5,139 matches
-
considerare influența "spiritelor vieții" ca expresie a activității nervoase, ea reprezentând expresia raporturilor generale dintre organism și mediu. Reflexul este nu doar evocat de orice excitant, ci privit și ca mediator de bază pentru producerea unei senzații. Indiferent dacă reflectarea senzorială va fi sau nu conștientă, aceasta are întotdeauna aceeași însemnătate. Conștiința poate să însoțească sau nu reflectarea senzorială, aceasta din urmă doar putând duce cu obligativitate spre satisfacerea nevoilor organismului. O va putea face conștient, pozitiv sau negativ, în măsura în care stimulii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Reflexul este nu doar evocat de orice excitant, ci privit și ca mediator de bază pentru producerea unei senzații. Indiferent dacă reflectarea senzorială va fi sau nu conștientă, aceasta are întotdeauna aceeași însemnătate. Conștiința poate să însoțească sau nu reflectarea senzorială, aceasta din urmă doar putând duce cu obligativitate spre satisfacerea nevoilor organismului. O va putea face conștient, pozitiv sau negativ, în măsura în care stimulii reflectați vor fi capabili să dea naștere unei senzații, unor procese psihice, unor activități superior organizate celor strict
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ideile din mintea oamenilor erau expresia impulsurilor care intrau și ieșeau din cordonul spinal. S-a constatat în mod empiric că producerea contracțiilor musculare are loc doar prin excitarea nervilor coarnelor anterioare, unde au putut fi separate căile cu funcții senzoriale de altele cu funcții motorii. Nimeni până la Bell n-a putut demonstra experimental acest lucru. Descoperirea lui, a expus-o însă doar în disertații cu circulație foarte restrânsă. De aceea, la acea vreme, contribuția lui aproape că nici n-a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Marshall Hall (1790-1857), care a ținut acolo o comunicare deosebită, cu titlul Scurtă informare despre o funcție deosebită a sistemului nervos. În această comu-nicare, Hall a demonstrat că mișcările musculare pot avea unele izvoare de producere aparte, diferite de cele senzoriale. Cunoștințele de până atunci susțineau că la baza mișcărilor se poate afla fie voința, fie excitarea nervilor motori, fie excitarea directă a receptorilor. Hall însă a deosebit o grupare distinctă mișcării, care nu-și are punctul de plecare în nici una
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
despre sistemul nervos, să meargă mai departe și să își consolideze ipoteza inițială. După el, cele două coarne, anterioară și posterioară ale măduvei spinării, reprezintă doar două elemente funcționale net distincte ale aceluiași arc reflex pe de o parte nervi senzoriali și pe de altă parte nervi excito-motrici. Din păcate, terminologia sa încă insuficient elaborată, în multe privințe neșlefuită, trebuia să se supună la mai multe restricții metodologice, unele impuse de mentalitatea vremii, ce impuneau excluderea din studiile sale despre producerea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de diferite feluri. Cel care a încercat să facă din concepția reflexologică a lui Hall o teorie mai elastică a fost Johanes Müller. Deși Müller nu a fost deloc de acord cu Hall când acesta a îngrădit relațiile dintre funcțiile senzoriale și cele motorii, considerând legătura dintre acestea ca fiind valabilă doar atunci când este vorba de o tuse sau de o simplă reacție defensivă spre exemplu o înțepare. Însă acolo unde e vorba de o senzorialitate propriu-zisă, de o reactivitate reflexă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
tuse sau de o simplă reacție defensivă spre exemplu o înțepare. Însă acolo unde e vorba de o senzorialitate propriu-zisă, de o reactivitate reflexă psihică propriu-zisă, soluția lui își pierde valabilitatea. Prin încercările sale de abordare a faptelor de reflectare senzorială, Müller a încercat să înlăture prăpastia pe care Hall a asumat-o, dintre fiziologia nervoasă și activitatea psihică cu toate că nu întotdeauna a ales cele mai adecvate mijloace. Teza lui Hall, aceea conform căreia putem vorbi de viața psihică doar dacă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihic, una care a avut o influență favorabilă asupra cercetărilor de neurofiziologie, producătoare de tot mai multe dovezi pentru depășirea mecanicismului simplist al vremii de către cineva capabil să fundamenteze principiul refle-xologic al arcului reflex pentru explicarea fenomenelor psihice, a celor senzoriale și motorii, ca parte a raportului organism-mediu. Pe de altă parte, s-au creat premisele înțelegerii naturii atacului vehement al medicilor vremii împotriva teoriei reflexului. Aceasta pentru că, în timp ce medicii au revendicat noua perspectivă reflexologică doar ca instrument conceptual pentru interpretarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sferă îngustă de manifestare a relației dintre activitatea neuronală și cea psihică. Soluția propusă de ei avea însemnătate universală, întru totul valabilă și pentru ansamblul de manifestare a relației dintre activitatea psihică și suportul neuronal al acesteia. 5. Teoria modalităților senzoriale Lucrările lui Prochaska, ale lui Bell și Mangedie au fost introductive și au pregătit terenul pentru studierea comprehensivă a ceea ce se întâmplă la nivelul receptorilor atunci când se produce procesul de reflectare, în profunzimile fiecărei modalități senzoriale în parte. A fost
