130,724 matches
-
nu mai este o realitate organică echilibrată, ci una intrată într-un puternic proces de destrămare (...). Vechea așezare a satului cu toate orânduirile sale se schimbă astăzi năzuind către o așezare de tip modern. Activitățile, formele, întreaga structură socială a satului iau o altă înfățișare. Sensul colectiv al vieții sătești dispare, pentru a-i lua locul unul individual“. Fiecare poate constata această evoluție. În satul bunicilor mei, de exemplu, Fundeni (situat la 25 km de Bacău), depopularea a început în anii
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
se schimbă astăzi năzuind către o așezare de tip modern. Activitățile, formele, întreaga structură socială a satului iau o altă înfățișare. Sensul colectiv al vieții sătești dispare, pentru a-i lua locul unul individual“. Fiecare poate constata această evoluție. În satul bunicilor mei, de exemplu, Fundeni (situat la 25 km de Bacău), depopularea a început în anii ‘80, când generația tânără a plecat în masă la oraș. Tendința a continuat și în anii ‘90, până când școala a fost închisă din lipsă
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
vizibilă în forma și orientarea noilor case, care aduc cu niște vile și nu mai sunt construite către Răsărit ori Miazăzi, ci spre orice direcție. Un alt exemplu de declin al vieții colective îl constituie fântâna. Altădată un simbol al satului, îngrijită de întreaga comunitate, de care se putea bucura oricine, astăzi a devenit un bun privat, majoritatea construindu-și una în propria-i curte. Între spirit și tehnică Punctul de plecare al criticii modernității la Ernest Bernea îl reprezintă cultura
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
bucură de cunoaștere și puterea de a crea, dar mai ales de dragoste și dăruire. Bucuria, așadar, este apropierea de lucrurile durabile, experimentarea în plan interior a plenitudinii și frumuseții lumii, chiar și în cele mai umile aspecte: „Țăranii vechiului sat când muncesc cântă. Ei lasă ceva din ființa lor în fiece lucru, oricât de mărunt ar părea, lucru ce iese din mâna lor însetată“ (Ernest Bernea, 2008, 72). Asemenea vechii civilizații sătești, modul în care ne apropiem timpul ne arată
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
precum un drog, îl eliberează temporar pe om de conștiința neliniștitoare a timpului, justificând estetic și făcând suportabil un prezent altminteri gol și lipsit de sens“ (Matei Călinescu, 2005, 23). Comparând frumoasele obiceiuri de Crăciun sau de Anul Nou din satul românesc, atât de armonioase și bogate în semnificații, cu peisajul trist al resturilor și manifestărilor de la un Revelion în stradă, poate înțelegem de ce timpul nostru nu mai are anvergură spirituală, nemaiînsemnând ordine, plenitudine și deschidere spre misterul existenței, ci intensitate
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
în ultimii ani, de o largă erudiție, cuprindere și expresivitate - îl recomandă pe Ernest Bernea ca pe unul din cei mai importanți sociologi și critici români ai modernității. Iar dacă azi știm mai multe despre chipul, poate uitat, al vechiului sat românesc, și acestui om, atât de încercat, i-o datorăm. Concluzie finală și încheierea La întrebarea gânditorului, teologului, publicistului și cercetătorului creștin Costion Nicolescu de la Muzeul Țăranului Român (MȚR) "câți și ce știu despre Ernest Bernea?", Ciprian Voicilă - tot un
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
mai anul 1924 în localitatea Săbolciu din județul Bihor. Tatăl său, Gheorghe, a fost învățător și din anul 1929 și preot, iar mama, Maria- nepoată de văr Mitropolitului Vasile Mangra - a fost casnică. Începutul școlii primare l-a făcut în satul natal, apoi la Oradea unde a și studiat cinci clase la liceul Emanoil Gojdu. Când a venit cedarea Ardealului de Nord, familia a fost silită să se refugieze și s-au stabilit într-un sat sărac, dar cu oameni bogați
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
primare l-a făcut în satul natal, apoi la Oradea unde a și studiat cinci clase la liceul Emanoil Gojdu. Când a venit cedarea Ardealului de Nord, familia a fost silită să se refugieze și s-au stabilit într-un sat sărac, dar cu oameni bogați sufletește - Poiana Moților. A terminat liceul în orașul Beiuș, un oraș mic dar cu bogat trecut istoric. După cedarea Ardealului aici erau două Episcopii, Prefectură de Județ si apăreau trei ziare. În timpul liceului a fost
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
