18,605 matches
-
Și din durere și din doruri În țipete de dor și vis Purta-voi mort și în onoruri Cămașa Mirelui ucis Pe crucea neamului din neamuri Ce din al stirpei mele neam Ați lăstărit pe groase ramuri Și din pământ ram după ram; Pe toți vă chem la judecată De ieri, de azi, de mâine. Tot Ce nu s-a mântuit vreodată Voi mântui chiar eu, cât pot..! Referință Bibliografică: Mă doare țara / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MĂ DOARE ŢARA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340505_a_341834]
-
durere și din doruri În țipete de dor și vis Purta-voi mort și în onoruri Cămașa Mirelui ucis Pe crucea neamului din neamuri Ce din al stirpei mele neam Ați lăstărit pe groase ramuri Și din pământ ram după ram; Pe toți vă chem la judecată De ieri, de azi, de mâine. Tot Ce nu s-a mântuit vreodată Voi mântui chiar eu, cât pot..! Referință Bibliografică: Mă doare țara / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 933, Anul
MĂ DOARE ŢARA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340505_a_341834]
-
Acasa > Strofe > Creatie > FRUNZA Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 975 din 01 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Crunt vântul bate pe la geamuri Și cade prima frunză în război, Nu mai rămân alte surori pe ramuri Toate aștern covor peste noroi. Încremenesc stăncuțele de spaimă Privind cum frunzele sub pași foșnesc Și se gândesc la lunga toamnă, La iarnă, dacă supraviețuiesc. Să nu fiți triste, frunza le șoptește, Va trece iarna și mândră, natura, Câmpia și
FRUNZA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340543_a_341872]
-
croiește propria dimensiune cognitivă: Secretul libertății mele e Un suflet chinuit și hieroglific. Dincolo de rigoarea ipotezelor, el are și precepte morale, fidele credinței că eternitatea este transcedentală: Mă zguduie dezgustul. Trec pe stradă Și tremur ca o coardă, ca un ram. Calc pe obrazul bietei Miriam Acoperit de lepră și zăpadă. Și viața, aparența ei, concretul, visul, privirea... ce imagini suav-concrete izvorăsc din gîndirea poetică a lui Eugen DORCESCU! Un fals, o aparență, o părere... De-aici, numai iluzii și durere
IOAN LILA, CRONICĂ LA VOLUMUL ”111 POEZII” DE EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340541_a_341870]
-
Lui Mihai îi trecu prin minte imaginea medicului din seara în care aflase că Ilona fugise din sanatoriu. Îl văzuse pălind, exprimându-și furia prin gesturi și cuvinte necontrolate. În mintea lui se formau diferite conexiuni. Arborele greșelilor își înălța ramuri din ce în ce mai puternice. Emilia făcu câțiva pași, având impresia că stă pe ace. Aruncă la întâmplare câteva zâmbete forțate, apoi se adresă Mariei: - Nu-mi place aici, aș vrea să plec. - Nu, mamă, trebuie să rămâi. Te sperie Ilona, nu-i
PROMISIUNEA DE JOI (XXII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340520_a_341849]
-
învăța să devin bun în tehnologia informației”, spune Mircea Goia. Ține minte și acum caracteristicile tehnice ale primului său computer, pe care și l-a cumpărat de la o firmă mică din București: un procesor 486 la 100 Mhz, 16 Mb RAM și un disc de 380 Mb. O treime din banii pe care i-a primit la plecarea de la mină a dat-o pe computer. Așa a început să învețe Windows '98, de unul singur acasă, în timp ce la cursul de la universitate
Cu banii de disponibilizare de la mina Lupeni, Mircea a făcut o achiziție bizară în anii '90: și-a luat un calculator și a început o aventură fabuloasă. GENERAȚIA B () [Corola-blog/BlogPost/338696_a_340025]
-
