3,930 matches
-
elogiu al dragostei față de carte se justifică cu prisosință. Existența devine mai savuroasă și mai adevărată. 7 Un Oscar Wilde susținea că "nu există cărți morale sau imorale. Cărțile sunt sau bine scrise sau prost scrise. Asta-i tot". O remarcă categorică, dură și brusc terminată. Și mai departe: "Omenirea se ia prea în serios. Ăsta-i păcatul originar al umanității. Dacă omul cavernelor s-ar fi priceput să râdă, fața istoriei ar fi fost cu totul alta". Parcă s-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a numărului încercărilor armate de a salva ostaticii din Liban și din alte părți (Chicago Tribune, 27 iunie 1985) și curînd după aceasta, Ronald Reagan însuși a spus: "După ce am văzut Rambo, aseară, știu ce trebuie să fac data viitoare". Remarca lui Reagan a venit în timp ce se pregătea să se adreseze națiunii cu prilejul eliberării celor 39 de ostatici americani din Beirut. Aceștia se aflau printre cei 153 de pasageri ai unui zbor Trans World Airlines deturnat la data de 14
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
instrumente ideologice, continuînd astfel teoria discursului cu critica mitică simbolică și teoria narativă, cu scopul de a vedea modul în care imaginile, scenele și narațiunile încearcă să redea această ideologie. O mișcare mai recentă în studiile culturale, influențată de anumite remarci neoficiale ale lui Foucault și argumente ale lui Deleuze și Guattari, ar respinge conceptul de ideologie în totalitate pe baza faptului că este reductiv, legat mai degrabă de economic și de mai puțină importanță decît aparatul de dominare și control
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
scena dinspre finalul filmului în care fiica adolescentă a familiei apare cu un semn mare pe gît; scena aceasta trimite la una precedentă, în care fiica reacționează la știrea că familia va petrece noaptea la hotelul "Holiday Inn" cu o remarcă semnificativă: "Da, cunosc locul", la care mama o privește cu îngăduință amuzată 11. Într-o scenă anterioară, cea în care cei doi soți sînt în dormitor și fumează marijuana, ea își amintește cum tatăl ei o căuta să vadă dacă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din Westchester, New York, au plasat Beavis și Butt-Head pe unul dintre primele locuri pe o listă ce conținea filme și spectacole de televiziune cu influență negativă asupra înclinației spre lectură a tinerilor datorită permanentului atac la adresa cărților și a frecventelor remarci sau cuvinte derogatorii ("suck") (The New York Times, 11 iulie 1993). Oficialitățile de la închisoarea din Oklahoma au interzis emisiunea, școlile din Dakota de Sud au interzis articolele de îmbrăcăminte sau alte obiecte avînd imprimate chipurile lor (Times Newspapers Limited, 11 octombrie 1993), iar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Butt-Head, sînt derivate ale personajelor Wayne și Garth din spectacolul Lumea lui Wayne (Wayne's World), un film popular. Ei se aseamănă și cu personajele Bob și Hugh McKenyie de pe SCTV, care stau mai tot timpul pe o canapea, făcînd remarci grosolane și obscene despre emisiunile de televiziune pe care le privesc bînd bere. Beavis și Butt-Head preiau ceva și din comportamentul asocial al personajului de film animat Bart Simpson, dus însă la extrem. Comentariile celor doi cu privire la videoclipurile muzicale sînt
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
rezonanță în rîndul publicului. În anul 1993, în vreme ce țineam cursurile despre studii culturale, eram întrebat de public, oriunde aș fi mers, ce cred despre Beavis și Butt-Head și, ulterior, am început să urmăresc serialul și să încorporez în cursurile mele remarci asupra acestuia 27. Dacă remarcile mele erau critice sau disprețuitoare, deveneam ținta atacurilor publicului și, după o conferință ținută la Universitatea din Kansas, s-a apropiat de mine un tînăr căruia nu-i venea să creadă că am îndrăznit să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
anul 1993, în vreme ce țineam cursurile despre studii culturale, eram întrebat de public, oriunde aș fi mers, ce cred despre Beavis și Butt-Head și, ulterior, am început să urmăresc serialul și să încorporez în cursurile mele remarci asupra acestuia 27. Dacă remarcile mele erau critice sau disprețuitoare, deveneam ținta atacurilor publicului și, după o conferință ținută la Universitatea din Kansas, s-a apropiat de mine un tînăr căruia nu-i venea să creadă că am îndrăznit să critic serialul și care îl
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
notează că asemenea "lui Brecht, care l-a influențat atît de mult, opiniile politice ale lui Lee, susținute sus și tare, nu fac decît să trivializeze realitățile politice dezbătute în lucrările sale, diminuîndu-le astfel efectele politice constructive". În afară de această (contestabilă) remarcă a lui Gilroy, ceilalți critici nu au încercat încă să exploreze asemănarea dintre strategiile estetice comune lui Lee și Brecht. Pentru o prezentare mai pe larg a opiniilor estetice și politice ale lui Brecht, vezi Kellner, 1981. 8 Vezi Barthes