Arhimandrit Benedict Ghiuș, împreună cu Roman Braga și Gheorghe Domășneanu au înființat Asociația Tineretului Ortodox Studențesc (ATOS) fapt care a făcut să fie arestați mulți din ei în anul 1948. Părintele Nicolae Bordașiu a stat ascuns ani îndelungați (anii 1948-1955) prin satele bihorene, fiind căutat de securitate pentru o condamnare în lipsă la 20 de ani închisoare. Descoperit și arestat în anul 1955, au urmat ani grei de închisoare prin Timișoara, Jilava, Oradea și Aiud, fiind deținut politic între anii 1955-1964. După
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Ațipisem ceva mai devreme ca-nalte dăți. Noaptea era cu lună plină, dar luna stingheră și leneșă îmi apăsa greu privirea rătăcită undeva pe turla din lemn a bisericii din sat. Mi-aduc bine aminte cum în adolescență luna îmi urmărea năzbâtiile erotice create sub acoperișul cerului. Motivația gestului meu de a mă confesa într-un spațiu eliberat de complexe poate a incomodat sau iritat forțele nevăzute ale binelui. Ei, bine
AZI NOAPTE AM VORBIT CU DUMNEZEU, UN BĂTRÂN CU OCHII STICLAŢI ŞI BARBĂ ALBĂ de TEODOR DUME în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380203_a_381532]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > CEAȚA Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ceața e un abur moale ce se lasă peste sat Te îngheață de la poale și te-apuci de tremurat . Ea apare peste noapte când e cerul nourat Și te udă pân la piele dac-afară mult ai stat . Se ridică pân-la prânz când e soarele-n salcâm Și cu ochii
CEAȚA de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380227_a_381556]
-
februarie 2016 Toate Articolele Autorului M-am născut în Săcele, județul Brașov, la data de 12.06.1962. Încă din primele clase m-am simțit vrăjit de poeziile lui Mihai Eminescu. Sunt licențiat în silvicultură și științe juridice. Locuiesc în satul Chiuruș din județul Covasna. Am debutat literar în anul 1995, în Revista Flacăra din Brașov, cu un fragment din poezia “Cu pădurea pași în doi” . În 2004 m-am bucurat de adevăratul debut literar, prin publicarea poeziei “ Pădurarul” în Revista
ARTANGEL de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380233_a_381562]
-
și tu sinteză, Ca să te descurci mai bine la teza. -Hm! Să-mi bat capul cu diviziunea celulară. Mai bine recapitulez ,,BIO’’ afară. La ,,Mate’’, în generală, era-i cel mai bun. Mă dezamăgești...Tu zici : -ce să spun, Sunt satul de radicali, funcții, fracții cu putere, Azi banii au ,,putere’’, pentru a-ți satisface orice plăcere. -La Religie citește, spune și tu o rugăciune, -Tu chiar glumești cu mine? Pe bune’’ Tatăl Nostru, Doamne Doamne...știu și eu Să nu
COPILUL MEU LA LICEU de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380263_a_381592]
-
că se face seară...„ , mama îi zise tatei, care vru să plece în grădină . Astăzi e sâmbătă și frații mei vin acasă de la oraș. Erau la școală, învățau bine și tata voia să-i vadă școliti ; era război, dar în satul nostru viața se scurgea în ritmurile ei obișnuite, așa credeam ; eu rămăsesem acasă , cum au vrut ai mei, să aibă și ei un ajutor în gospodărie. Cel mai mult îmi plăcea lucrul de mână , mătușa Leontina mă luase pe lângă ea
ACOLO UNDE ÎNCEPE CERUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380267_a_381596]
-
așa credeam ; eu rămăsesem acasă , cum au vrut ai mei, să aibă și ei un ajutor în gospodărie. Cel mai mult îmi plăcea lucrul de mână , mătușa Leontina mă luase pe lângă ea să învăț croitorie. Dar eram oarecum recunoscută în sat ca fiind pricepută la împletit cu acele, pe care întorceam firele precum notele muzicale pe portativ... Făceam pulovere groase de lână , știam o mulțime de modele, le visam și noaptea... Îmi plăcea să lucrez culori deschise, cum ar fi mierea
ACOLO UNDE ÎNCEPE CERUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380267_a_381596]
-
el, prin porumb. Șoseaua începu să trepideze. Din ce în ce mai tare!. Zgomotul asurzitor se apropie amenințător. Rușii! Vai ,Doamne! Acum ce mă fac? Dacă mă văd? Poate chiar m-au și văzut! Mașini grele, pline cu soldați se deplasau spre Severin, prin satul nostru. Dacă opresc și intră în porumb? Doamne Sfinte! Sunt pierdută! Faruri uriașe își roteau lumina în toată zona. Văzui vrejul mare și mă băgai sub el. Am tras frunza cea mai mare peste spate și am stat acolo nemișcată
ACOLO UNDE ÎNCEPE CERUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380267_a_381596]
-
Strofe > Simpatie > POETESA DIN ANTONEUCA Autor: Iacob Cazacu Istrati Publicat în: Ediția nr. 1875 din 18 februarie 2016 Toate Articolele Autorului - Amintirea unui talent adevărat rămâne nemuritoare. (maximă latină) Doamna Larisa Zaporojan s-a născut la 26 ianuarie 1931 în satul Antoneuca, r-nul Drochia. A învățat 2 clase primare (la români) și 6 sovietice, adică a trăit în două lumi...diferite. A activat în calitate de educatoare la grădinița pentru copii timp de 15 ani, dar de mică copilă i-a plăcut să
