6,492 matches
-
de ochelari prin care nu vedeai nimic, pentru că am urcat trepte. Te duceau de mână ca pe orbi. M-au băgat într-o celulă în care am găsit un altul acolo, Stănescu, student în anul 6 la medicină, din Râmnicu Sărat. Am aflat mai târziu că el era ținut acolo arestat, dar cu promisiunea că o să-i dea drumul, dar sunt sigur că nu i-au dat drumul, era informator: te întreba, te trăgea de limbă și el se ducea apoi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mănânci o zi, să nu mănânci două, să muncești, să fii bătut la tălpi... C. I.: Vă rog să continuați să povestiți și alte aspecte sau eventual întâmplări legate de hrană. S. Ț.: Spre exemplu, la Grindu apa era foarte sărată și ca să bei cafeaua aia pe care ți-o dădeau ei făcută cu apă sărată era dezastru! Ce făceam? Aveam bulgări de var nestins cărora le dădeam drumul în apă, se făcea reacția dintre apă și varul nestins, se lăsa
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
I.: Vă rog să continuați să povestiți și alte aspecte sau eventual întâmplări legate de hrană. S. Ț.: Spre exemplu, la Grindu apa era foarte sărată și ca să bei cafeaua aia pe care ți-o dădeau ei făcută cu apă sărată era dezastru! Ce făceam? Aveam bulgări de var nestins cărora le dădeam drumul în apă, se făcea reacția dintre apă și varul nestins, se lăsa un sediment și deasupra lui rămânea apa limpede, clară, fără sare sau cel puțin nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
varul nestins, se lăsa un sediment și deasupra lui rămânea apa limpede, clară, fără sare sau cel puțin nu se mai percepea la gust. Și beam această apă, care era tot un soi de otravă, dar o acceptam în locul apei sărate, pentru că acea apă sărată nu putea fi băută: era ca și cum ți-ar fi pus un pumn de sare într-o cană de apă! Dimineața, primeam 95 de grame de pâine dintr-o pâine rotundă care se tăia radial cu coada
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un sediment și deasupra lui rămânea apa limpede, clară, fără sare sau cel puțin nu se mai percepea la gust. Și beam această apă, care era tot un soi de otravă, dar o acceptam în locul apei sărate, pentru că acea apă sărată nu putea fi băută: era ca și cum ți-ar fi pus un pumn de sare într-o cană de apă! Dimineața, primeam 95 de grame de pâine dintr-o pâine rotundă care se tăia radial cu coada lingurii bătută cu ciocanul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
doua oară/ Căci nu aveam nici foc în vatră/ Și biata mamă, supărată/ De se ruga la Dumnezeu/ Să ne ferească de mai rău!/ Și multe lacrimi a vărsat/ Căci munca de o viață a lăsat/ La schimb cu Râmnicu Sărat.// Coșmar de-o viață grea, adevărată,/ Ce nu se poate exprima-n cuvinte./ Deși așa a fost mai înainte/ Să știe cei ce vor veni după noi/ Această viață de apoi/ De frig de foame și amar/ Așa trecea timpul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
eram mai sus de chiaburi. Chiaburii au fost mai pe urmă, după ce s-a declanșat procesul de coletivizare a agriculturii și de înființare a GAS-urilor. Noi am fost în primul eșalon de deportați și persecutați politic. Deși la Râmnicu Sărat, în deportare, eram asimilați cu refugiații din Basarabia, că doar au venit atâția. Când eram încă la Lupești, în timpul războiului, au trecut o zi și o noapte basarabeni care se refugiau din calea războiului și a sovieticilor. Veneau cu niște
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
perioada când fătau oile. Au luat-o și pe bunica cu noi. C. I.: Așadar, a fost și bunica deportată? R.R.: Da. Bunica de pe mamă, Safta Racoviță, stătea într-o bucătărie alături de casă. A stat și ea săraca la Râmnicu Sărat vreo 5 ani deportată. După perioada asta, securiștii au făcut probabil vreo analiză și și-au zis: "ce ținem, mă, țăranca asta amărâtă și bătrână aici?" Și i-au dat drumul din domiciliu forțat. Ei, bunica avea grijă de un
