3,270 matches
-
fost în compania unor celebrități ale timpului: Aristip din Cirene, Demostene, Socrate, Aristofan, Epicur, Platon, Menandru etc. Meretrices / meretriculae în Roma. Meretrices onestae în Italia La romani, femei rafinate și cultivate bonae mulieres sau meretrices se antrenau în destinderea atmosferei serbărilor, ceremoniilor, banchetelor și pentru a ține companie înalților demnitari și elitei culturale a timpului. Ca modele legendare, practicantele amorului liber le aveau pe Acca Larentia și pe Flora, zeițe în cinstea cărora se organizau serbări speciale lupercalia și floralia, pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
se antrenau în destinderea atmosferei serbărilor, ceremoniilor, banchetelor și pentru a ține companie înalților demnitari și elitei culturale a timpului. Ca modele legendare, practicantele amorului liber le aveau pe Acca Larentia și pe Flora, zeițe în cinstea cărora se organizau serbări speciale lupercalia și floralia, pe Venus, zeița frumuseții și a iubirii. Profesionistele amorului liber erau autorizate prin licentia stupri (în latină, stuprum, i = desfrîu), frecventau uneori și lupanarele, similare bordelurilor, și participau la orgii sexuale organizate de împărați și alți
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
întemeiat instituții de educație, aziluri. Curtezanele, metresele sau favoritele se străduiau să-i mențină în sfera seducției pe suverani și pe nobili, să profite de puterea și bogăția lor, se străduiau să-i delecteze și să-i încânte prin organizarea serbărilor, spectacolelor de teatru, ca însoțitoare la vânătoare, la diferite ceremonii, la banchete. Creatoarele de atmosferă destinsă, curtezanele, metresele sau favoritele au sfârșit, de multe ori, epuizate, bolnave, repudiate, disprețuite, unele și-au găsit refugiul în mânăstiri, toate au adus fericire
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și sensibila Sapho a deținut o societate religioasă de femei, thiasos, și o școală de muzică și poezie pentru tinere femei, pe care le numea hetaire, însoțitoare, unele dintre ele, Anactoria, Atthis, au devenit faimoase. Sub tutela ei se organizau serbări, ceremonii, banchete în lăcașul discipolelor muzelor, cum erau considerate. Se știe că, în societatea greacă, la vremea aceea, femeile trăiau în gineceu și nu aveau o viață publică, de aceea participarea la ceremoniale religioase, la ritualuri, la alte evenimente ale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Mică, s-a soldat cu intrarea definitivă a generalului roman în robia farmecului, pasiunii și erotismului reginei Egiptului. L-a acaparat cu banchete fastuoase, cu orgii, încât a amânat campania împotriva parților. Împreună au creat o societate dedicată zeului Dionysos, serbările fiind adevărate orgii. Cleopatra l-ar fi văzut stăpân la Roma și asociat la putere cu Cesarion în Egipt. În timp ce Antoniu era subjugat de farmecul Cleopatrei, oficialii romani, soția lui Antoniu, Fulvia și, după moartea acesteia, în Grecia, următoarea soție
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
inaugurării noului oraș etern, Constantinopol, creat de Constantin cel Mare (306-337) pe locul cetății grecești Bizantion, împăratul devenit creștin după ce, în vis, i s-au arătat Crucea lui Hristos și cuvintele: Prin acest semn vei învinge, s-au desfășurat fastuoase serbări. În Hipodrom, printre grupurile de cântăreți, dansatori, comedianți, s-a remarcat o tânără actriță de pantomimă, frenetic aclamată de publicul stradal. Era Theodora, în greacă, Dar al Domnului, fiica unui îmblânzitor de urși, Acacios, și a unei femei ușoare participante
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
remarca prin frumusețe și se simțea mai puțin iubită decât celelalte surori. Compensa frumusețea prin farmec, inteligență, îndrăzneală, frivolitate, inconformism. La nouăsprezece ani ea a fost aceea care a impulsionat relația afectivă cu viitorul rege Ludovic al XIV-lea. Balurile, serbările, concertele și alte evenimente de la Curte au fost prilejuri ce au stimulat aventura lor amoroasă. Cucerit de farmecul Mariei Mancini, suveranul i-a cerut mâna nepoatei cardinalului Mazarin. Regina-mamă, Ana de Austria, a fost indignată iar cardinalul n-a dat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
trimis-o la Mânăstirea Chaillot. A readus-o la Curte, i-a oferit palatul Brion unde se întâlneau în taină. Louise îl iubea cu pasiune, fără un interes anume, îl însoțea la vânătoare iar suveranul a făcut din ea inspiratoarea serbării Plaisirs de L'Isle Enchantée. Doamna de La Fayette scria despre Louise: Se gândea numai să-l iubească pe rege și să fie iubită de el. Relația lor amoroasă ajunsese să le deranjeze și pe soția regelui, Maria Teresa, și pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și în grațiile regelui Ludovic al XV-lea. Era deopotrivă admirată și invidiată pentru inteligență, simț artistic, pentru gusturile estetice rafinate, pentru toaletele somptuoase, pentru talentul de a amenaja interioare, de a alege mobilierul și obiectele de decor, pentru fastuoasele serbări organizate în cinstea suveranului, pentru mecenatul ei artistic, pentru inițiativele economice, pentru influența pe care o exercita asupra suveranului. Principala preocupare a marchizei era aceea de a-l încânta și delecta pe suveran, de a-l înveseli, de a-l