și practicate vizavi de minorități (politice, etnice, religioase, orientări sexuale etc.). Când minoritatea consideră de cuviință să transmită majorității, pe căi din ce în ce mai violente, că este rudimentară, troglodită, ba chiar și nenaturală și singura deținătoare a tuturor vinovățiilor, toate contractele între ramurile copacului numit societate pot crăpa. Din nevoia de a supraviețui, minoritățile sunt, deseori, mai ferme, mai organizate, mai rezistente decât majoritățile care devin mai laxe. De aceea, uneori, minoritățile pot avea reacții greu de prevăzut. Printre toate adevărurile formulate în
Tăcerea și strigătul Americii care l-a ales pe Trump: de la „rușinea de a fi albi”, la „vinovăția de a fi majoritari”. O lecție pentru lumpenelite () [Corola-blog/BlogPost/338988_a_340317]
-
conform studiilor sintetizate de Oliver James în volumul „Politică de Birou” apărut la editura Vellant(*)): narcisiștii, machiavellicii și psihopații. Conform acestor studii, angajații și liderii de succes pe de-o parte și psihopații clinici pe de alta par a fi ramuri care se trag din același arbore genetic, fiind egoiști, insensibili și focusați pe a obține ceea ce își doresc, indiferent pe cine rănesc. Mai mult decât atât, cel mai citit articol dintre cele publicate în trimestrul I 2016 în prestigioasa publicație
Bogații care se roagă ajung în paradis. Paradisul fiscal. Dar săracii? () [Corola-blog/BlogPost/338455_a_339784]
-
să facă astfel ca toate documentele și corespondența ei să nu poată fi vreodată investigată. Procedeul este nu numai împotriva normelor de conduită pentru orice funcționar al guvernului federal, dar este și profund ilegal, întrucât sustrage documentația de la accesul altor ramuri guvernamentale și al publicului, călcând legea votată de congres Actul pentru Libertatea Informației (FOIA - Freedom Of Information Act). Ca să facă acest lucru, Hillary Clinton a instalat un server privat în locuința personală, prin care au circulat toate corespondențele ei și
Sondajele de săptămâna aceasta indică, pentru prima dată, o mare surpriză. Cu cine votează milenariștii? Femeile nu îl plac pe Trump, bărbații nu o plac pe Hillary () [Corola-blog/BlogPost/338505_a_339834]
-
acest cadru le deservește uneori cu greutate, altfel nu am observa o altă tendință: încercarea de reconectare la natură. De import masiv și relativ recent în România, Occidentul cunoaște de mult educația experiențială și educația prin aventură. Cu mai multe ramuri, așa numita outdoor education este fundamentată teoretic pe principiile unor filosofi și pedagogi ca Rousseau, Thoreau, Pestalozzi. La noi, există foarte multe firme care oferă acest tip de educație în regim de tabără, propunând copiilor drumeții, pescuit, echitație, ciclism, campare
Am citit jurnalele acestor elevi și mi-am dat seama că, uneori, copiii noștri nu vor decât să ni se ia curentul () [Corola-blog/BlogPost/338658_a_339987]
-
care au nevoie pentru pozițiile vacante, indicând o creștere a diferențelor între abilitățile necesare pentru desfășurarea în bune condiții a joburilor și abilitățile existente pe piața de muncă, fapt care împiedică dezvoltarea și creșterea în anumite sectoare de activități și ramuri industriale. Pentru a face față acestor provocări și pentru a găsi o soluție viabilă pe termen lung este important ca fiecare stakeholder implicat să își concentreze eforturile în direcția soluționării lor. În timp ce guvernele ar trebui să creeze mediul propice pentru
Iași Business Days 2016 [Corola-blog/BlogPost/339765_a_341094]
-
soartă, încoronați de timp / Se-nalțau spre nouri cu frunzele plecate / Sub brațe lungi-vânjoase, în umbra răcoroasă / Domneau regește: o teică, un beci și-o coteneață / Pe scoarța aspră-coaptă, bătută de furnici / Se cățărau tăcute, o mână de omizi / Și printre ramuri dese, aiurea împletite / Cete de vrăbii, multe, se cuibăreau grăbite / Iar cozorocul strâmb ce-adăpostea cocoșii / Ascunde-n umbra crăcii, ce atârna în dodii / Motanul cel dibaci, flămând și pus pe șotii / Ani mulți la rând trecură, pieiră generații / Cotețul