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la un darac de lână, pe care l-au prins furând. Bunica avea grijă de copilul lui și acesta ne aducea și nouă lână de lucrau surorile mele pulovere și alte cele. C. I.: Asta se petrecea deja la Râmnicu Sărat. Dar când v-au urcat în camion câți erați? R. R.: Păi, mama, bunica, 4 surori și eu. Numai noi am fost deportați. C. I.: Ați fost singura familie ridicată în acea noapte, sau au mai fost deportați și alții
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
persoană pe care eu n-am văzut-o la față le-a spus: "Aveți trei centre din care să vă alegeți. Unde vreți să mergeți?" Mama s-a consultat cu surorile și au hotărât că între Tecuci, Sibiu și Râmnicu Sărat, să aleagă Râmnicu Sărat, pentru că la Tecuci și la Sibiu noi nu aveam pe nimeni, nicio rudă. La Râmnicu Sărat mama avea o rudă mai îndepărtată, pe care o chema Lucica, și așa le-a zis surorilor mele: "mergem la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
n-am văzut-o la față le-a spus: "Aveți trei centre din care să vă alegeți. Unde vreți să mergeți?" Mama s-a consultat cu surorile și au hotărât că între Tecuci, Sibiu și Râmnicu Sărat, să aleagă Râmnicu Sărat, pentru că la Tecuci și la Sibiu noi nu aveam pe nimeni, nicio rudă. La Râmnicu Sărat mama avea o rudă mai îndepărtată, pe care o chema Lucica, și așa le-a zis surorilor mele: "mergem la Lucica!" Nu mai știu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
alegeți. Unde vreți să mergeți?" Mama s-a consultat cu surorile și au hotărât că între Tecuci, Sibiu și Râmnicu Sărat, să aleagă Râmnicu Sărat, pentru că la Tecuci și la Sibiu noi nu aveam pe nimeni, nicio rudă. La Râmnicu Sărat mama avea o rudă mai îndepărtată, pe care o chema Lucica, și așa le-a zis surorilor mele: "mergem la Lucica!" Nu mai știu cu ce trenuri am mers. Eram obosit și flămând, amărât. Îmi amintesc doar de faptul că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
s-a ordonat: "mâine vă prezentați la poliția din Râmnicu Sărat cu documente cu tot!" Asta a făcut mama când am ajuns acolo istoviți de foame și de frig. Am călătorit noaptea și pe la 3-4 dimineața am ajuns în Râmnicu Sărat. Viață de deportat la Râmnicu Sărat C. I.: Așadar 24 de ore au trecut din momentul arestării până ați ajuns la Râmnic. R. R.: Cam așa ceva. Când am ajuns în gară am luat o trăsură, că erau multe pe acolo
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la poliția din Râmnicu Sărat cu documente cu tot!" Asta a făcut mama când am ajuns acolo istoviți de foame și de frig. Am călătorit noaptea și pe la 3-4 dimineața am ajuns în Râmnicu Sărat. Viață de deportat la Râmnicu Sărat C. I.: Așadar 24 de ore au trecut din momentul arestării până ați ajuns la Râmnic. R. R.: Cam așa ceva. Când am ajuns în gară am luat o trăsură, că erau multe pe acolo, ne-am înghesuit cu toții și ne-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ce condiții? R. R.: Ne-a oferit o cameră în casa lor, care avea vreo 5 camere. În prima cameră de la stradă locuiau ofițeri ruși, că era o cameră rechiziționată de ruși. C. I.: Mi-ați spus că în Râmnicu Sărat erau 400 de familii de deportați politici. R. R.: Știam de asta de la Miliție, că mama era nevoită să se ducă mereu acolo să fie luată în evidență că n-a părăsit localitatea. Mama îi știa pe toți după tabel
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu plugușorul, eu nu m-am dus nicăieri. N-am vrut să mă duc. Drept că nici acasă la Lupești tata nu ne lăsa să mergem cu plugușorul. C. I.: Dar ați cunoscut alte familii de deportați politici la Râmnicu Sărat? R. R.: Mai venea pe la noi o femeie care lucra la unitatea militară, spălătoreasă. Se împrietenise cu mama, văzuse că avea copii mulți și odată a venit cu jumătate de ladă de marmeladă, altădată venea cu câte o bucată de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acestea erau contra cost? Primeau bani surorile dumneavoastră? R. R.: Nu, pentru curățenia pe care o făcea la mătușă nu ne-a luat chirie. Chirie am plătit când ne-am dus la Ciupercă, cealaltă gazdă. C. I.: Așadar la Râmnicu Sărat ați stat doar la ruda aceea a mamei dumneavoastră, Lucica, și la acel Ciupercă? R. R.: După aceea am mai stat din nou la matușa Lucica. Ne-a chemat ea. Am mai stat, dar foarte puțin, și la o familie
