunoaște cuvintele pronunțate de regele Damascului în dormitorul său (IV Regi, 6: 32). mulțimile cu o cantitate minimă de alimente, îmbolnăvesc anumite persoane
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
puternică decât mânia sa: Nu voi dezlănțui arșița mâniei mele. Căci eu sunt Dumnezeu Atotputernic și nu om: eu sunt Sfântul în mijlocul tău și nu voi veni să te nimicesc" (11: 9). El vrea să ducă seminția lui Israel "în pustiu și să vorbească inimii ei. și ea va fi voioasă ca în vremea tinereții ei, ca în ziua când tu ai scos-o din pământul Egiptului. Și va fi în vremea aceea, că ea mă va numi "Bărbatul meu". și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
6: 22-23). Ar fi în van să căutăm modelul istoric al acestor călăreți cruzi. "Poporul din țara de la miazănoapte" se încadreză printre imaginile distrugerii totale. Căci invazia va ruina definitiv țara. "Mă uit la pământ și iată: e dărăpănat și pustiu; caut la ceruri și iată: nu-i lumină în ele" (4: 23). Reducerea la haos va fi pedeapsa divină dată necredinței religioase; ea pregătește totuși o nouă creație, Noul Legământ pe care Ieremia îl va proclama mai târziu. Căci Iahve
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
degrabă inspirația, anima decât imaginea unei persoane reale. Apar astfel poeziile închinate Eumenei care pare să ilustreze, în egală măsură, inspirația și uitarea, gândul și dispariția acestuia și care pare să aibă capacitatea de a da valoare unei lumi a pustiului și a decăderii. Dialogul cu poezia tradițională, romantică se produce și la Geo Dumitrescu, în cazul căruia textele sunt permanente înșelări ale orizontului de așteptare. Nostalgia, reveria sunt repede contrabalansate de asocierea elementelor de limbaj solemn cu cele ținând de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
șezi bine,/ Sau să-ncepi să faci vorbire/ Și să stai în sfătuire,/ Să nu dai omului ticnă/ Ca să doarmă în odihnă”3). Eminescu nu-i imprimă un înțeles diferit față de cele existente: „La ce-ai venit, regină, aicea în pustiu?/ Ce cauți la barbarul sub streșina-i de cetini?” 4) Dar, ca și alte cuvinte, „barbar” iese la suprafață și-i folosit tot mai insistent spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, „secol de progres și industrie”, cum îl definea, sarcastic
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ca un șoc, alteori e doar imaginat, sugerează, direct sau indirect, un regret („Parfumul rozelor ude,/ Tomnatic suspin,/ în zori, în tăcutele trude,/ Te cheamă pe tine, puțin.// O tristă poemă de foi/ îmi spune-o poveste de noi.../ Adio, pustiu, și fior./ Va fi poate odată, amor”)17), sau o dorință („Fereastra e-o poemă de plumb, și de scîntei.../ O zi de promoroacă în cameră pătrunde.../ Sirenele de muncă vibrează, plîngător;/ Orașul e-un ghețar de fum, de clopoței
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Celibatarul - observa un sociolog - se duce prin cafenele, prin taverne, prin cluburi, locuri care, de bine de rău, înlocuiesc familia; el umblă pretutindeni singur, se plimbă singur, și are la îndemînă o sută de mijloace spre a se despăgubi de pustiul locuinței lipsită de dragostea conjugală și fiicească...” 2) Celibatara (îndeosebi cea din provincie, precum două din surorile poetului) n-are nici unul; ea e condamnată la o așteptare care, cu o vorbă folosită încă în epocă, o răstopește. Aluziile la cea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Plopii mișcă turnuri albe/ în adîncul clar de lună” - Constantin Mironescu), elasticitatea („Se-ndoaie coapsa plopului pe culme” - Octavian Goga), vibrația („Poleitu-și-au bănuții/ Sunătorii plopi din poartă” - G. Șt. Cazacu Delarast)10). Plopii (la Arghezi) sînt arbori evocatori de amintiri: „Pustiul mă învălui,/ Cînd subt un plop mi se trezi/ Tot dorul de altădată!” 11) Bacovia îi admiră și îi compătimește. în „Amurg antic” plopii apar magnifici, decorativi, într o alură solemnă și liniștită: „- Apostoli în odăjdii violete”12). Despre ei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
grea agonie.// Par casele triste castele.../ Amorul, aici, a murit/ Și poate că plîng la clavire/ Fecioare cu păr despletit...// Trec singur... și tare mi-e teamă.../ Și, unde mă aflu, nu știu -/ Vai, plopii detună orașul.../ Clavirile plîng în pustiu...” ( „Mister”)15) Deși mai rari decît castanii și teii, în timpul copilăriei lui Bacovia, plopii (menționați și în a doua din „Bucățile de noapte”) făceau parte din flora orașului și a regiunii înconjurătoare: „Plopul este reprezentat [aci] prin patru specii: alba