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de dans copiilor. Apoi toți s-au stabilit în Grecia unde s-a simțit magnetic atrasă de cultura antică și a început să-și conceapă dansurile după imaginile pictate pe amfore. Dansa noaptea, în spectacole, pe Acropole, reînvia coregrafic atmosfera serbărilor închinate lui Dionysos. Unii au fost extaziați de spectacolele ei, alții le respingeau. Ea însă a înfruntat prejudecățile snobilor și ale moraliștilor rigizi, a oferit contemporanilor un mod de a trăi maternitatea ca drept și iubirea ca bucurie a vieții
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
că au căzut în plasa celor ce s-au jucat cu naivitatea lor. Tinerii: Listolier, Fameuil, Blachevelle, Tholomyès au promis tinerelor, mai mult sau mai puțin îndrăgostite, organizarea unei petreceri și... o surpriză. Și întradevăr, le-au invitat la o serbare câmpenească cu cântece deocheate, vin și tirade anecdotice vulgare. Fetele așteptau nerăbdătoare surpriza care a și venit. După ce au plătit, tinerii au lăsat o scrisoare în care erau anunțate că, fără explicații, pleacă la părinții lor. Era un mod necavaleresc
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în jos, îi dă, în plus, acțiunii un sens de transgresiune morală). Sau întreaga sală este utilizată ca o piață concretă: "Cina cea de Taină" a lui Faust în refectoriul mânăstirii, în care Faust conversează cu spectatorii, care sunt invitații serbării baroce servite la niște mese imense, oferind episoade din viața sa. Eliminarea dihotomiei scenă/auditoriu nu este cea mai importantă acest lucru creează pur și simplu o arie de cercetări potrivită. Esențialul constă în a găsi relația spectator/actor potrivită
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
comedia de moravuri, satirică, comedia de caracter unde personajul este purtător al unei trăsături psihologice îngroșate nemăsurat. Comedie-balet. Gen mixt, situat la jumătatea drumului între baletul de curte și comedie, creat de Molière cu Pisălogii (Les Fâcheux), în 1661, pentru serbările de la Vaux date de Fouquet în onoarea lui Ludovic XIV. Commedia dell'arte. Teatru popular comic, numit și joc all'improviso (joc improvizat), ce se dezvoltă în Italia între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea. Este moștenit din
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
teatrului în limba română. Se propune formarea de comitete filiale pentru adunarea contribuțiilor bănești, se recomandă organizarea, în beneficiul fondului de teatru, a unor reprezentații cu actori diletanți (care ar putea fi îndrumați de Matei Millo), a unor concerte și serbări populare. Se arată că localul teatrului ar putea fi ridicat la Brașov, unde să fie date spectacole iarna, iar în restul anului să fie organizate turnee. Articolul lui Vulcan a fost primit cu entuziasm și „Familia” înregistrează numeroase adeziuni la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
un răspuns pozitiv în familiile unde aceste valori sunt puse la loc de cinste. Colaborarea cu familia trebuie să se concretizeze într-un program comun de activități ale școlii cu aceasta (lectorate cu părinții, ședințe, consultații, vizite la domiciliul elevului, serbări școlare). Părinții trebuie să vadă în noi un prieten, un colaborator, un om adevărat care-i poate ajuta prin atitudinea nepărtinitoare pe care trebuie să o afișăm. Așadar e o sarcină a școlii să identifice situațiile problemă din familiile copiilor
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
ținut cursurile la universitate. A revenit abia în iunie pentru examene 124. Începînd din decembrie 1922, universitățile din România celebrau în fiecare an (în decembrie) o așa-zisă "Vacanță Națională Studențească" în amintirea Grevei generale studențești din 1922. În timpul acestor "serbări studențești" anuale, a fost nevoie să fie mobilizate forțe militare și polițienești pentru protejarea sinagogilor și a proprietăților și vieților evreilor. Arheologul român Vasile Pârvan i-a spus lui Iorga: "Studenții susțin că ești agent plătit al evreilor". După care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
poartă deja în străfundul ființei lor. "Banchetul" lui Platon sau al lui Xenophon, care încă se mai sărbătorește azi în Georgia prin obiceiul prezenței unui "Tamada", maestru de ceremonii al mesei -, cultul lui Dionisos sau al lui Bachus, reuniunile festive, serbarea Sfântului Vincențiu, noul beaujolais, sărbătoarea culesului sau carnavalul viticol, paharul de vin băut între prieteni, reprezintă tot atâtea momente frumoase de care profită cei cărora le place să trăiască viața din plin. Dar, în același timp, vinul reprezintă o băutură