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
1953? R. R.: Exact. Eram chiar pe stradă, împreună cu băiatul mătușii mele, în ziua în care a murit Stalin. Costel era sportiv, a jucat șah în sferturile de finală pe țară, era foarte capabil. Când am ajuns prin centrul Râmnicului Sărat, am văzut o bătrână care plângea. Costel a întrebat: "dar ce-ai pățit bunică, de ce plângi?" "Păi, dumneata n-ai văzut că a murit Stalin?" " Da' dă-l în mă-sa! Bine c-a scăpat lumea de el!" a replicat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să ne mutăm la Iași. I-au dat o hârtie la mână mamei să se prezinte la miliția din Iași. Dar mama a zis că nu cunoaștem pe nimeni la Iași și nu a acceptat și am rămas la Râmnicu Sărat. Dar tot nu ne-am putut angaja. Nici vorbă de angajare! Pe parcursul a zece ani cât am stat acolo, niciuna dintre surori nu s-a putut angaja. Numai aceasta, despre care v-am spus, a lucrat puțin timp la acea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
surorile mele i-au lucrat ceva și ne-a zis că o să ne aducă niște brânză. Și ne-a adus într-adevăr niște brânză dar pe care n-am putut s-o mâncăm. Era precum piatra de tare, presată și sărată. Ne-a adus și niște mere verzi și foarte acre. Atunci, în acea iarnă, madam Ciupercă i-a spus odată mamei: "Răloaie ai să mori! Io-te, îi frig afară!" Dar dumneata n-ai să mori?" Nu, că eu mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe prispa aceea mai înaltă la Ciupercă și am mâncat. Țiganca mai venea la noi cu mâncare de pomană, la sărbători sau sâmbăta. Și mâncam, nu mai țineam cont de la cine este mâncarea. Soarta "bestiilor moșierești" C. I.: La Râmnicu Sărat ați fost înscris imediat la școală? R. R.: Nu, abia prin toamnă, în anul școlar următor. Nu cred că m-ar fi primit nimeni la școală în martie. C. I.: Ați avut probleme la înscriere? R. R.: Vai de mine
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ridice clapa metalică de la beci, a intrat la noi cu coada aia de mătură și ne-a lovit de am ieșit toți în fugă și nu ne-a mai trebuit țigări. C. I.: Cum se purtau rușii? R. R.: Râmnicu Sărat era zonă viticolă și erau cetățeni care aveau mii de litri de vin. Rușii erau mari băutori și veneau de cumpărau vin de la ei. Săreau peste gardul Regimentului. Mulți au murit de băutură. De exemplu, doi ofițeri care stăteau la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
venit și l-a snopit pe colonel, care probabil dăduse ordinul de mutare. Am altă întâmplare mai dureroasă, dar eu știu... C. I.: Dar, vă rog, povestiți-o! R. R.: Era o bucătăreasă la popota ofițerească din centrul orașului Râmnicu Sărat, din casa lui Apostol, care avea vie multă. Băiatul lui Apostol era coleg cu Costel, băiatul tantii Lucica, și el ne spunea: "cantina este în casă la noi". Și ce mâncare li se dădea ofițerilor ruși, nu vă puteți imagina
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cuțitul, dar l-au arestat în cele din urmă. În sfârșit și cu mare greu i-au acordat totuși o permisie. Dar, înainte de acest episod violent, bucătarul-șef se răzbuna pe toți cei care mâncau la popotă, făcându-le mâncarea sărată sau le punea ardei foarte mult. Când veneau ofițerii de pe la manevre, abia puteau să se atingă de mâncare. Le făcea greutăți deși el era un bucătar de mâna întâi. Aș mai putea să vă mai povestesc câteva astfel de întâmplări
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un activist în secție și ne-a întrebat care am vrea să mergem în gară ca să ne luăm rămas bun de la armata sovietică și prietenă. Eu am zis că merg, că eu trăisem cu rușii aceia pe acolo pe la Râmnicu Sărat și poate cunosc pe vreunul dintre ei. Și ne-am dus în gară. Fanfara și activiștii erau pe peron, dar stăteau mai retrași. Eu m-am dus chiar lângă linii, pe lângă tren, ca să-i văd la față pe ruși. Erau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]