4,921 matches
-
la sfârșit ea să se sprijine de pieptul lui, lăsându-se pe spate ca o violă care se Întoarce În carcasa ei protectoare, moment În care el o cuprinse În brațe. —Halo! se auzi o voce de femeie strigând din senin. Când s-au Întors să vadă ce se auzise, Harry, Marlena și Esmé dădură cu ochii de o femeie Îmbrăcată Într-un taior roz care stătea sub streașina unei clădiri vecine și făcea semne disperate cu mâinile. În spatele ei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
o ajute să vadă iar albastrul nemărginit. Se uită În sus spre nori. Satul se afla la mai puțin de un kilometru distanță, la capătul unui drum care urca, Înțesat cu margarete sălbatice Înalte de un metru și jumătate. Din senin, drumul răsună de un țipăt care-ți zburlea părul. — Ce dracu’ a fost asta? spuseră Moff și Dwight aproape În același timp. Se auzise de pe deal, din sat. —O fată? Își dădu cu părerea Moff. Heidi Își imagină o fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
-l imagină pe Timothy desfăcând bradul de Crăciun, plătind facturile, schimbând nisipul pisicii, sarcină care fusese sursa celor mai multe certuri Între ei. Duceau o viață banală, dar până și acel banal i se părea prețios și și-l dorea Înapoi. Din senin, Dwight Începu să râdă. — Mâine am programare la stomatolog, să-mi curețe dinții. Ar trebui să-i sun și să schimb programarea. În acel moment, și ceilalți au Început să-și amintească de lucrurile neplăcute pe care le aveau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
să-mi curgă nasul. „E ciudat. Oi fi răcit?“ Strănutam. Tușeam. Normal, mi-a trecut prin cap că aveam gripă, ceva de genul ăsta. Imediat totul mi s-a întunecat în fața ochilor. Toate simptomele astea au apărut dintr-odată, din senin. Mi-am dat seama că ceva nu era în regulă. În rest nu aveam nimic deosebit. Eram conștient. Puteam să merg fără probleme. Așa cum spuneam și mai devreme, firma se află chiar deasupra stației, așa că m-am dus direct la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
cauza. Nu am dat prea mare atenție. Apoi, la stația X am ieșit puțin afară și, din nu știu ce motiv, cerul era întunecat. Nu era alb-negru, ci mai degrabă maro. Întocmai ca o fotografie întunecată. «Ce straniu! Azi trebuia să fie senin», am dat din cap. Am ajuns la firmă în ultimul minut. Am alergat până în birou. M-am schimbat în grabă și am început treaba. S-a întâmplat ceva ciudat. Să fi fost în jur de 9:30, îmi continuam treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
zis în momentul ăla. Starea de sufocare persista și la mine, dar, cum am urcat scările, am uitat complet de simptome. «Ce bine! Azi nu mă duc la școală!» Ideea era foarte plăcută (râde). După ce am telefonat acasă, ca din senin, mi s-a făcut foarte rău. Aveam stări de greață. Vedeam negru în fața ochilor, dar era prima oară când coboram la Kamiyachō și nu cunoșteam deloc împrejurimile. Când m-am întors acasă, totul era învăluit în întuneric. Aveam impresia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
zis: «Se pare că a fost sarin. Du-te repede la spital și fă-ți analizele!» Pentru că spitalul X era chiar în apropiere, am decis să mă duc acolo. Încă de când mă aflam la Shintomichō vedeam ușor întunecat. Afară era senin, și credeam că era din cauza soarelui orbitor. Apoi mi-am dat seama că era de la sarin. Nu mai aveam senzația aia ciudată în gât și puteam fuma fără probleme. Pentru orice eventualitate m-am dus să-mi fac control. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
ani aceasta să dea faliment din cauza unei conduceri proaste. Ea habar nu avea de lucrul ăsta, dar s-a dus într-o zi la firmă și i s-a spus: „Firma s-a desființat.“ A venit ca un trăznet din senin. Apoi, trei luni de zile a pierdut vremea pe acasă. Deoarece încă dinainte o preocupa problema mediului înconjurător, s-a angajat din nou la o firmă care se ocupă de reciclare. A găsit oferta de muncă respectivă prin „Travail“. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
la firmă să-mi iau niște lucruri personale, dar nu îmi mai amintesc ce anume. Așa cum am menționat mai devreme, din ziua atacului nu-mi mai amintesc decât niște secvențe. În anumite momente, pur și simplu, îmi amintesc lucruri din senin. De parcă aș umple cu piese golurile unui puzzle. Mi-au trebuit cam patru luni să-mi amintesc. Cam pe atunci au început să mi se limpezească gândurile. Și acum am dureri de cap când obosesc din punct de vedere fizic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
