4,350 matches
-
-l spune, când ne atribuie nouă panglicării de care el numai ar fi capabil. Din contra, o repetăm că nimic din legile noastre nu se potrivește cu starea actuală a Dobrogei, pentru că instituțiile noastre sânt în parte nedrepte, sânt coruptorii, sânt creațiuni în mare parte a coteriei liberale, sânt un mijloc pentru esploatarea claselor de jos prin grecotei vicleni, prin advocați fără pricini, prin dascăli proști cari fac politică, în fine, instituțiile noastre nepotrivindu-se cu România, sânt și mai departe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care el numai ar fi capabil. Din contra, o repetăm că nimic din legile noastre nu se potrivește cu starea actuală a Dobrogei, pentru că instituțiile noastre sânt în parte nedrepte, sânt coruptorii, sânt creațiuni în mare parte a coteriei liberale, sânt un mijloc pentru esploatarea claselor de jos prin grecotei vicleni, prin advocați fără pricini, prin dascăli proști cari fac politică, în fine, instituțiile noastre nepotrivindu-se cu România, sânt și mai departe de a se potrivi cu Dobrogea mai primitivă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prin advocați fără pricini, prin dascăli proști cari fac politică, în fine, instituțiile noastre nepotrivindu-se cu România, sânt și mai departe de a se potrivi cu Dobrogea mai primitivă. Dar faptul că instituțiile noastre, copiate de pe cele străine, care sânt rezultatul cu totul altor raporturi, nu se potrivesc, nu e deloc o dovadă cumcă noua provinție trebuie dată pradă acelui soi de funcționari netrebnici, acelor proletari cu câte patru clase primare din care roșii vor scoate elita cu care-i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ei bine, rușii au plătit ceea ce au luat, grecoteii barbari cari ne guvernă n-au plătit nimic decât la adepți de-ai lor. La mii de oameni le-au pierit boii, încît n-au cu ce ara la toamnă și sânt ruinați pe mulți ani înainte, și aceasta pentru că a fost siliți a merge în Bulgaria cu carul și cu boii, de unde s-au întors cu palmele, fără că mulți din ei să aibă măcar o fițuică pentru prestațiunile care-i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cel neștiutor pe cel învățat. Cultura liberalilor e însă cu totul egală cu cea a tătarilor din Dobrogea, iar caracterul liberalilor e cu mult mai corupt și mai netrebnic decât chiar al cerchejilor. Acești oameni prădători și pe jumătate sălbateci sânt adevărații confrați ai liberalilor; ei sânt liberi, egali, frați și cu mare poftă după ceea ce nu e a lor. {EminescuOpX 102} Acestea ni s-a părut neapărate spre a pedepsi pe adversarii noștri pentru neobrăzarea de a ne atribui lucruri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ORI SE ÎNFUNDĂ... "] "Romînul", de câte ori se înfundă cu sofismele față cu niște adevăruri limpezi ca lumina soarelui, aleargă numaidecât la mijlocul cel mai ieften și totodată cel mai puțin onest de a discuta, la citate din autori străini. În faptă citatele sânt de două feliuri. De acelea cari în mod istoric (povestitor) sau descriptiv constată existența sau neexistența unui lucru, și atunci citatele se numesc date și, adunate cu conștiință, formează materialul științelor istorice și a celor naturale. Dar nu citate de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dreptul public european e în mare parte ceva nedefinit, o știință el nu este până astăzi, ci cel mult încercarea unei științe. El cuprinde raporturile schimbăcioase intre popoare, stabilite în mod trecător de tratate sau alte titluri de drept însă sânt totdeuna încheiate cu {EminescuOpX 103} clauzula tacită rebus sic stantibus, adecă până ce lucrurile vor rămânea așa ca în momentul încheierii. Produse a unor împrejurări politice, ele sânt primejduite în orice moment. Constituția noastră e o lege pozitivă internă care n-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
popoare, stabilite în mod trecător de tratate sau alte titluri de drept însă sânt totdeuna încheiate cu {EminescuOpX 103} clauzula tacită rebus sic stantibus, adecă până ce lucrurile vor rămânea așa ca în momentul încheierii. Produse a unor împrejurări politice, ele sânt primejduite în orice moment. Constituția noastră e o lege pozitivă internă care n-are a face nimic nici cu dreptul ginților, nici cu tractatele dintre puteri, așadar nici cu Tractatul de la Berlin. Dar precum Constituțiunea esclude o cesiune de teritoriu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