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
mult oriental decât roman. Simbolistica păgână a vinului a fost integrată în mistica creștină al cărei sanguis uvae ("sângele strugurelui" despre care se vorbește în Cartea Genezei, 49:11 ) a devenit elementul esențial al liturghiei. Fie că este vorba de serbarea vinului sau de banchetul zeilor, de vița de vie sau de Cina cea de Taină, vinul este, prin excelență, o băutură mistică. I. O băutură mistică Mitologiile au considerat întotdeauna vinul drept o băutură divină. Chiar dacă nu era vorba de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
pe o notă religiosă, însă odată terminată sfânta liturghie începe petrecerea. Se mănâncă și se bea din belșug, iar petrecerea tradițională evocă vechile rituri agrare; căci marele ciclu al naturii își spune cuvântul, iar sfinții din calendar, prăznuiți odată cu aceste serbări, au știut să "profite" de aceasta. Capitolul IV VINUL ȘI SĂRBĂTORILE SALE Era creștină a fost deseori supranumită "era dionisiană", deoarece, în anul 525, un călugăr pe nume Dionisie 42 cel Mic a avut primul ideea de a lua data
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
la masă, mai ales la cea de sărbătoare, a dus la aceea că vinul a căpătat o conotație aparte, devenind unul din simbolurile artei de a trăi, festiv și convivial în același timp. II. De la Dionisiile à la française la Serbările vinului "Beaujolais Nouveau" Sărbătorită în întreaga lume, în fiecare an în cea de-a treia joi a lunii noiembrie, lansarea vinului "Beaujolais Nouveau", pare să aibă puține în comun cu serbările dionisiace de odinioară. Cu toate acestea, găsim în sticla
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
același timp. II. De la Dionisiile à la française la Serbările vinului "Beaujolais Nouveau" Sărbătorită în întreaga lume, în fiecare an în cea de-a treia joi a lunii noiembrie, lansarea vinului "Beaujolais Nouveau", pare să aibă puține în comun cu serbările dionisiace de odinioară. Cu toate acestea, găsim în sticla de vin tânăr, un Dionisos, toropit de beție, retras aici, asemeni spiridușului din lampa fermecată, spre a nu-i fi deranjat somnul. Serbările în cinstea zeului Dionisos, Dionisiile, se organizau iarna
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Nouveau", pare să aibă puține în comun cu serbările dionisiace de odinioară. Cu toate acestea, găsim în sticla de vin tânăr, un Dionisos, toropit de beție, retras aici, asemeni spiridușului din lampa fermecată, spre a nu-i fi deranjat somnul. Serbările în cinstea zeului Dionisos, Dionisiile, se organizau iarna, din decembrie până în martie, în inima Greciei, în provincia Atica. La romani, aceste sărbători erau cunoscute sub numele de Bacanale. Închinate zeului Bachus, zeul vinului, ele aveau loc noaptea pe fondul unui
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Bachus, zeul vinului, ele aveau loc noaptea pe fondul unui zgomot asurzitor, într-o atmosferă de beție și orgie, cu jocuri și dansuri amețitoare. De cele mai multe ori, aceste manifestări nocturne erau organizate în luna februarie. Se consideră că în aceste serbări își au originea nu numai festivitățile din cadrul Carnavalului (lat. carne lavare renunțarea la carne), un veritabil ritual al catolicilor care marchează intrarea în postul Paștelui, dar, într-o anumită măsură, chiar și sărbătoarea organizată cu ocazia lansării vinului din noua
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ziua de 14 noiembrie, închinată acestui aducător de pace și bucurie, "sfântului" Beaujolais Nouveau. Partizanii lui i se roagă ca vinul nou să fie cel puțin la fel de bun și proaspăt ca cel din roada anului care a trecut, iar tradiția serbării lui să dăinuie mereu."53 III. Sărbătorile culesului viilor și carnavalurile viticole Dionisiile, Bacanalele, Lupercaliile, Saturnaliile, aceste sărbători simbol al reînnoirii dar totodată și prilej al răsturnării perceptelor morale curente, care invadau străzile orașelor antice cu freamătul sarabandelor nebunești și
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
serviciul de parcuri și grădini al Parisului, are loc o manifestare folclorică dedicată lui Bachus și recoltei strugurilor din Montmartre. În prezența primarului Parisului și a primarului arondismentului XVIII, precum și a tuturor personalităților din arondisment, se celebrează în sâmbăta următoare "Serbarea culesului viilor". Deschiderea cu surle și trâmbițe a serbării este o ocazie pentru ceremonii bahice foarte pitorești, ce cuprind în special defilări ale confreriilor și ale asociațiilor de profil. După vânzarea celor mai buni ciorchini de struguri în coșulețe mici
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]