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de haikuuri), mi-a precizat, însă, că director al Școlii de Meserii a fost Enache Teodorescu, iar tatăl său - directorul Școlii Generale. Despre plopi 1. Op. cit., p. 477. în Biblia din 1975, același verset e tradus astfel: „Sădi-voi în pustiu: cedri, salcîmi, mirți și măslini și în locurile neumblate: chiparoși, platani și ienuperi laolaltă”. (p. 708) Cum se vede, din enumerare lipsește plopul. 2. Ienăchiță Văcărescu, în Poeții Văcărești, Versuri alese, ediția cit., p. 29. 3. Dinicu Golescu, însemnare a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lungul a peste patru decenii, abia de două ori am avut senzația clară că mă aflu în interiorul spațiului bacovian: într-un septembrie, la capătul străzii Trotuș, cînd, privind spre asfințit, mi s-a părut că m-am rătăcit într-un pustiu vegetal, încremenit și fără orizont, iar a doua oară, într-o iarnă, în parc, după o furtună de zăpadă, cînd copacii erau ca-n „Decor”, albi și negri, și sub cerul gri zburau cîrduri de corbi. Dar asemenea senzații poți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Deși, cum am spus, îl folosește numai în „Monosilab de toamnă”, Bacovia dă impresia că e, aidoma lui Amiel și Kierkegaard sau, mai aproape de noi, a lui Cioran, un scriitor despre vid. Care-i explicația? Vidul e sinonimul „științific” al pustiului și al golului. Cu singura diferență că acestea din urmă sînt elemente ale vieții, iar vidul aparține cel mai adesea neantului. La fel cu cei trei amintiți mai sus, Bacovia simte și impulsul de a-l încerca, gest care relevă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
În tratamentul balnear de la Vatra Dornei, are drept sursă depozitul organic format din resturi vegetale incomplet descompuse din localitatea Poiana Stampei. j) Resursele au și o nuanță socială prin aceea ce oferă natura unui anumit grup social (de pildă cazul Pustiului Sahara); k) Din volumul unor resurse, numai o parte pot fi exploatabile cu mijloacele existente la un moment dat, restul rămânând În conservare, la dispoziție, putîndu-se recurge oricînd la valorificarea lor. Așa se explică cum În limbajul obișnuit se afirmă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de când îi găsim în documente cu numele de vlahi și cu variantele acestui etnonim, de dinainte cu sute de ani de „descălecarea” statelor românești, erau tot așa de stăpâni și proprietari cum sunt astăzi tuaregii asupra Saharei și beduinii asupra pustiului Neghev și a Peninsulei Sinai, adică „stăpâni” fără acte, nerecunoscuți decât de ei înșiși. După cum se cunoaște, folosința îndelungată creează posesiunea și, apoi, cât este de ușor să se facă confuzia între posesie și stăpânire deplină. Posesiunea este un
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
spre exemplu. Bacovia este considerat cel mai original poet simbolist, nu numai În planul literaturii naționale ci și al literaturii universale. El este „...unul dintre precursorii europeni ai celor mai noi tendințe din literatura universală de azi; absurdul, drama existențială, pustiul istoric..., amurgul..., negrul biologic larvar..., antimetaforismul expresiei..., nonfiguratismul ei... se prefigurează În derutanta operă a acestui mare poet, pe care exegeții nu reușesc decât să-l mistifice”.32 George Bacovia a scris puțin În vers liber și vers alb, cum
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
capitole, fiecare reliefând un anumit aspect al acestei țări scandinave. Este prima lucrare monografică, documentată și cu adevărat valoroasă apărută la noi. Capitolul I, intitulat Locurile, vorbește despre așezarea geografică a Finlandei. Chiar dacă "după așezare (...) ar trebui să fie un pustiu de ghiață, la margenea căruia abea câteva săptămâni din an ar crește puțină iarbă firavă, pipernicită și rară"72, poporul acesteia este foarte harnic, reușind să se gospodărească bine. Autorul face precizarea că finlandezii au ajuns "la o stare (...) mai
