6,798 matches
-
În Franța, cinci secole mai târziu, le Tiers état ridică opinia publică împotriva privilegiilor, dar ea uită că nu există nici chiar ea, din punct de vedere juridic și politic, decât prin drepturile particulare. Statul social care se fixează pe ruinele feudalității este fondat de sus în jos, pe o ierarhie a condițiilor și privilegiilor, ierarhie care este produsul unei lungi evoluții. Împotriva unui Sfat aristocratic, care avea tendința de a controla întreaga viață a orașului, breslele și corporațiile de meseriași
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
printre titlurile sale și pe cel de "Mediator al Elveției", recunoaștere oficială a suzeranității sale asupra Confederației 400. Regimentele elvețiene au luat parte la campaniile napoleoniene, îndeplinind de cele mai multe ori misiunile cele mai periculoase. Prin Blocada continentală, el a determinat ruina industriei elvețiene a bumbacului. Dezastrul din 1813 a pus capăt Actului de mediere, iar aliații au intrat în Elveția cu toată opoziția acesteia. Drumul spre restaurarea independenței era deschis. 4.5. Statele italiene În condițiile absenței unei autorități centrale la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se vor manifesta în special în ceea ce privește consimțirea impozitelor. Statul va suferi consecințele funeste ale noului sistem: mai întâi eșecul regelui Cristian al IV-lea (1588-1648) contra Imperiului (1626), apoi invazia suedeză, catastrofa din 1658 și fondarea monarhiei ereditare, absolute, pe ruinele vechiului regim al stărilor. Lui Cristian al IV-lea i-a urmat fiul său, Frederic al III-lea (1648-1670), care a suportat consecutiv două războaie grele cu Suedia. Cel din 1657 s-a încheiat cu pacea de la Reskild, iar cel
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1970; Detectivul Arthur, Editura Cartea Românească, București, 1970; Julien Ospitalierul, Editura Cartea Românească, București, 1974; Cântece naive, Editura Cartea Românească, București, 1976; Adio, Robinson Crusoe, Editura Cartea Românească, București, 1978; Dulapul îndrăgostit, postfață Alex. Ștefănescu, Editura Cartea Românească, București, 1980; Ruina unui samovar, Editura Cartea Românească, București, 1983; Erotice, Editura București, 1997; Dintr-o scorbură de morcov, cu ilustrații de Răzvan Luscov, Editura Nemira, București, 1998; Poeme alese. 1959-1998, Editura Aula, Brașov, 2003; Opera poetică, I-II, Editura Cartier, Chișinău, 2003
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
peritextuale. Motoul volumului despre iluzie și discrepanță. about illusion and discrepancy. sobre ilusión y discrepancia (Editura Fundației Culturale Poezia, Iași, 2009), spre exemplu, e împrumutat dintr-un "străvechi text gnostic", și sugerează un cod atitudinal emblematic: Într-un colț al ruinelor se află mulți bărbați care citesc misterele înscrise pe tablele existenței. Alături de harababura roții destinului, ei știu lucruri uluitoare și călăuzesc măgari". Două volume de versuri trimit, și mai direct, la formele discursive specifice din lirica orientală: Două Kakemono închipuite
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
acestea, cititorul se vede silit să înainteze cu greu într-un hățiș textual de o luxurianță neobișnuită, al cărui analogon simbolic este chiar labirintul, unul dintre motivele cele mai frecvente în Portret în cuțit, căci în definitiv "locul geometric al ruinelor și viselor este labirintul./ primele înghit urmele sub cripta semnificatului/ celelalte le atrag și le dizolvă în schelăria semnificantului". În freatica majorității zdrobitoare a poemelor lui Dan Bogdan Hanu palpită energii dintre cele mai diverse, prin a căror acumulare crește
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1998) scot la lumină o apăsătoare dispoziție melancolică, preocupată de corporalizarea unei precarități identitare pe care o percepe, deopotrivă, drept principiu ontologic fundamental și element primordial de constituire a lumii fizice un text în care se descrie obișnuita "plimbare printre ruinele sufletului meu" se și numește Dezechilibrul meu susține echilibrul precar al lumii. Ca în această mărturisire directă, lapidară, a impasului lăuntric, poetul preferă peste tot dicțiunea nerelativizată a suferinței inerente procesului de chestionare identitară. Proces în cursul căruia intervin și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de factură mitologică. Iubirea are, în acest caz, funcția de catalizator existențial: "iubirea dintâi mă însoțește/ prin răcoarea dimineții/ doar marea și orașul într-o pânză de ceață/ valuri călcate de greci fenicieni.../ popoare vechi/ au rămas doar cetăți în ruine", iar gestica îndrăgostiților pare, de aceea, deseori încremenită dincolo de spațiu și de timp ("unde se termină Lumea"). Imaginea se prelungește, simbolic, și în cel din urmă volum al lui Cassian Maria Spiridon, Poeme în balans (Editura Charmides, București 2013), spre