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acesteia. 5. Teoria modalităților senzoriale Lucrările lui Prochaska, ale lui Bell și Mangedie au fost introductive și au pregătit terenul pentru studierea comprehensivă a ceea ce se întâmplă la nivelul receptorilor atunci când se produce procesul de reflectare, în profunzimile fiecărei modalități senzoriale în parte. A fost astfel deschis drumul spre studierea experimentală a recepției, spre descrierea sensului specializării receptorilor, a căror excitație avea doar un singur efect, de a da naștere unei senzații și nimic mai mult. S-a plecat de la premisa
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fost astfel deschis drumul spre studierea experimentală a recepției, spre descrierea sensului specializării receptorilor, a căror excitație avea doar un singur efect, de a da naștere unei senzații și nimic mai mult. S-a plecat de la premisa că nașterea reflectării senzoriale are loc și prin implicarea altor structuri și mecanisme decât cele necesare producerii unui răspuns motor. S-a constatat că în joc intră nu numai receptorii, ci și unele căi de conducere a impulsului nervos. Cea mai larg studiată modalitate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
are loc și prin implicarea altor structuri și mecanisme decât cele necesare producerii unui răspuns motor. S-a constatat că în joc intră nu numai receptorii, ci și unele căi de conducere a impulsului nervos. Cea mai larg studiată modalitate senzorială a fost cea a văzului. Se pot distinge în acest sens două direcții de cercetare: o tendință care în literatura de specialitate a fost reținută ca una "periferistă", opusă unei alte tendințe, care a pus accent pe dependența răspunsului de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
răspunsului de ceea ce se întâmplă în "centrul" sistemului nervos central, la etajele superioare ale cordonului spinal. Aceste studii au avut ca scop separarea acelei părți din creier care se ocupă de activitatea motorie de cea care se ocupă de modalitățile senzoriale. Obiectivele acestor tendințe au avut meritul de a stimula cercetările în domeniul explicării reflectării senzoriale, în funcție de ce se întâmpla la nivelul diverselor modalități de recepție. Studiul modalităților senzoriale a intrat în centrul activității fiziologilor, deși ei recunosc că i-au
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spinal. Aceste studii au avut ca scop separarea acelei părți din creier care se ocupă de activitatea motorie de cea care se ocupă de modalitățile senzoriale. Obiectivele acestor tendințe au avut meritul de a stimula cercetările în domeniul explicării reflectării senzoriale, în funcție de ce se întâmpla la nivelul diverselor modalități de recepție. Studiul modalităților senzoriale a intrat în centrul activității fiziologilor, deși ei recunosc că i-au avut ca predecesori pe fizicieni și pe matematicieni. Toți aceștia și-au unit forțele, interesați
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se ocupă de activitatea motorie de cea care se ocupă de modalitățile senzoriale. Obiectivele acestor tendințe au avut meritul de a stimula cercetările în domeniul explicării reflectării senzoriale, în funcție de ce se întâmpla la nivelul diverselor modalități de recepție. Studiul modalităților senzoriale a intrat în centrul activității fiziologilor, deși ei recunosc că i-au avut ca predecesori pe fizicieni și pe matematicieni. Toți aceștia și-au unit forțele, interesați de același scop, cel de explicare a modului în care se produce reflectarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a intrat în centrul activității fiziologilor, deși ei recunosc că i-au avut ca predecesori pe fizicieni și pe matematicieni. Toți aceștia și-au unit forțele, interesați de același scop, cel de explicare a modului în care se produce reflectarea senzorială. Fiziologii și-au dat seama în scurt timp de dificultatea deosebită a problemei formulate. Reflectarea senzorială avea însemnătate vitală, se raporta la însemnătatea agentului stimulator, avea valoare orientativă, era influențată de proprietățile stimulative ale obiectelor, etc. Au fost nevoiți să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fizicieni și pe matematicieni. Toți aceștia și-au unit forțele, interesați de același scop, cel de explicare a modului în care se produce reflectarea senzorială. Fiziologii și-au dat seama în scurt timp de dificultatea deosebită a problemei formulate. Reflectarea senzorială avea însemnătate vitală, se raporta la însemnătatea agentului stimulator, avea valoare orientativă, era influențată de proprietățile stimulative ale obiectelor, etc. Au fost nevoiți să admită implicit participarea conștiinței umane în reflectare, o dimensiune care cuprinde sfera activităților cu substanță subiectivă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
