4,965 matches
-
textuale unilaterale, care impune un sens specific, delegitimând orice altă posibilitate de interpretare. Manipularea prin figuri retorice vizează posibilitățile de influențare tehnici precum întrebarea retorică, generalități, peiorative, dar și influențe ilegitime ale așezării în pagină. Vom ilustra prin exemplul întrebării retorice, care reprezintă o modalitate de folosire indirectă a limbajului, în care influența se realizează prin intermediul unei întrebări construite de așa natură încât să se constituie într-un alt act de limbaj, afirmația. Întrebările sunt o sursă de distorsiune atunci când se
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
moment în aparatul de stat". Discursul din Scânteia nu este unul rațional, întrucât nu utilizează forme de argumentare valide. Dimpotrivă, aduce argumente doar în interesul său, legitimarea regimului comunist. Este o operațiune zgomotoasă, stridentă. Vom analiza în capitolul următor strategiile retorice preferate ale acestui tip de discurs. VI.1.2.3. Interesul publicului și manipularea În primii ani de după 1944, anul de apariție al Scânteii, temele abordate cu predilecție erau legate de război, de frica de viitor. Asistăm la un discurs
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
democrat! Tineretul român democrat trimite salutul său fierbinte tineretului sovietic! Trăiască Marele Stalin, organizatorul marilor victorii asupra fascismului! Poporul român dorește relații economice, culturale și științifice cu poporul sovietic! Trăiască frăția de arme româno-sovietică!" (Scânteia, 1944 1945) Abuzul de mijloace retorice face ca o simplă reacție a adversarului să devină un atentat criminal, o întrunire a câtorva adepți să devină o întrunire a întregului popor. În acest sens prezentăm următorul exemplu: "A ataca azi sindicatele unite înseamnă a lovi în clasa
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
prin evaluare directă Ieri s-a mai prăbușit un mit! Celălalt articol este unul neutru, în mare parte o descriere a ceea ce s-a produs, însă evaluează prin intermediul titlurilor intermediare. Textele sunt mai argumentate, dar utilizează limbajul metaforic și figuri retorice. 3. spațiul acordat (număr articole, număr și suprafață pagini): Spațiul acordat este unul generos, atât din punct de vedere al suprafeței, cât și al calității expunerii. Astfel, o prezentare apare pe prima pagină, de maximă expunere, pe o suprafață echivalentă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Târziu, la patru zile de la manifestația din Piața Universității, apar interpretări tendențioase. Adevărul publică, încă de a doua zi, materiale largi despre mitingul lui Băsescu. Evenimentul nu este oprit de la publicare, însă articolele sunt orientate anti-Băsescu, utilizându-se numeroase figuri retorice și titluri depreciative. În sfârșit, cotidianul Gândul optează pentru relatări ale evenimentelor, fără interpretări sau orientări ale prezentărilor. În aceste condiții, analiza comparată a celor trei cotidiane ne-a permis să identificăm atât diferențele majore dintre acestea, cât și tehnici
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
argumentativă induse prin actele de limbaj 3. Interesul publicului Supralicitarea Introducerea de teme false Minimalizarea Omisiunea unor evenimente Evenimențialitatea Tabloidizarea 4. Așezare atractivă Transformarea ilustrațiilor Atribuirea arbitrară a poziției, mărimii sau ponderii unui material Manipularea prin titlu Manipularea prin figuri retorice VIII.2. Manipularea în sistemul de producere Nr. Condiții de producere Tehnici de manipulare corespunzătoare 1. Scena de producere Înlocuirea scenei Parazitarea scenei 2. Suportul material Imitarea suportului tip ziar Imitarea suportului tip radio Imitarea suportului tip televiziune Imitarea suportului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
induse prin limbaj. Interesul publicului este manipulat prin supralicitarea sau minimalizarea unor evenimente, prin evenimențialitate și prin tabloidizare. În sfârșit, manipularea prin forma atractivă utilizează următoarele tehnici: manipularea ilustrațiilor, atribuirea arbitrară a poziției și mărimii unui material, titluri tendențioase, figuri retorice utilizate abuziv. În ceea ce privește condițiile de producere, abaterile apar la nivelul scenei, când aceasta se înlocuiește sau se parazitează. Apoi, pentru suport, tehnica este aceea a imitării. La nivelul actorilor discursului jurnalistic, tehnicile sunt: presiunile proprietarilor asupra echipei editoriale, inducerea conformismului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
masă și să rămână agățate de forme mai vechi de organizare care le-au adus succese în trecut, chiar dacă o asemenea rezistență avea să se dovedească ca fiind dezavantajoasă pe termen lung" (Ramirez și Boli, 1987, p. 4); c) construirea retorică a educației, cale urmată în acele state care s-au grăbit să legifereze obligativitatea educației primare, dar, în ciuda declamațiilor în acest sens, nu au fost în stare să își concretizeze la nivel faptic angajamentele de ordin juridic. Cazurile care configurează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