adecă a "Romîniei libere", pe când celelalte păziră o adâncă tăcere. "Romînia liberă" îndeosebi are norocirea sau nenorocirea de-a nu reprezenta nici un partid, nici un grup de oameni politici, ci numai părerile izolate a câtorva tineri, păreri cari ș-acelea nu sânt de-o deplină statornicie. Deși dar am avea dreptul de-a ignora opiniile emise de confrații noștri de la acea foaie, forma care li s-a dat și interesul prea general al lucrului ne face totuși să revenim asupra lor. Nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sânt departe de a fi o născocire a conservatorilor sau o metodă întrebuințată esclusiv de ei. Se știe că sub guvernul d-lor Brătianu et comp. s-a inventat și adus la perfecțiune alegerile cu reteveiul, și bandele electorale de reteveiști sânt părinții spirituali ai părintelui Tache, la care reteveiul lui Musceleanu se încîrjise în bâtă. Nu ne e dat nouă a cerne mijloacele economicoase ale poliției bucureștene pentru influențarea alegerilor, mijloace cari rămân aceleași sub toate guvernele, fie ele albe, fie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
firma unei companii generale de exploatație care contractează orice principii, orice puncte noi de vedere cu prețul de-a rămâne la putere. Din nefericire partidul conservator nu e asemenea decât un partid. Singurul său merit e că interesele membrilor săi sânt strâns legate cu chiar natura statului, cu mersul liniștit și regulat al afacerilor, cu ordinea și stabilitatea; apoi o cultură cu mult mai înaltă, efectul unei creșteri mai îngrijite și mai omnilaterale, e un accesoriu în viața statului care devine
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nevoie a continua espunerea acestui argument? Promitem că, atunci când cerul nostru va fi mai senin, vom da istoria pe larg a acelor tentative. Deocamdată asigurăm - "Romînia liberă" știe prea bine că noi în deosebi vorbim totdauna adevărul ― că cele relatate sânt pe deplin adevărate. Dar relația noastră e totodată cel mai bun argument contra celor două acuzări și o dovadă că numai pe terenul Rusiei nu putem sta. [31 august 1878] ["NU NE PARE BINE... Nu ne pare bine că sîntem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu miile în acele ținuturi. Iată dar sălbăticia afirmată de "R. L. ", redusă la o organizațiune foarte liberală si la o stare de lucruri fericită. Românii (moldoveni 33000 plus câteva mii de ardeleni) cuprind și orașe și sate. În Tulcea sânt 5000 și asemenea în număr mare sânt în Măcin (1000), Mahmudie, Isacce (Vadul lui Isac). În frumosul sat Grecii sânt 400 - 500, apoi aproape neamestecați sânt în marile sate Niculițel, Topală și Rasova. Aproape neamestecați mai sânt în satele: Saranus
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o stare de lucruri fericită. Românii (moldoveni 33000 plus câteva mii de ardeleni) cuprind și orașe și sate. În Tulcea sânt 5000 și asemenea în număr mare sânt în Măcin (1000), Mahmudie, Isacce (Vadul lui Isac). În frumosul sat Grecii sânt 400 - 500, apoi aproape neamestecați sânt în marile sate Niculițel, Topală și Rasova. Aproape neamestecați mai sânt în satele: Saranus, Caraibel, Sarighiol (Lacul galben), Agighiol (Lacul amar), Calica, Sabangi, Cătăluiu, Nălbant, Câșla, Samova, Părchiș, Răchel, Lungavița; la munte în Țufirca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
moldoveni 33000 plus câteva mii de ardeleni) cuprind și orașe și sate. În Tulcea sânt 5000 și asemenea în număr mare sânt în Măcin (1000), Mahmudie, Isacce (Vadul lui Isac). În frumosul sat Grecii sânt 400 - 500, apoi aproape neamestecați sânt în marile sate Niculițel, Topală și Rasova. Aproape neamestecați mai sânt în satele: Saranus, Caraibel, Sarighiol (Lacul galben), Agighiol (Lacul amar), Calica, Sabangi, Cătăluiu, Nălbant, Câșla, Samova, Părchiș, Răchel, Lungavița; la munte în Țufirca și Iaița; în fata Galaților în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Lacul galben), Agighiol (Lacul amar), Calica, Sabangi, Cătăluiu, Nălbant, Câșla, Samova, Părchiș, Răchel, Lungavița; la munte în Țufirca și Iaița; în fata Galaților în Văcăreni, Garbina și Jijila; spre sud de Măcin în Turcoaia, Satu-Nou și Peceneaga. Amestecați cu mocanii sânt moldovenii în marele sat Doienii, la Fântâna Berbecelui (Koiunbunar), la Igrumat, Cemșilęr, Araklar ș. a. m. d. Împrejurul Rasovei sânt curat românești Cocîrlenii și Satul-Romîn (Ohlakioi). Apoi se întind departe în țară amestecați mai mult sau mai puțin cu tătarii și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Iaița; în fata Galaților în Văcăreni, Garbina și Jijila; spre sud de Măcin în Turcoaia, Satu-Nou și Peceneaga. Amestecați cu mocanii sânt moldovenii în marele sat Doienii, la Fântâna Berbecelui (Koiunbunar), la Igrumat, Cemșilęr, Araklar ș. a. m. d. Împrejurul Rasovei sânt curat românești Cocîrlenii și Satul-Romîn (Ohlakioi). Apoi se întind