3,323 matches
-
central al cărții.”148 Formarea grupului stă sub semnul hazardului, căci doamnele s-au adunat în biserica Santa Maria Novella „fără vreo pricină anume, ci doar din întâmplare”149, „după ce se așezară în cerc și suspinară o vreme, lăsând deoparte rugile pe care le înălțau la ceruri, începură să vorbească între ele multe și mărunte despre vitregia acelor vremuri.”150 Așezarea în cerc presupune un adevărat ritual, o inițiere pentru care se pregătesc cele șapte participante, numărul simbolizând perfecțiunea. Rugăciunile abandonate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de a aduce vreun prejudiciu imaginii familiei proprii, dorind doar binele pentru soțul plecat departe, pe care îl respectă și căruia i se supune. Dragostea autentică pe care i-o poartă o determină să adreseze divinității o invocație patetică, o rugă de a înlătura stâncile primejdioase de pe țărm, stânci care cauzaseră multe tragedii omenești și pe care Dorigena le privea ca pe un real pericol în viața celui drag: „O, Doamne Care, până-n nemurire,/ Ții lumea sub a ta oblăduire,/ Noi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
înger, prea puțin femeie” (trecut, cu o ușoară ajustare, în S-a dus amorul) nu prea este o mostră de evlavie (cum nu este nici acea mișcătoare „Golgotă a dragostei erotice” din Răsari să dai lumină, unde nepăsarea iubitei față de „ruga mea fierbinte” îl face să se asimileze de-a dreptul... dramei christice: „Mă faci părtaș în lume durerilor lui Crist”)! Aici, căderea în psihologism a d-lui Răzvan Codrescu este prea abruptă. Evident, e greu de explicat în câteva fraze
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
La biserică n-oi pleca, / Pân ce tu nu ți-i chema / Sfântul Soare / Nănaș mare, / Sfânta lună / Mre nună, / Și steluțe / De drușcuțe, / Luceferii vătăjei / C-aceia-s mai frumușei / Să ne fie drag cu ei!"80 Intensitatea trăirii transformă "cântecul" în rugă către formele originare ale vieții: "Soare, soare, sfinte soare, / Ține, ține, ziua mare, / Că mândra mi-i călătoare / Peste munți și curți, / La părinți necunoscuți / Și la frați neîntrebați"81 sau "Codrule cu frunza ta / Primește-mă cu mândra! / Bucuros
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Las` să mă spună pământul / Că el mi-o fost așternutul."113 Invocația retorică a elementelor arhetipale, învestite metaforic, creează un spațiu ritualic universal în care ființa umană se desăvârșește prin puterea cuvântului, vocativul și imperativul transformând spațiul poetic în rugă către sensurile primordiale ale existenței: "Sfinte Soare, / Sfinte domn mare, / Sfântă lună și Sfinte stele, / Dați-mi bucuriile mele; Să fiu cuminte; Pământule bun, / Învață-mă să cânt; / Apă blândă, / Fă-mă fată mândră; / Sfinte soare, / Sfinte domn mare, / Dă-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
existențial: "Sfântă lune, zi de post, / Cădelnița lui Hristos, / Rogu-mă sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă marți! / Curătoarea ceriului / Și-a pământului, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă miercuri! / Zidirea Domnului Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă miercuri! / Zidirea Domnului Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! Sfântă joie, / Sobornica lui Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! Sfântă joie, / Sobornica lui Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă Vineri! / Zi îngerească, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă Vineri! / Zi îngerească, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă sâmbătă! / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Zi îngerească, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă sâmbătă! / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă duminică! / Sora soarelui, / Doamna zilelor, / Capătul săptămânilor, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu cărțile deschise, / Cu lacrimile aprinse, / Cu rugă rugată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă duminică! / Sora soarelui, / Doamna zilelor, / Capătul