legislației în realități concrete, sunt Grecia, Italia, Portugalia și Spania. Cu un procent de doar 6,9 la sută din disponibilul populațional angrenat în circuitul sistemului de învățământ public primar în 1870, România se încadrează, neîndoielnic, în grupul statelor constructoare retoric a educației. Luând aminte de discrepanța majoră dintre forma juridică (Legea instrucțiunii publice adoptată la 1864) și fondul efectiv (rata înrolării de 6,9 la sută în 1870), devine cu atât mai inteligibilă lamentația maioresciană exprimată sub chipul "formelor fără
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instrucțiunii publice adoptată la 1864) și fondul efectiv (rata înrolării de 6,9 la sută în 1870), devine cu atât mai inteligibilă lamentația maioresciană exprimată sub chipul "formelor fără fond" ca teorie sociologică a modernității românești. Dincolo de acest start fals, retoric, în durata lungă a procesului de construire a statului-națiune românesc, autoritățile politice s-au angajat cu consecvență progresivă în realizarea efectivă a sistemului național de educație. Tabel 8. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în învățământul primar în context
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
observabilă nu doar între diferite volume publicate în aceeași perioadă, ci chiar și în interiorul unui singur manual. Lucrarea lui O. Tafrali (1935) constituie un exemplu elocvent în acest sens. Având ca principii călăuzitoare "sobrietatea și preciziunea în expunere, fără înfloriri retorice sau poetice" (p. 3), manualul destinat clasei a VIII-a este străbătut de un spirit critic, pe alături necruțător. Cu privire la "Ideea Unirii Principatelor", Tafrali introduce distincția critică între "conștiința unității [etnice a] neamului" și "ideia unirei [politice]". Urmează apoi o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este acest deziderat. Alți autori, în schimb, reușesc să fie consecvenți într-o măsură mai considerabilă. O. Tafrali (1935), anunță că va fi ghidat în expunerea sa istorică de principiile "sobrietății și preciziunii", și că vă evita resortul la "înfloriri retorice sau poetice", și va reuși să se și țină de cuvânt, întrucât narativa sa este aproape de arhetipul naționalismului critic. În locul glorificării măreției eroice a trecutului românesc, D.D. Patrașcanu (1937) este deplin conștient de statutul minor și locația periferică a istoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tactica concesiilor politice, Hervé a împins raționamentul socialist până la consecințele sale logice ultime. Iar concluzia terminală, singura autorizată de logica principiilor politice, este necesitatea doctrinară a antipatriotismului socialist. Personaj controversat până la extrem, provocateur prin vocație și demagog exersat în artificii retorice, Hervé și-a asigurat notorietatea publică printr-un gest profanator care a oripilat sentimentele pătrunse de smerenie ale patrioților francezi: a arborat drapelul național tricolorul într-un morman de bălegar. Scrierile sale violente la adresa autoritățile publice ale celei de-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
despre "lupta românilor pentru eliberarea țării" sub Mihai-Vodă Viteazul (Almaș, 1994, pp. 35, 45, 52, 63). Impresia lăsată este că întregul popor român s-a raliat sub călăuzirea războinică a marilor săi conducători, ceea ce evident nu a fost cazul. Emisiunea retorică a literaturii didactice se cristalizează și în ideea de unitate belică a tuturor românilor, care au strâns rândurile în "frontul antiotoman" în fruntea căruia s-au ridicat, succesiv, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare și, împlinind vremelnic "visul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
imaginația cititorilor", ca, fără îndoială, "metaforele și ceilalți tropi prezenți în discursul său dau un "farmec" [Reizsamkeit] indiscutabil, de multe ori chiar poetic, scrierilor sale"24. Că, "în momente de importanță capitala pentru procesul argumentativ, expunerea să devine tributara "mașinăriei" retorice"25. (Poate la această tendință de a face uz de figuri stilistice, de a valorifica potențialul expresiv al imaginilor se referea și Macmillan, când vorbea despre așa-numitul "mod poetic de a gândi" al lui Kant, amintit aici mai înainte
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Kant a prezentat, în calitate de Opponent oficial, o scurtă analiza 34. În care aborda, e drept că fără adâncime, în limitele conținutului textului discutat și în concordanță cu momentul și ocazia ("Zeit und Gelegenheit", cum precizează, poate justificativ), cu tot protocolul retoric obișnuit pe atunci al acestora, între simple "observații" și aspecte "criticate", tema reluată în considerațiile sale de mai târziu în legătură cu activitatea în regim artistic a imaginației "jocului" creatorului cu adevărul și aparentă lumii (în treacăt fie spus, inițiată de Platon
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