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
din jud. Tutova (Rădești), străbate, în jud. Covurluiului, pl. Zimbrul și Prutul, printre pâraiele Suhuluiul și Covurluiul; trece prin partea E. a Bursucanilor, da peste Crăești, apoi se îndreaptă spre V. de Vârlezi și, la Băleni, se bifurca în două ramuri, din care una trece spre V. pe la Oasele și se întinde paralel cu Suhuluiul, iar a doua ramură, cea mai principala, de la Băleni trece spre E. de Cuca și continuă până la Galați. Formează spinarea și ridicătura întregului județ, silind toate
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 () [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
Voi bea atunci nectarul lor fierbinte, Să nu mai simt, când sufletul asfinte! Iar dacă-s norii supărați...să verse, Cu florile din pieptul meu culese, Să îmi aștearnă visele-n cărare, Când calc, să am sub tălpi mărgăritare. Pe ramuri, adunate-n flori-ciorchine, Vor stăluci cărările Divine Și va ploua cu floarea de cais, Pierdută de-oi fi, în visul unui vis. Putere n-am să strig...rămâi aproape... Ajută-mi heruvimii...sunt departe... Să îmi aștearnă în cărare dalbe
PETALE DE PRIMĂVARĂ de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340063_a_341392]
-
1832 din 06 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului VOIAM SĂ FIU... Voiam să fiu vânt, să-mprăștii cenușa păsărilor albe în marea cea mare... Voiam să fiu arbore, să mă cuprindă vara și toate timpurile să mi se clatine în ram... Voiam să fiu stânca ce se-nalță deasupra timpului cu forța-i ascunsă... Voiam să fiu lup în libertatea pădurilor din tundră... Voiam să fiu ceața gândurilor, cu care omul a învăluit cerul în roata de tortură... Voiam să rămân
VOIAM SĂ FIU... de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340076_a_341405]
-
soarta lor e-n semn de toamnă, Scursă-n sălcii plângătoare, ruga-ți galbenă se pierde. Anii trec, se duc din cale, părul său vâlvoi pe creștet, Plini se numără prin nuferi, toamna ta, aniversară, Mișcă-n aer fructe coapte, ramuri pline, triste-n veșted, Mâna-ntinsă-n raze line, amintiri pe chip coboară. Plânge Eros clipe-amare, doruri plec, se duc bătrâne, Toamna te urmează-n aer, sunt și bucurii-n răsunet, Viața chicotind în mustul cel ce fierbe aprins de
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
o să piară Divinul la sădit ca pe-un altoi Blândețea glasului și sângele de fiară Și-o limbă sfântă ce-o purtăm în noi! * De suni în corn, în bucium, sau caval Bătrânul dor răspunde în ecou Din râu, din ram, din șuierul de val C-același sânge avem nu-i unul nou! Și-acelasi glas cuvântă peste veac Aceeași limbă și-astăzi o vorbim De spui Român totuna-i că spui Dac Nemuritori în Dacia trăim! * de Gabriela Mimi Boroianu
NEMURITORI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340132_a_341461]
-
florile de tei troienindu-se deasupra iubiților fericiți. Nelipsit în scenariile eminesciene, teiul personificat este simțit ca o pavăză ospitalieră de către îndrăgostiți abia sosiți:” Și pe teiul nostru întreabă,/ Cine suntem? stau la sfaturi;/ Eară gazda noastră zice/ Dându-și ramurile -n lături:/ O priviți-i, cum visează/ Visul codrului de fagi,/ Amândoi ca într-o poveste.../ Ei își sunt așa de dragi!” Teiul veghează primii pași făcuți de cei doi tineri prin împărăția silvestră necunoscută lor, în care ei intră
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