mă aflam la prima ieșire. Stăteam lungit acolo. Nu știam ce e cu mine, de ce mi-e așa de frig. Mi se păreau niște lucruri prostești. Îmi amintesc că cerul era învăluit de nori. «Astăzi ar fi trebuit să fie senin.» Mirosea a ploaie și credeam că ăsta era motivul pentru care îmi era frig. Până atunci nu avusesem nici o boală. Nu știam exact cum te simți când îți este rău. — Prin jur mai erau persoane căzute la pământ? Nu. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
fost ca un fel de premoniție. În afară de faptul că m-a rugat să-i fac micul dejun, mi-a mai zis: «Dacă eu nu o să mai fiu, tu trebuie să lupți pentru viață!» Fără nici o legătură cu nimic. Așa, din senin. Lucrul ăsta m-a surprins și l-am întrebat: «De ce vorbești așa?» La noua slujbă lucrau în ture: două zile stătea acolo și trei zile acasă. Probabil că re referea la zilele acela când el nu va fi cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
prezentate în media (în perioada în care Aum reprezenta un subiect fierbinte în Japonia, eram departe de țară). Voiam să mă transpun în locul victimelor, să simt ce au simțit ele pe data de 20 martie 1995. Au fost atacate din senin, de o forță necunoscută, mortală. Am omis punctul de vedere al sectei Aum în mod intenționat. „Îi înțeleg pe aceștia, dar parcă și pe ceilalți până la un anumit punct.“ Am evitat această poziție. Cred că voi fi criticat din cauza abordării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
pe la mijloc. Aștept să văd ce se întâmplă. Criminalii au acționat exact cum le-a spus gurul și au primit un beneficiu. Până la nivelul de atunci nu au existat elemente criminale. Se pare că a fost o continuare apărută din senin.“ „Marile preziceri ale lui Nostradamus s-au potrivit cu planurile oamenilor“ Namimura Akio (născut în 1960) S-a născut în prefectura Fukui. Are un frate mai mare și o soră mai mică. La început își dorea să studieze ceea ce-l pasiona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Da, în sensul că nu e o activitate obligatorie. Probabil că răspunsul meu îi plăcuse, deoarece nu și-a exteriorizat în niciun fel nemulțumirea, cu toate că nu știu din ce motiv nu se simțea în apele dumnealui, întunecându-se ca din senin la față și scăpând cam zgomotos scaunul din mână când s-a ridicat să plece spunându-ne cu voce guturală că vom fi anunțați când va avea loc următoarea întâlnire. Altfel, colaboram destul de bine. Așa cum ați aflat mai înainte, printre
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
în comunism, că toată lumea o să mănânce câtă varză vrea. Ai înțeles? - Am înțeles, zice nea Cutare, da’ mie nu-mi place varza! - Ba o să-ți placăăă! Și uite-așa am învățat să ne placă, mai ales că apăruse așa, din senin, și o sfătuitoare secretă, care devenise atât de apropiată, că nu ne mai puteam despărți de ea și mai toți o purtam în sân. Uitasem să vă spun că o chema - frica - și chiar dacă nu era un substantiv propriu (pentru că
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
franc: „Dumnezeu a existat dintotdeauna”. Deci sărmanul a fost dintotdeauna fără mamă, fără tată, apărut și crescut de izbeliște și precum spun psihologii, în astfel de cazuri, nu este de mirare că uneori îi mai sare țandăra tam- nisam, din senin, chiar fără noimă și ne dă în cap câte un car de belele colective. Și apoi, după cum se vede, pe atunci nici nu se punea problema să fie un stat, un Băsescu sau un Boc prim ministru, fiindcă Biblia continuă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
binevoitorul” care ne-a înzestrat spitalele pentru copii cu seringile pentru tratament? Aud? Ehei, nimeni nu vorbește... Nu vi se pare ciudat că mai ales în căminele cu copii orfani au apărut cazuri nenumărate de SIDA? Și imediat, ca din senin, s-au și prezentat medici străini ca să facă "tratamente", sau mai precis să facă experimente pe micuții aceia, care și așa fuseseră din start bătuți de soartă fiind orfani. Infectând copiii, infectezi populația respectivă pe termen lung, fiindcă și aceștia
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