în continuare, chiar dacă nu cu ușurință de cele mai multe ori. Cum rămâne însă cu cei care au ales altceva decât noi? Cum îi putem ajuta ? Vor ei acest lucru? Se merită efortul ? Care este prețul acestor servicii de ”ajutorare” ? Sunt întrebări retorice veți spune poate, însă astfel de întrebări îmi trec prin minte în asfel de momente în care încerc să înțeleg fenomenul și să-l înlătur, pe cât se poate. Da, vreau sa-l înlătur din jurul meu și să-l înlocuiesc cu
Fii conștient, drogurile îți opresc zborul. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Grigorescu Andreea, Liliana Negrii () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1979]
-
să pună măcar un punct la o frază isprăvită, coboară de la tribună. D. prezident al Consiliului luând cuvântul, onorabilii se întorc în sală să-și reia locurile. D. Dimitrie Brătianu repetă cele spuse în Senat. D-sa pierzîndu-se în figuri retorice, cere încrederea unanimă a Adunării, pentru ca guvernul să aibă acea forță morală care singură etc. etc. etc. D. Dim. Brătianu, profitând de experiența făcută alaltăieri în Senat, unde, în loc de un vot de încredere cerut de d-sa categorie, n-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
429 indivizi. Progresul repede al mortalității între români e un semn de bunătatea sistemului liberal, o dovadă de escelența regimului economic și politic sub care trăiește poporul românesc în zilele lui Carol îngăduitorul. Aci în adevăr nu sânt nici frazele retorice ale d-lui Grădișteanu, nici finele interpretațiuni constituționale despre încrederea suveranului și a națiunii ce ni se dau zilnic de către cele patru clase primare care inspiră articolele de fond ale "Romînului": e un popor care moare de fericirea de-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asupra statului, iată cultura oamenilor ce pretind a voi să discute cu noi probleme serioase de stat și de la cari am putea jura că n-am auzit nicicând un contraargument serios la vrouna [din] întîmpinările noastre. Sofisme câte vreți. Panglicării retorice, generalizări de ceea ce s-a susținut în parte, strâmtări a tezelor ce s-a stabilit în genere, întortocheri de cuvinte, jucării cu înțelesul îndoit pe care-l poate avea o expresie lexicală, d-astea câte vreți. Niciodată, dar niciodată un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
gazetă de opoziție. Nedeprinși a lua în serios politica paraponisiților, n-am dat nici o atenție încercărilor stilistice ale lui Nae Postuleanu, proprii poate pentru a fi citite de Millo, cu arta de-a apăsa asupra neologismilor neînțeleși și a escentricităților retorice, decât de-a lumina publicul în vro cestiune oarecare. În unul din cele din urmă numere d. N. Basarabescu se încumetă a consacra chiar un articol teoriei noastre etnologice. Ne pare rău că trebuie să-i luăm pentru totdeuna speranța
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
apropiați (familia), iar filantropia este un sentiment mult prea slab ca să acopere iubirea aproapelui, rămâne prin urmare caritatea creștină care trebuie să se regăsească În fiecare dintre cei care se dedică Îngrijirii celor bolnavi. Dar cine este medicul? Se Întreabă retoric Paulescu. Este omul care practică medicina, căutând prin toate mijloacele să vindece și să evite moartea omului În suferință, uneori chiar riscându-și propria viață - spune el și din nou se Întreabă „În ce altă profesie se găsește abnegația absolută
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
creștină și timpurile actuale” (având ca subtitlu - mai este posibilă astăzi credința În Învățătura lui Iisus Hristos?) dădea uluitorul răspuns la gravele probleme create de ofensiva materialist atee În timp ce România era În plin proces de bolșevizare: „Soluția? se Întreba el retoric - Înapoi la morala creștină”. Pentru că numai aici - am spune noi - se poate regăsi liantul necesar pentru armonizarea devotamentului uman cu responsabilitatea profesională. Ar fi În egală măsură și o regăsire a ceea ce a consacrat de-a lungul secolelor arta medicală
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că asimilează conflictul dintre generații luptei de clasă. 3. Modelul interacționist; prin care vârstnicul se identifică În rândul celorlalte grupe sociale datorită interacțiunilor care se stabilesc Între ele prin imagine, atitudine și participare. În fapt este rezultatul a două componente retorice; ce așteaptă societatea de la vârstnic? și ce așteaptă vârstnicul de la societate? La acest capitol se poate spune că În general vârstnicul așteaptă respect, ascultare și chiar conformare, iar societatea așteaptă de la vârstnic cumpătare, Înțelepciune, echilibru dar și dependență și comunicare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
le asigure. Capitolul al II-lea al cărții Întitulat „Copilul cu dizabilități - ce este diferit?” Încearcă de o manieră reușită să pătrundă În lumea copilului deficient, schițând chiar din titlu, prin interogație, ce anume Îl face diferit de ceilalți. Întrebare retorică până la urmă, deoarece pentru a Înțelege este necesar să cunoști mai Întâi normalitatea, ceea ce trebuie din start acceptat că este extrem de dificil. Pentru că până la urmă este vorba de viață, iar viața este un dat natural de esență divină care se
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]