săptămânilor, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu cărțile deschise, / Cu lacrimile aprinse, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne!"73 "Ziua" țăranului român are șase momente importante: dimineața, după ce răsare soarele, prânzul e pe la 8, amiază la ora 12, vecernia pe la 4 după-amiază, seară e pe la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe care mergi nu are sens. El te iubește, dar te lasă liber, iubirea lui pentru tine este direct proporțională cu răspunsul tău. Iubirea Lui este limitată doar de împotrivirea ta. Vrei să primești iubirea lui, roagă-te! A te ruga nu înseamnă doar a-i vorbi lui Dumnezeu, a-i povesti necazurile tale, neliniștile tale metafizice, ci a-L asculta pe Dumnezeu care îți vorbește. Adevărul și greutatea rugăciunii constă în faptul că ea nu este proiecție iluzorie a omului
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ritm accelerat. Rugăciunea are o lege sfântă, care ne face să ne desprindem din zbuciumul intens al acestei lumi, din frământările neâncetate pe toate planurile vieții și ale activității spirituale. Ne detașăm câteva clipe de cele lumești ca să ne putem ruga și viața noastră să devină sublimă, plină de pace și de bucurie. Prin rugăciune, părăsim grija cea lumească și ne întâlnim cu Dumnezeu. Este o taină mare a sufletului nostru, greu de înțeles de logica noastră pământească. Dar știm că
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dintâi cu făgăduință, ca să-ți fie bine și să trăiești ani mulți pe pământ. Și voi, părinților, nu întărâtați la mânie pe copiii voștri, ci creșteți-i întru învățătura Domnului”. Avem datoria de a-i învăța rugăciunea și a ne ruga pentru copiii noștri, căci scris este „rugăciunile părinților întăresc pașii pruncilor”. Așa s-a rugat înaintea lui Iisus, Iair, mai marele sinagogii, pentru fiica lui bolnavă; așa s-a rugat femeia cananeiancă pentru fiica ei; așa s-a rugat tatăl
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mulțumire, să nu lipsească din viața noastră, cum nu lipsește oxigenul din plămâni. Dumnezeu, Făcătorul cerului și al pământului, al celor văzute și nevăzute, aude glasul celor ce-L cheamă în rugăciune și atunci când omul nu se mai poate ruga, Duhul Sfânt se va ruga în el cu suspine negrăite, spune Sf. Ap. Pavel. Așadar, noi suntem datori să-L lăudăm, să-L binecuvântăm și să-I mulțumim pentru toate darurile și bunătățile primite și să ne facem părtași la
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
bob, boz, bujor Înflorit, busuioc, măceș, ciulin, cârligățică, coada șoricelului, coada vacii, coarne, cornuți, drăcilă, drobiță, gălbenele, frunze de gutui, rădăcini și tulpini de holeră, Închegătoare, leuștean, sâmburi de măsline, mătrice, mentă, flori de liliac, lumânărica Domunului, sâmburi de măsline, rugi de mure, frunze de nuc, otrățel, păiuș, pelin, coajă de prun, sunătoare, rădăcini și coajă de porumbar, de porumbele, de potroace, frunze și păstăi de salcâm, secărică, rădăcină de stânjenei, coajă de stejar, frunze și semințe de stevie, talpa gâștei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de coada racului sau de măceșe, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 cești pe zi. Infuzie de barba ursului, cicoare, cinci degete, cozi de cireșe amare, pir, coada șoricelului, mătase de porumb, boabe de ienupăr, fructe de măceș, rugi de mure, boboci de nalbă de câmp, ovăz, părul ursului, pătrunjel, poala Sfintei Mării, rostopască, troscot, cozi de vișine. Decoct din rădăcini de osul iepurelui, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 cești pe zi. Legături cu nisip opărit