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ar fi răspunsul legitim la crimele lipsite de sens îndreptate împotriva negrilor, la fel cum și Malcolm X probabil că ar fi crezut. Într-o carte care prezintă modul în care a fost realizat DRT (Lee și Jones, 1989), Lee remarcă: "Personajul pe care îl interpretez în Do the Right Thing face parte din școala de gîndire a lui Malcolm X: "ochi pentru ochi!" La naiba cu "întoarce și celălalt obraz". Dacă mai continuăm cu nebunia asta, în curînd vom fi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
arată televiziunea în adevărata sa lumină: "o fereastră spre o altă lume, care finalmente nu se adresează nimănui, livrîndu-și cu indiferență imaginile, indiferentă la propriul său mesaj"; un semn de ieșire de pe autostradă apare ca un "semn al destinului". O remarcă memorabilă, americanii care îi zîmbesc înseamnă "Zîmbetul imunității, zîmbetul publicității: "aceasta este o țară bună. Și eu sînt bun. Noi sîntem cei mai buni". Este zîmbetul președintelui Reagan o culme a sentimentului automulțumirii care caracterizează întreaga națiune americană... Zîmbește și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
constant în călătoria sa prin America poate fi interpretat ca un sfîrșit al modernității, iar zorii unei lumi noi ar putea însemna începutul unei noi postmodernități. Baudrillard însă nu se folosește de acești termeni, ca atare reflecțiile sale sînt doar remarci care trădează o imaginație apocaliptică latentă, care însă nu este niciodată pe deplin eliberată. Într-un anume sens, cartea America a lui Baudrillard reprezintă un elan nebunesc al imaginației sale semiologice scăpate de sub control. Turistul francez reduce totul la semne
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și confuză și incapacitatea sa de a construi o argumentație sau o interpretare coerentă contribuie la acea prăbușire a semnificației pe care Baudrillard însuși o descrie atît de bine. 30 Într-adevăr, scrierile mai tîrzii ale lui Baudrillard abundă în remarci sexiste și rasiste, bazate pe surprinzătoarea sa orientare către un imaginar al metafizicului cu rădăcini în acel tip de gîndire binară pe care el însuși o respinsese anterior. A se vedea critica pe care o fac în Kellner, 1989b, capitolul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
el însuși o respinsese anterior. A se vedea critica pe care o fac în Kellner, 1989b, capitolul 7. El nu reușește să vadă rasismul endemic din Statele Unite (vezi analiza asupra amestecului rasial, p. 62 și urm.) și se angajează în remarci rasiste precum: "După cum bine se știe, americanii sînt fascinați de rasa galbenă în care simt o formă superioară de viclenie, o formă superioară a acelei absențe a adevărului care îi înspăimîntă". Aici, Baudrillard își transferă propriile prejudecăți și spaime, ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
guvernământul are suficientă autoritate încât să garanteze acceptarea valorilor pe care le alocă (altfel spus, să garanteze respectarea legilor) este o problemă pe care o vom discuta în capitolul 5; iar dacă ne concentrăm pe caracteristicile alocării acestor valori, două remarci generale se impun. Mai întâi, obiectul activității guvernamentale nu este specificat, deoarece este (sau poate fi) universal: sistemul politic alocă valori; nu alocă unele valori în defavoarea altora. El există pentru că valorile trebuie alocate (bunurile și serviciile trebuie distribuite, puncte de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
politic, în special al guvernului și al membrilor elitei politice. Desigur, în orice societate există opozanți ai normelor dominante; dar opiniile acestora fie sunt reprimate, fie nu au suficientă forță. Ca rezultat, cel puțin în momentul în care facem această remarcă, opiniile lor nu se traduc în norme ale corpului politic. Totuși, în timp, ele pot contribui la o schimbare în comportamentul autorităților și astfel la schimbarea normelor. Existența acestor norme disidente poate contribui semnificativ la determinarea poziției sistemului politic atât
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
France de l'Ouest, 1913). Trei caracteristici geografice au fost adesea privite ca având o influență asupra sistemelor politice. Prima este climatul, care, în special în secolul al XVIII-lea, se considera că are o influență directă asupra comportamentului uman. Remarci despre diferențele dintre sistemele politice din nordul și sudul Europei au fost făcute de Montesquieu și Doamna de Staël. Climatele reci erau considerate mai favorabile liberalismului și democrației, deoarece era nevoie de o mai mare cooperare. Există și contraexemple evidente