mai puțin adevărat că, alături de o persoană adorată, în ritmul existenței noaste cotidiene, atât de tensionate prea adesea, ne pot încânta cerul senin și însorit, râsul copiilor jucându-se, frumsețea unui chip de fată trecând pe lângă noi, buchetele florilor și ramurile abia înverzite ale copacilor sau o ținută vestimentară perfect armonizată. Îndemnul de a iubi se poate extinde la tot ce întrupează frumosul în infinita lui diversitate, pe care cu o sintagmă poetică blagiană bine cunoscută am putea-o numi “corola
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
disperat „fii spakoino”, ridicând mâinile. M-am așezat lângă el. Rupea bine românește. Ce mi-a spus ăla din colhozurile lor ferească Dumnezeu să vezi și la noi! -Ce-a spus? -Sărăcie lucie! Au avut ierni în care au trăit cu ramuri de copaci și cu fiertură de rădăcini... Cum se manifesta vreunul nemulțumit, dispărea din sat. Ce, crezi că pe front au venit cu drag ? Nuuu! Sunt forțați, împinși de la spate. -Câte am îndurat pe frontul acela, dar și până să
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
Literatura feminină de astăzi de Dan Ionescu Elena Buznă publică la editura Ramuri (2013), romanul „S”, subintitulat „roman în trei părți cu epilog”. Litera - titlu voalează un secret, în maniera Hortensiei Papadat-Bengescu. Domeniile preferate ale celebrei prozatoare din perioada monarhică erau sanatoriul, terenul de sport, salonul unde se schimbau păreri. În cazul Elenei
Dan Ionescu: Literatura feminină de astăzi. Cronică la romanul „S”, de Elena Buznă () [Corola-blog/BlogPost/339305_a_340634]
-
În concluzie, cartea „S” de Elena Buznă, care scrie elaborat și cu seriozitate, este interesantă în principal, datorită profunzimii trăirilor și dezbaterilor originale asupra unor trăsături morale, ca mândria, categorisită „păcat de moarte”, și intuiția feminină. Cronică apărută în revista „Ramuri”, Nr. 12 / 2013 Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Dan Ionescu: Literatura feminină de astăzi. Cronică la romanul „S”, de Elena Buznă () [Corola-blog/BlogPost/339305_a_340634]
-
propriei morți, prea timpurii, un ŤMemorial Val Chendeť în Toronto”, spune Sorina Sorescu. În ultimii ani ai vieții, lui Marin Sorescu i s-a făcut o mare nedreptate. În perioada 1978-1990, Marin Sorescu a fost redactor-șef la revista craioveana Ramuri, de unde a fost forțat să plece în 1991, în urma următoarei scrisori: Aug. Doinaș, președinte de onoare al U.S. Mircea Dinescu, președinte al U.S. Având în vedere că activitatea lui Marin Sorescu în cadrul revistei ŤRamuriť este aproape nulă; Având în vedere
Marin Sorescu – ironistul singur printre poeți. Ion R. Popa: Profesorul Ion Ionescu a scris un interesant articol despre Marin Sorescu () [Corola-blog/BlogPost/339339_a_340668]
-
Băileșteanu Este o constatare uimitoare: Cartea, nu numai că a avut un cititor, nu numai că acel cititor nu a trecut prin ea, ca gâsca prin apă, ci a mai și recomandat-o. Mai sus. Spre publicare. Tocmai la Editura “Ramuri”, din Craiova . În teroarea tuturor bucuriilor luminosului an 2016. An de mare pace - firește - a tuturor vieților în alb, mondiale. Acum, cine este Jean Băileșteanu, bănuiți, probabil. După onomastică. Cineva, dintr-un sălaș cu crețe rezonanțe oltenești. Dar să știți
Elena Buznă: Drumul vieților în alb. Tânărul blond – Recenzie, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339366_a_340695]
-
oltenești. Dar să știți că aparențele înșală. Este Sălcuța, nu Băilești. Oricum, nu despre dânsul este vorba în roman. Domnul Jean este doar un Valjean, care nu prea face de loc, de Sălcuța, compromisuri, la comandă. Că s-ar ofili ramurile, care fac, și tac. Romanul? O lecție deschisă. Ai copii care vor să dea la medicină? Nu l-au avut pe Paulescu, dexcioperitorul insulinei, profesor? Era greu să fii un medic la Paulescu. Tăia toate diabeturile în carne vie. Atunci
Elena Buznă: Drumul vieților în alb. Tânărul blond – Recenzie, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339366_a_340695]