departe în țară amestecați mai mult sau mai puțin cu tătarii și bulgarii. În fine ardelenii (mocani), întru cât sânt așezați și nu umblă cu turmele, ocupă satele Văruș, Gârlice și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de mult, partea mai mare însă (60000) au fost izgoniți din Rusia la 1856 și au ocupat în Dobrogea un {EminescuOpX 107} teritoriu de vro patruzeci de mile pătrate. Ei se ocupă cu plugăria, creșterea de cai și cămile și sânt chirigii pentru mărfuri dinlăuntrul țării spre țărmul Mării Negre. Osmanii sânt în pașalâcul Tulcei abia vro 2500. Cerchejii fuseseră aduși în număr de 20000; germanii locuiesc în patru sate: la Malcociu vro 30 de familii catolice din Germania de sud, [la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din Rusia la 1856 și au ocupat în Dobrogea un {EminescuOpX 107} teritoriu de vro patruzeci de mile pătrate. Ei se ocupă cu plugăria, creșterea de cai și cămile și sânt chirigii pentru mărfuri dinlăuntrul țării spre țărmul Mării Negre. Osmanii sânt în pașalâcul Tulcei abia vro 2500. Cerchejii fuseseră aduși în număr de 20000; germanii locuiesc în patru sate: la Malcociu vro 30 de familii catolice din Germania de sud, [la] Cataloiu 20 familii, la Ciucarova 30 familii amestecate cu români
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
familii, la Ciucarova 30 familii amestecate cu români, ruși și tătari, la Falkenhain (Atmage) 50 de familii cu biserică nouă si preot din Prusia. Grecii nu sânt plugarii decât într-un singur sat, Alibeikioi, cam 30 - 40 de familii. Ceilalți sânt negustori, cârciumari, cafegii în orașe și prin sate. Rușii de toate cultele și bulgarii vor fi asemenea în număr de 22 - 23000; bulgarii se ocupă cu negoțul și plugăria, rușii în mare parte cu păscuitul morunilor și prepararea icrelor. Și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
legiuitoare se vor pronunța în curând, și enumerând lucrările cari vor fi necesare în noua provincie, precum sunt construirea unui port pe mare la Chiustenge, o rețea de drumuri de fier, un pod peste Dunăre la Cernavodă etc., zice: Acestea sânt primele lucrări publice de întreprins în Dobrogea. Pentru acoperirea lor, va trebui să se consacre nu numai tot escedentul de venituri al acelei provincie, escedent care mulți ani nu va trebui să fie întrebuințat în întregul său decât numai pentru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu influențează puterea executivă a statului, a treia parte din membrii Senatului sânt numiți de rege, cu un cuvânt ori de câte ori se naște vreun conflict între coroană și Adunări coroana face ce vrea si Adunările merg acasă, deși membrii acelor Adunări sânt oameni cari ar putea cu mai mult cuvânt să pretinză că sânt nația decât adunătura de stâlpi de cafenele și de cartofori din Dealul Mitropoliei. [7 septembrie 1878] CA LA NOI LA NIMENEA Proverbul acesta, moștenit din moși strămoși, e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mofturi pentru a acoperi unica tendență a acelei negre mulțimi de liberali care nu caută, nu visează decât puterea statului, pentru ca prin mijlocul ei să prade. O mulțime de oameni mari se mișcă pe această scenă bizară, pe care toate sânt cu putință afară de un singur lucru: onestitatea. Autori cari nu știu a scrie o frază corectă (vezi Pseudo-Ureche), oameni de stat cari nu pot justifica nici săvârșirea școalei primare, advocați fără știrea lui Dumnezeu, pictori orbi și sculptori fără de mâni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de producțiune materială, tot pe atunci presa vecinicei minciuni, presa radicală, discută subtilități despre cea mai bună organizare a statului. Militari cari au pus pistolul în {EminescuOpX 111} pieptul lui Vodă Cuza azi au reintrat în rangurile lor militare și sânt decorați; omul care a proclamat la Ploiești republica si l-a detronat pe Vodă e-naintat, primește decorații și reprezintă azi pe monarhul pe care l-a trădat ieri înaintea altor principi. A-și călca jurământul a devenit în România
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tribunalele sânt părtinitoare. Oricât de părtinitoare ar fi însă, ele sânt mai bune decât curțile cu jurați, căci în orice caz e mai preferabilă o justiție nedeprinsă încă bine cu cercetări criminale, deci îngăduitoare, decât nici o justiție. Jurații însă nu sânt nici o justiție. Articolul tendențios al "Romînului", vro inspirațiune a d-lui Stătescu, cel care permută și destituie judecătorii pentru opiniile lor, cel care a propus grațiarea de vinovați fățiși, dar exercită presiune asupra judecătorilor ca să condamne oameni nevinovați, merită a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]