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
solemnis). Chiar și la celălalt capăt al creației lui Mihai Ursachi, acolo unde predomină seria de confesiuni sfâșietoare asupra chinuitoarei așteptări a "marii înfățișări" ("O, dar ce andrea nesfârșit de albastră/ va reuși să ucidă sufletul meu histrionic?// ...// Ca o ruină bazilicală,/ pradă șerpilor grași, histrionicul/ suflet...// Călăul solemn și puternic,/ imperialul călău" Odă), în nodurile discursive se strecoară, întotdeauna, firele unei ironii stridente, care să reducă patetismul inerent unor astfel de texte cvasi-testamentare sau, pur și simplu, să ridiculizeze toate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de centrifuga multora dintre pasaje, o când subliminală, când pe jumătate devoalată "fugă de moarte", indiferent de echivalentul acesteia din urmă (uitarea, amorțirea senzorială, refuzul acțiunii ș.a.): "Iau de la început acest jurnal, acest atelier. Am straniul sentiment că umblu printre ruine. Aici o arcadă, dincolo o coloană, poate și un menhir. Acestea sunt semnele unei lumi care cândva a fost cu adevărat. Dar tocmai prin faptul că au rămas doar ruine, locul din jurul lor este gol și îmi este deschis". Desigur
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
acest jurnal, acest atelier. Am straniul sentiment că umblu printre ruine. Aici o arcadă, dincolo o coloană, poate și un menhir. Acestea sunt semnele unei lumi care cândva a fost cu adevărat. Dar tocmai prin faptul că au rămas doar ruine, locul din jurul lor este gol și îmi este deschis". Desigur că, din "acest jurnal, acest atelier" în ruine, dar deloc indistinct, pe cititorul de poezie îl interesează mai mult fragmentele propriu-zis poetice. De reținut, dintre acestea, seria bine articulată de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și un menhir. Acestea sunt semnele unei lumi care cândva a fost cu adevărat. Dar tocmai prin faptul că au rămas doar ruine, locul din jurul lor este gol și îmi este deschis". Desigur că, din "acest jurnal, acest atelier" în ruine, dar deloc indistinct, pe cititorul de poezie îl interesează mai mult fragmentele propriu-zis poetice. De reținut, dintre acestea, seria bine articulată de poeme erotice, majoritatea adresate "ție,/ la sfârșitul/ tuturor cuvintelor/ care ar putea să vorbească/ despre tine/ ca împărăteasă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
viață monden. Fără că majoritatea să dețină averi spectaculoase, modul lor de viață presupune o relativă bunăstare. Prodigalitatea Parizienei este excesivă, manifestându-se în recepții și ospețe prin care se pune în valoare și își cucerește admiratori. Pariziana este simbolul ruinei 120: C'était la ruine de la maison qui passait, la ruine en grande toilette, avec son petit coupé à la porte, et să mine reposée d'heureuse coquette" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.131]. Sidonie Chèbe este "une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
să dețină averi spectaculoase, modul lor de viață presupune o relativă bunăstare. Prodigalitatea Parizienei este excesivă, manifestându-se în recepții și ospețe prin care se pune în valoare și își cucerește admiratori. Pariziana este simbolul ruinei 120: C'était la ruine de la maison qui passait, la ruine en grande toilette, avec son petit coupé à la porte, et să mine reposée d'heureuse coquette" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.131]. Sidonie Chèbe este "une Parisienne, un de ces petits
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de viață presupune o relativă bunăstare. Prodigalitatea Parizienei este excesivă, manifestându-se în recepții și ospețe prin care se pune în valoare și își cucerește admiratori. Pariziana este simbolul ruinei 120: C'était la ruine de la maison qui passait, la ruine en grande toilette, avec son petit coupé à la porte, et să mine reposée d'heureuse coquette" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.131]. Sidonie Chèbe este "une Parisienne, un de ces petits chiffons mal peignés qui șont la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
en grande toilette, avec son petit coupé à la porte, et să mine reposée d'heureuse coquette" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.131]. Sidonie Chèbe este "une Parisienne, un de ces petits chiffons mal peignés qui șont la ruine d'une maison honnête" [ibidem, p.125]. "A avea" îl distruge în Pariziene pe "a fi". Risler o numește metonimic pe soția sa "madame Chose" [ibidem, p.292]. "Car, dans cette petite âme vénale, le premier baiser d'amour n
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