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
1990: 66-103). Ce este cultura politică? Ce este atunci cultura politică? Conceptul este evaziv, în mare parte datorită faptului că este atotcuprinzător. După Hofstede, "cultura este pentru o colectivitate umană ceea ce personalitatea este pentru un individ" (Hofstede, 1980: 25). Aceasta remarcă nu este foarte utilă, deoarece conceptul de personalitate în sine este oarecum evaziv (Greenstein, 1969: 2-5). Principala problemă privește dimensiunea temporală. Personalitatea poate fi într-adevăr, conform lui Hofstede (citând lucrarea lui Guilford, Personality), "agregatul interactiv de caracteristici personale care
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
grupului "patern", în timp ce selecția predomină când autoritățile publice dețin în continuare frâiele asupra asociațiilor, în mod autoritar; sistemele comuniste au constituit un exemplu clar al unei astfel de strategii. Natura ambiguă a entităților asociative Distincțiile în privința rolului grupurilor sugerează trei remarci. În primul rând, grupurile asociative sunt ambigui. De fapt, asociațiile "pure" sunt aproape întotdeauna cazuri limitate, din moment ce în aproape toate societățile, grupurile care sunt descrise ca fiind "asociative" au în realitate mai curând un caracter cvasi-asociativ decât unul pur asociativ
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
negative ale celorlalți pot fi cauzate de faptul că pare anxioasă (de exemplu, se înroșește, transpiră, tresare, tremură), afirmă sau face un lucru pe care ceilalți îl consideră jenant, pare stîngace sau comite o greșeală. De asemenea, unii cred că remarcele critice s-ar putea datora unui anumit aspect legat de înfățișarea sau comportamentul lor. Printre situațiile temute se numără vorbitul în public (inclusiv oferirea unor indicații și efectuarea unor prezentări), petrecerile, scrisul sau semnatul atunci cînd altcineva îi privește, statul
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
nici o dovadă clară a efectelor pe termen lung în reducerea simptomelor după urmarea unui astfel de tratament. Mai mult, Zitrin și colaboratorii săi (1983) au raportat faptul că imipramina, un antidepresiv triciclic, nu a reușit să sporească desensibilizarea sistematică. După cum remarca Barlow (1988), absența unor indicații clare asupra eficacității triciclicelor în tratarea fobiilor specifice este surprinzătoare, dacă ținem cont de faptul că acestea dau rezultate foarte bune în tratamentul altor tulburări anxioase. Cercetările viitoare ar putea să conducă la alte concluzii
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
la lecții, citeam în cărțile de școală și în alte cărți că aceștia sunt cei patru mari dascăli ai omenirii. Urmând învățăturile lor, omenirea va atinge fericirea. Neghină a despăturit tablourile și întinzându-le pe patru bănci a făcut următoarea remarcă: barbă albă (Marx), barbă neagră (Engels), barbă cioc (Lenin), barbă deloc (Stalin). Ne-am amuzat, am împăturit tablourile și le-am pus la loc. Nu mai țin minte exact ce gândeam atunci despre acești ”mari dascăli”, dar sigur nu eram
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
București, în Piața „C. A. Rosetti”. Transpirați, obosiți, unii dintre noi erau și nervoși. O discuție aprinsă: Bohosievici - Forțu. Discuția urcă în intensitate și urmează o scurtă încăierare. Cei din jur încearcă să-i despartă. Nenea Remus vine cu o remarcă: „Mai lăsați-i, că se bat frumos”. Se termină lupta. După câteva minute, în spălător, cei doi protagoniști se spălau pe față (ce puteau face în spălător ?) și se consolau reciproc: - Măă, da tare te-am lovit, spală-te mai
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
trebuie discutată separat. Creșterea, până în 2007, a fondului de finanțare până la 6 % din PIB (cum este prevăzut în Rezoluția Conferinței Naționale a Învățământului Superior) și găsirea altor surse de finanțare sunt, deocamdată, date teoretice. 7. Și, în sfârșit, o ultimă remarcă: o diplomă de bacalaureat, de licență, de specializare sau de doctor, se dovedește a fi, nu doar inutilă, ci și dăunătoare, dacă nu este susținută de un cadru moral, un cadru cultural, un cadru economic, un cadru legislațiv, adecvate. Dar
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
învățământului cu frecvență redusă D. PREZENT ȘI VIITOR a)dezvoltarea unor noi programe de învățământ; b)elaborarea de noi manuale; c)formarea inițială și continuă profesorilor; d)modernizarea evaluării și examinării școlare; e)introducerea standardelor; f)managementul și finanțarea. E. Remarci finale și concluzii -orice reformă reușește numai dacă este înțeleasă și acceptată de cei direct implicați în realizarea ei; -nu se popate progresa fără să schimbi, fără să inovezi, fără să te implici, fără să crezi în ceea ce faci; nevoia
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]