obosi. Așa demult aș vrea să fi murit!... 4 octombrie. Prost amant am fost, fără îndoială! Nu eram niciodată mulțumit de nimic, spuneam toate gândurile rele fără cruțare, și chiar îmi plăcea uneori să chinuiesc fără motiv. Voiam lacrimi din senin atunci când mă durea că nu mai plânsese de mult. Și umilințe la tot pasul. Mă roșeam când, cu dânsa, întîlneam pe cineva străin, pierdeam sau dam altora cadourile ei mici (mărturi-sindu-i apoi cu regret), o vorbeam de rău sau, și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Așa, la lumina lunii, misterios, părea o apariție fantomatică. În clipele acele orice aș fi crezut posibil. Într-o seară am plecat cu barca fără să avem lună. Alte impresii, alte tristeți, întunericul în straturi groase învăluia pământ și apă. Seninul apărea sumbru, presărând frică. Pe țărm toată lumea dormea, numai o luminiță de la restaurantul lui Mihali mărea prin singurătatea ei spaima. Barcagiu important, în afară de Cadîr, mai e și Ali. Ioana îmi vorbise de el cu mult înainte, cu entuziasm. - Este uimitor
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
binefăcătoare. Am fost la Balcic și am luat pe Arabella cu noi, iar în barcă, fără jenă de ceilalți indiferentă la protestările mele, Ioana a ales pentru mine locul cel mai bun. A fost o noapte miraculoasă, pe ape, sub seninul complect, iar noi între vis și viață, confundând mirajul visului cu al realității. Am ajuns la începutul dimineții acasă. Portul Cavarnei era mai puțin pustiu de cum ne așteptasem, căci aci oamenii se scoală devreme. Pe ponton, domnul Jianu stă de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ține omul prizonier acolo, ci tocmai absența lor. Iar prizonieratul este definitiv, înseamnă intimitatea deplină a vieții cu moartea. Acolo, în adâncul deșertului, moartea se lasă văzută ca atare, nemijlocit. Te întâmpină ea însăși, în persoană, asemeni unei apariții din senin. În fond, deșertul are de partea sa fatalitatea însăși. Când pune la încercare viața unui muritor, nu îngăduie o lungă așteptare și nu lasă nici o urmă. Nu știm de fapt ce s-a întâmplat acolo, în pustietate. Scriitorul ne spune
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
cu vocație filozofică. Într-adevăr, nimic atât de ciudat încât să nu fi fost spus până acum de unul dintre filozofii de seamă. 10. Oameni absurzi și idei absurde (Kant) Este un lucru neașteptat să vezi că Immanuel Kant vorbește senin și calm despre posibilitatea de a întâlni oameni absurzi. O face chiar în paginile Logicii sale, într-o secțiune dedi cată „perfecțiunii logice a cunoașterii după relație“. Înainte de toate, reamintește principiile formale ale gândirii - al noncontradicției și al identității, al
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ține omul prizonier acolo, ci tocmai absența lor. Iar prizonieratul este definitiv, înseamnă intimitatea deplină a vieții cu moartea. Acolo, în adâncul deșertului, moartea se lasă văzută ca atare, nemijlocit. Te întâmpină ea însăși, în persoană, asemeni unei apariții din senin. În fond, deșertul are de partea sa fatalitatea însăși. Când pune la încercare viața unui muritor, nu îngăduie o lungă așteptare și nu lasă nici o urmă. Nu știm de fapt ce s-a întâmplat acolo, în pustietate. Scriitorul ne spune
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
și cu vocație filozofică. Întradevăr, nimic atât de ciudat încât să nu fi fost spus până acum de unul dintre filozofii de seamă. 10. Oameni absurzi și idei absurde (Kant) Este un lucru neașteptat să vezi că Immanuel Kant vorbește senin și calm despre posibilitatea de a întâlni oameni absurzi. O face chiar în paginile Logicii sale, întro secțiune dedi cată „perfecțiunii logice a cunoașterii după relație“. Înainte de toate, reamintește principiile formale ale gândirii - al noncontradicției și al identității, al rațiunii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
dragu’ - mi drag,/ Cu cât dor, cu ce iubire! Dincolo de acest limbaj al folclorului, al copilăriei, al textului de muzică populară, găsim acea bucurie de exprimare, acea bucurie de a lăsa cuvântul să cânte : E mult soare azi și-i senin, Vântul adie senzual și felin, Gânduri de tine tainice vin Și mie-mi mă simt un străin! Ce mult te-am iubit! E demult Când inima-mi nu am vrut s-o ascult În brațe aș vrea acum să te
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]