franceze, care simbolizează artă consumului. Emma Bovary este una din primele victime ale societății de consum; imitând modă pariziana, ea cade în nevroza consumului. Renée din La Curée va fi o altă victimă a gusturilor sale pretențioase, care se va ruină plătind cheltuielile 404: "Ensuite éclataient leș gros règlements, au milieu de ce gâchis de l'argent de poche: vingt mille francs chez le modiste, trențe mille chez la lingère, douze mille chez le bottier; son écurie lui en mangeait cinquante mille
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Acquaviva Platani, Palermo și s-a stabilit în anul 1908 la Messina, imediat după un cutremur devastator ce distrusese orașul lăsând în urmă un șir nesfârșit de victime. Într-un interviu acordat în 1952 lui Carlo Vigoni, Quasimodo a descris ruinele, mormanele de cadavre, disperarea supraviețuitorilor, arătând modul în care imaginile dureroase lașaseră în sufletul său amintiri de neșters.194 Pornind de la aceast tablou al durerii, adolescentul și-a conturat, încă din anii Primului Război Mondial, o imagine proprie despre Om: pe jumătate
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ce a trecut (Apă scalda șoarecii); Pe tâmpla ce se-nclină-n somn / descoperită-i vena corolara / iar glasul tău e orfic și marin. Tainica / noaptea ploilor de calde luni // îți doarme în priviri: / în pacea această de ceruri în ruină / copilăria ce nu e se-ntâmplă (Delfică, trad. MB).384 Transpare dorința poetului de co-implicare în universul oniric al iubitei cufundate în somn și, prin acesta, în ritmurile armonice ale naturii; viziunea rămâne însă la nivelul de contemplație. Femeia, uneori
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
universului și în prospețimea naturii primordiale, barbare, creionate de Quasimodo. Ermeticul s-a simțit atras de poeții greci și pentru că din scrierile lor s-au păstrat de cele mai multe ori numai fragmente, ca părți dintr-un univers dispărut despre care doar ruinele mai stau drept mărturie. Era fascinat de felul în care fiecare frântura de poem oglindea un sentiment, o imagine scoasă în evidență de tăcerea care o preceda și care o urmă. Preluându-le și traducându-le, el a transferat în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ignudi e îl campo eleo, / che stupido mirò l'ardua palestra, / né la palmă beata e la corona / d'emula brama îl punse. (vv. 11-19) Bruto Minore: Cognați petti îl vincitor calpesta, / fremono i poggi, dalle somme vette / Romă antică ruină; / tu sì placida șei? Tu la nascente / lavinia prole, e gli anni / lieti vedesti, e i memorandi allori; (vv. 80-85) Alla primavera o delle favole antiche: E te d'umani eventi / disse la fama esperto, / musico augel che tra chiomato
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și psihologie recunosc faptul că viața și mintea sunt elemente integrante ale lumii și nu produse derivate, că trăim într-un ocean de informație. Astfel ar trebui înțelese lucrurile și în domeniul economic, pentru ca universul economic să nu sfîrșească în ruină. Cum spunea Ervin Laszlo, " Informația pune în legătură toate lucrurile din univers, atît atomii, cît și galaxiile, atît organismele, cît și mințile. Această descoperire transformă conceptul fragmentat de lume din științele ortodoxe într-o viziune integrală, holistică, asupra lumii. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Day) ales de Ishiguro are două posibile conotații în limba engleză: de evaluare autoscopică a cuiva la sfîrșitul unei zile sau unui ciclu din viață și de erodare a vechii lumi nobiliare britanice, lume abia perceptibilă, în timpurile moderne, în ruinele ("rămășițele") clasicelor edificii și decoruri. Ambele semnificații se leagă de arhitectura epică a textului. În construcția sa imediată, romanul rămîne un jurnal de călătorie (de doar șase zile!), ținut de majordomul englez Mr. Stevens în vara lui 1956. După război
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și ratării): Tender Is the Night/Blîndețea nopții, din 1934, reia problema existenței maritale zbuciumate (cartea a fost scrisă în perioada în care Zelda era internată într-un sanatoriu psihiatric), implicînd faptul că, în spatele strălucirii de suprafață, se ascunde mereu ruina morală și psihologică. Povestirile lui Fitzgerald (numeroase, strînse în colecții antume și postume, extrem de populare la vremea publicării lor) merg de asemenea, predominant, pe tema pierderii identității într-o societate incompatibilă structu ral cu aspirațiile personajelor. Una dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pe lângă țări cu stabilitate politică sunt țări În care luptele interne distrug mii de vieți. De aici se poate vedea că nu există o lume a omului generic. Oamenii sunt diferiți, cu probleme diferite. Rabelais afirma: „Știința fără conștiință este ruina sufletului”. Din acest punct de vedere, al rolului practic, etica poate și trebuie să fie angajată În soluționarea problemelor cu care se confruntă omenirea, prin mijloace specifice. Etica poate educa oamenii nu numai În spiritul unui patriotism naționalist, ci și
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]