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fost aventură, al doilea nu poate fi confundat cu sedentarismul. Deși trebuie spus, sentimentul exilului nu-l poate avea decât insul aparținând civilizației de tip sedentar. Ești izgonit dintr-o casă, dintr-o grădină, dintr-o țară, nu dintr-un pustiu. Cei puternici își adună forțele și reclădesc o altă țară din ceea ce au luat cu ei. Exilul este trăit efectiv doar de aceia bogați sufletește. În inima lor poate să încapă patria însăși, pe care și-o oferă cu nostalgie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
va fura un bou”. În loc să demisioneze, plagiatorul a așteptat să fie pus în neplăcuta situație de a concedia un subordonat (o doamnă secretar de stat) din cauză de... plagiat! Penibilitate absolută! Și atunci, cum să nu scriu, chiar dacă vorbesc în pustiu?! „Scena politică” mă agresează zilnic cu minciuni și calomnii, cu discursuri demagogice, un fel de poșircă „modernă” livrată ca esență nobilă. Am fost nevoit să înghit timp de 25 de ani un spectacol de circ politic montat pe trupul vlăguit
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fost aventură, al doilea nu poate fi confundat cu sedentarismul. Deși trebuie spus, sentimentul exilului nu-l poate avea decât insul aparținând civilizației de tip sedentar. Ești izgonit dintr-o casă, dintr-o grădină, dintr-o țară, nu dintr-un pustiu. Cei puternici își adună forțele și reclădesc o altă țară din ceea ce au luat cu ei. Exilul este trăit efectiv doar de aceia bogați sufletește. În inima lor poate să încapă patria însăși, pe care și-o oferă cu nostalgie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
va fura un bou”. În loc să demisioneze, plagiatorul a așteptat să fie pus în neplăcuta situație de a concedia un subordonat (o doamnă secretar de stat) din cauză de... plagiat! Penibilitate absolută! Și atunci, cum să nu scriu, chiar dacă vorbesc în pustiu?! „Scena politică” mă agresează zilnic cu minciuni și calomnii, cu discursuri demagogice, un fel de poșircă „modernă” livrată ca esență nobilă. Am fost nevoit să înghit timp de 25 de ani un spectacol de circ politic montat pe trupul vlăguit
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fată pe cal dinaintea lui. Ea-i cuprinse gâtul cu brațele ei și-și ascunsese capul în sânul lui, pe când poalele lungi ale hainei ei albe atingeau din zbor nisipul pustiei. Mergeau așa de iute, încât i se părea că pustiul și valurile mării fug, iar ei stau pe loc. Și numai încet se auzea motanul mieunând din câte șapte capetele." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (h) "Ea lăsa fusul, râdea, îmi desfăcea părul cârlionțat în două și mă săruta în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice pe care le poate îndeplini un verb predicativ aflat la un mod nepersonal, nepredicativ Testul nr. 21 1. Se dă textul: "Făt-Frumos luă fata în brațe și punând-o pe cal, zburau amândoi prin pustiul lungului mării ca două abia văzute închegări ale văzduhului. Dar Genarul, om înalt și puternic, avea un cal năzdrăvan cu două inimi. [...] Ce e? îl întrebă Genarul pe calul năzdrăvan. [...] Trebuie să ne grăbim mult ca să-i ajungem? Să ne
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
putut evolua în niciun fel, prin niciunul dintre tipurile de modificare semantică, la sensul substantivului vânătă. ELR, s.v. conversiune, remarcă faptul că "adjectivele substantivate exprimă două valori importante în domeniul formării cuvintelor: a) "purtătorul unei însușiri" (leneșul m., leneșa f., pustiu(l) n.); b) "abstractul calității" s.n. art. fără pl. (înaltul (cerului), absolutul)". Or, deși are drept corolar, în multe cazuri, tot o substantivare a adjectivelor, condensarea nu poate fi identificată cu procedeul conversiunii, deoarece conferă alte valori semantice noii formații
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
detaliu notabil care diferențiază cele două procedee este legat de sfera semantică: în timp ce conversiunea propriu-zisă a adjectivelor la substantive nu produce decât cuvinte care exprimă "două valori importante în domeniul formării cuvintelor: a) "purtătorul unei însușiri" (leneșul m., leneșa f., pustiu(l) n.); b) "abstractul calității" s.n. art. fără pl. (înaltul (cerului), absolutul)" (ELR, s.v. conversiune), condensarea duce la formarea unor cuvinte care preiau sensul sintagmelor care le-au stat la bază, putând exprima, în acest fel, semnificații diverse, care nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]