POETESA DIN ANTONEUCA de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380272_a_381601]
-
2 clase primare (la români) și 6 sovietice, adică a trăit în două lumi...diferite. A activat în calitate de educatoare la grădinița pentru copii timp de 15 ani, dar de mică copilă i-a plăcut să hoinărească pe dealurile și văile satului, să facă observări asupra naturii, să scrie despre tot ce-i părea interesant în versuri și de aceia a trecut să muncească în brigada de livezi și vii. Pentru muncă sârguincioasă a fost decorată cu diplome și medalii pentru merite
POETESA DIN ANTONEUCA de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380272_a_381601]
-
Publicat în: Ediția nr. 1875 din 18 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Ziua a VI-a DORUL (partea a II-a) Povești de dor M-o-mpins diavolu-ntr-o seară Să-mi iau ceata și pe-afară Să pornim hai-hui prin sat La fete de măritat. Oarbă, luna ne pândește, Mândrele le-adăpostește, Prin cotloane și unghere Chicotind a îmbiere. Nu-i nici vorbă de bujori Arși și-ntinși în obrăjori. Numai ochii strălucesc, Flăcăii-i-ademenesc. Strânse-n brațe, se feresc De sărutul
DORUL [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380282_a_381611]
-
BUNĂ-VESTIRE Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017 Toate Articolele Autorului A decedat și telefonul, odată cu tine, mamă În receptor se-aude tonul, dar glasu-ți nu mă cheamă, . Să-mi spună de una-alta prin sat ce s-a întâmplat Eu, te-aș întreba de tata, ori să știu dac-ați mâncat. . Și cum este vremea bună, primăvara bate-n geam ( Sosesc într-o săptămână, tu să mă aștepți cu drag) . Am rămas singură-n lume
BUNĂ-VESTIRE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380309_a_381638]
-
pe locurile unde erau în anul 2011, estimările ne arată undeva la 250.000 de oameni. Prin urmare, patru cincimi din populația creștină a Siriei s-a deplasat în cel mai fericit caz dintr-un oraș în altul, dintr-un sat în altul, caz în care nu au căzut în sclavia Statului Islamic (SI) sau nu au fost omorâți. Este într-adevăr o imagine cutremurătoare. Vorbim de patru cincimi din populația creștină din Siria care a avut de suferit direct de pe urma
Biserica Creştină din Orientul Mijlociu – între persecuţie, mucenicie, martiriu, propovăduire şi mărturisire autentică, sângeroasă, pemanentă, substanţială şi consistentă… [Corola-blog/BlogPost/93964_a_95256]
-
ajuns acolo și mi-am dat seama că avea perfectă dreptate primarul comunei Prundeni, Ion Horăscu - de altfel, o gazdă desăvârșită - când îmi mărturisea că omul de la țară nu mai este cel din urmă cu 20-30 de ani și nici satul românesc nu mai este la fel. Acum, există un alt concept al vieții sătești. Omul de la țară își lucrează acum pământul cu alte unelte și are capacitatea de a le manevra; omul de la țară are acum internet; omul de la țară
Cât de adevărată este istoria pe care o cunoaștem? [Corola-blog/BlogPost/94079_a_95371]
-
Sfântul Apostol Andrei”, ne explică Ioan Moldoveanu. Ucenicia Maestrului Pictorul Ioan Moldoveanu a îndrăgit icoana bizantină în vremea copilăriei. Cred că aveam vreo 16 ani, eram la mine la Codlea și profesoara de desen ne-a dus la biserica din sat să vedem cum se pictează. Acolo l-am întâlnit pe maestrul meu, pictorul Toma Lăscou”, își amintește domnul Moldoveanu. După ce a absolvit Liceul de Arte Plastice din Brașov, după stagiul militar și anii de ucenicie, pictorul nostru s-a înscris
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
a înscris la Comisia de Pictură Bisericească a Patriarhiei Ortodoxe Române. În plin regim ateist, în 1988, Ioan Moldoveanu a obținut atestatul profesional, iar în 1989, Ioan, împreună cu soția sa, a primit misiunea de a picta Biserica ”Înălțarea Domnului” din satul Piscul Rusului, județul Iași. Pictorii ultimei ctitorii brâncovenești Soții Moldoveanu pictează biserici de mai bine de trei decenii; ani de documentare, de acumulare, de modelare, de rugă și înălțare. Sfinții domniilor lor se regăsesc în câteva zeci de locașuri sfinte din
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
comuna Măgurele, județul Prahova și este doctor în literatură și profesor la un liceu din apropiere. A publicat fotografii și articole în majoritatea revistelor autohtone, tipărite sau doar online, de fotografie și nu numai: Foto4All, Photo Magazine, Foto-Video digital, Revista Satul, Photo Travel,foto-magazin.ro, liternet.ro, avola.ro, fotografa.ro, mixuldecultura.ro. Acestora li se adaugă publicații străine precum Fotoblur, The Photo Paper, F-Stop, qTp Magazine, World Photographers’ Summit, 210 Photographers. 1X2 (1x.com) sau 591photography.com. A fost nominalizat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94128_a_95420]