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de frasin, pleavă de grâu, cu frunze de hrean, rădăcini de tătăneasă, iederă de pădure, ilovăț. De asemenea, cu frunze și fructe de jneapăn, cu laptele câinelui, măceș, menta broaștei, frunze și coajă de mesteacăn, cu planta numită muma pădurii, rugi de 209 mure, vârfuri de crengi de nuc, frunze de nuc, paie de orz sau ovăz; cu pălămidă, pelin, podbal, cu semințe de secară, flori de soc, coajă și frunze de stejar, troscot, de rădăini de urzică vie, creață sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Pe alocuri, țăranii credeau că "racul" poate fi vindecat prin ceaiuri făcute din ciulini asemănători spinilor cu care s-a făcut cununa pusă pe capul lui Isus, În drumul spre GOLGOTA, locul răstignirii sale. Oblojeli pe răni cu fierturi din rugi de bostan, de castravete, de frunze de oleandru, amestecate cu untdelemn sau cu rădăcini din plantele rac, răcoaică ori răcușor. În credința populară, se credea că există 3 forme de cancer: rac (cel mai periculos), răcoaică și răcușor, care În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și mai aspru și mai rugător să nu facă asta, ce să stea pe loc, mai ales că în Februariu trebue să dea examen, dar să vede că influența prietenilor sau vocea vreunei pasiuni au fost mai puternice de cat ruga unei mume, care a jertfit tot numai că fiul ei să-i facă fericirea bătrâneței și să fie folositor țerei séle. În ziua de 3 Ianuariu st. n., fiul meu, însoțit de Dnu Butza (pe care nu lu cunosc, nici
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
M. Mucenic Dumitru, care, spune recenzenta, înc earcă prin vers și aforism „o șansă de a‐ și redobândi ceva din Timpul trăit, un pic de nemurire!” - ceea ce am dori fiecare... Preotul militar Petru Pop din Baia Mare semneaz ă versuri proprii „Ruga nopții de spital”, Nicu Botezatu prezintă „Medalia 150 de ani ‐ Maternitatea Cuza Vodă Iași”, iar dr, Felix Marian - Baia Mare, face recenzia la „Revista română de medicina muncii” nr. 3‐ 4/2002. Mai semnează: dr. Doru Munteanu, medic de familie Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
streinilor ce au derăpănat-o, apărută în 1825, la Buda, fără semnătură (ceea ce a dat naștere la controverse privind paternitatea ei), este o elegie exprimând durerea și mânia țării în haosul provocat de Eterie. Prin alegorie și prin tonul liric (de rugă și blestem), Plângerea și tânguirea Valahiei... precedă Cântarea României. Reprodusă de Aron Pumnul în Lepturariu rumânesc..., a fost cunoscută de Mihai Eminescu, în Epigonii M. fiind evocat ca un „glas de durere”. Sub influența unor lecturi din Gray, Young, Joseph
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
Colaborează cu poezie Ion Barbu (Dezrobire, În ceață, Toiagul), Tudor Arghezi (Prințul, localizată și datată Văcărești, 1919), Al. A. Philippide (Desen murdar), Ion Vinea (Nocturnă, Iarnă, subintitulată Sat rusesc în Basarabia și datată 1917), F. Aderca (Remușcări, Mea culpa..., Stegarii, Ruga de seară a unui revoluționar), Tudor Vianu (Închinare, Lemn, Pe stânci), Enric Furtună, A. Dominic, Marcel Romanescu, Mihail Celarianu, G. Spina, Virgiliu Moscovici (Virgiliu Monda). Se reproduc sonete din placheta Frontul roșu de A. Steuerman-Rodion, de la a cărui moarte se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
mînie, nepăsătorii, zgîrciții și risipitorii, pe penultimul sînt lacomii și pe al șaptelea își ispășeau pedeapsa sufletele desfrînaților, ale celor care n-au avut puterea de a se stăpîni. În Cîntul VI, Dante întîlnește umbre ce se rugau ca alte rugi să vină,/ întru gîndirea lor la sanctitate (traducerile folosite sînt reluate din cartea lui Giuseppe Cifarelli). Pedeapsa e mai iute ridicată ca urmare a dragostei celor rămași pe pămînt și care se roagă pentru morții lor. Nu altfel se întîmplă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
unui uriaș vultur, principii drepți compun figura uriașei acvile - simbol al armoniei lumii ridicate pe dreptate. În al șaptelea cer, al planetei Saturn odihnesc sufletele contemplative. În cerul al optulea, cerul stelelor fixe, Dante admiră triumful lui Hristos. Aici, la ruga Beatricei, Sfîntul Petru cercetează pe Dante asupra credinței și în urma răspunsurilor primește apostoliceasca binecuvîntare. Sfîntul Iacob îl cercetează pe poet asupra speranței/nădejdii (Beatrice îl asigură pe Sfînt că stăpînește această virtute) și dă răspunsurile de trebuință. Răspunde cu bine
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]