general. În acest sens, studiile de optică și acustică au avut meritul să aducă pe același tărâm interesul pentru abordarea fenomenelor psihice cu metodele și procedeele proprii fiziologiei. 6. Principiul "energiei specifice a simțurilor" Johanes Müller Investigarea fiziologică a modalităților senzoriale a deschis noi perspective pentru explicarea suportului organic și neuronal al reflectării psihice. Una din principalele ipoteze formulate în acea vreme a fost aceea a identificării existenței și a rolului unor "energii specifice" stimulilor în reflectarea senzorială. Ipoteza a fost
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fiziologică a modalităților senzoriale a deschis noi perspective pentru explicarea suportului organic și neuronal al reflectării psihice. Una din principalele ipoteze formulate în acea vreme a fost aceea a identificării existenței și a rolului unor "energii specifice" stimulilor în reflectarea senzorială. Ipoteza a fost formulată inițial de Bell, dar susținută cu tărie deosebită de Müller. Formularea ei a plecat de la un principiu cauzal simplu, potrivit căruia modalitățile senzoriale în sine sunt considerate a fi rezultatul acțiunii unei inter-influențe, a agenților stimulatori
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aceea a identificării existenței și a rolului unor "energii specifice" stimulilor în reflectarea senzorială. Ipoteza a fost formulată inițial de Bell, dar susținută cu tărie deosebită de Müller. Formularea ei a plecat de la un principiu cauzal simplu, potrivit căruia modalitățile senzoriale în sine sunt considerate a fi rezultatul acțiunii unei inter-influențe, a agenților stimulatori din exterior asupra receptorilor organismului altele în cazul văzului, auzului, gustului, etc. pe de o parte, dar și a unor procese intrinseci din interiorul receptorilor, pe de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
agenților stimulatori din exterior asupra receptorilor organismului altele în cazul văzului, auzului, gustului, etc. pe de o parte, dar și a unor procese intrinseci din interiorul receptorilor, pe de altă parte. Numai că, fiziologii au trebuit să admită că reflectarea senzorială este deopotrivă un fapt de conștiință. Această situație i-a încurcat serios pe o bună parte din fiziologi care, în loc să caute izvoarele acesteia mai departe pe linie cauzală în lucrurile reflectate, în natura acestora, au admis că procesele respective se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
stimulatori neobișnuiți, iar acești stimuli deveneau generatori de stări de conștiință deosebite, generau senzații vizuale, auditive sau de alt fel, subiecții vedeau "stele verzi", etc. Plecând de la astfel de premise, Müller a ajuns la concluzia că la nivelul conștiinței nervii senzoriali nu reflectă propriu-zis proprietățile externe ale lucrurilor, ci dau doar ocazie pentru declanșarea unor "energii specifice", și prin asta contribuie la clădirea în receptori a obiectelor reflectate. Dacă formularea unei asemenea ipoteze pentru începuturile activității unui neurochirurg ca Bell poate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lucrurilor reflectate. Senzația nu este expresia reflectării proprietăților calitative de diferite feluri ale obiectelor, ci expresia conștientizării stării nervoase în raport cu acțiunea unor agenți stimulatori. Aceste diferențe de energii interioare fac ca lucrurile să difere între ele la nivelul diferitelor modalități senzoriale. Nici Bell și nici Müller n-au negat nici un moment că senzațiile sunt rezultatul acțiunii materiale a agenților stimulatori externi, a celor exercitate asupra receptorilor organismului. Negau însă faptul că informația astfel dobândită ar putea să însemne și altceva decât
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
însemne și altceva decât schimbările ce puteau avea loc la nivelul sistemului nervos. Müller nega că senzațiile care se nasc prin acțiunea agenților stimulatori s-ar putea naște și fără prezența nemijlocită a acestora. Eventualele diferențe constatate la alte modalități senzoriale, Muller le-a pus pe seama energiilor specifice, diferite de la o modalitate senzorială la alta. Totul, deci, conform lui Müller, se află dependent de ce se întâmplă în interiorul modalității senzoriale respective, unde energii senzoriale se eliberează doar la acțiunea agenților stimulatori externi
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nervos. Müller nega că senzațiile care se nasc prin acțiunea agenților stimulatori s-ar putea naște și fără prezența nemijlocită a acestora. Eventualele diferențe constatate la alte modalități senzoriale, Muller le-a pus pe seama energiilor specifice, diferite de la o modalitate senzorială la alta. Totul, deci, conform lui Müller, se află dependent de ce se întâmplă în interiorul modalității senzoriale respective, unde energii senzoriale se eliberează doar la acțiunea agenților stimulatori externi. Principiul "energiei specifice" a simțurilor a fost propus pentru a explica cum
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]