3,661 matches
-
pe care o uitase sau o amânase, dar spuse în gândul ei Psalmul 142. Viața îi pusese în față multe schimbări, o făcuse să frângă cele mai sfinte hotare, iar viciul pătrunse prin spărturile zidului comun, care trebuia păzit cu sfințenie. În ziua aceea trecuse prin multe emoții, iar noaptea o așteptau altele. Era ca o persoană sechestrată, privată de libertate pe nedrept. Își freca mâinile întorcându-le când pe o parte, când pe alta, de parcă ar fi fost niște adăugiri
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
din leneși și din esteți ? țuțea punea această întrebare (cam copilăroasă) : Ce se opune axiologic Premiului Nobel ?. Și tot el, firește, dădea și răspunsul : Parafrazându-l, m-aș întreba și eu în continuare : și, mă rog, ce stă, axiologic, deasupra Sfințeniei ? Răspunsul meu : refuzul Premiului Nobel (vezi Beckett, alt mare prieten al lui Cioran). Un estet leneș nu va fi niciodată invidios pe laureații Premiului Nobel. De ce ? Fiindcă participă și el, cu puținătatea sa, la ideea de Estet Leneș. Ce frumos
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
întemeiat de Mântuitorul, este mediu prin care trece fluidul harului Sfanțului Duh. În acest sens Sfanțul Ambrozie al Milanului spune: „Ne minunăm că tainele iudeilor, care au fost date părinților noștri, sunt superioare mai întâi prin vechime și apoi prin sfințenia celor săvârșite, dar eu vă încredințez că Tainele Sfinte ale creștinilor sunt mai dumnezeiești și mai vechi decât ale iudeilor căci iudeii au trecut prin Marea Roșie și au murit dar cel care trece prin apă Botezului nu moare ci înviază
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
a Bisericii, căci de la Adam la Domnul nuntă poartă pecetea unui act religios, păstrând în iubirea conjugala un aspect sacramental, prin care ea se distinge de celelalte lucruri private, deși în tipare iudaice căsătoria rămâne în cadrul timpului, totuși ea conserva sfințenia în măsura în care sunt păstrate vestigiile chipului lui Dumnezeu căci sensul sfințeniei se păstrează în căsătorie și după cădere. Pe de altă parte se poate constata o influență negativă a popoarelor păgâne care va conduce la o desacralizare a căsătoriei, transformând-o
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
unui act religios, păstrând în iubirea conjugala un aspect sacramental, prin care ea se distinge de celelalte lucruri private, deși în tipare iudaice căsătoria rămâne în cadrul timpului, totuși ea conserva sfințenia în măsura în care sunt păstrate vestigiile chipului lui Dumnezeu căci sensul sfințeniei se păstrează în căsătorie și după cădere. Pe de altă parte se poate constata o influență negativă a popoarelor păgâne care va conduce la o desacralizare a căsătoriei, transformând-o în anumite perioade de timp într-o realitate pur terestră
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
a căsătoriei, transformând-o în anumite perioade de timp într-o realitate pur terestră, cum dealtfel era considerată în antichitatea păgâna. Idealul conjugal promovat de iudaism era net superior tuturor popoarelor antice, el fiind desemnat prin cuvântul kidușin, care însemna sfințenie, iar o imagine metaforica a acestei gândiri era onglindită în ideea conform căreia soțul sustrage femeia să din lume și o dedică sanctuarului, indicând prin această cea mai strictă puritate dintre soți. Binecuvântarea de nuntă era un element indispensabil căsătoriei
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și indisolubila, totuși religia iudaica nu a putut să le impună și nici nu a rezolvat inegalitatea dintre soți. Acestea, precum și alte elemente vor fi desăvârșite în ambianța religiei și cultului creștin, care reda și instituției căsătoriei starea originară a sfințeniei. Revelația Vechiului Testament semnala că prin căsătorie cei doi devin una afirmație reluată și de Noul Testament dar care adaugă că unitatea dintre soț și soție constituie simbolul unității dintre Hristos și Biserica. Scopurile căsătoriiei că naștere de copii și întrajutorarea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
mai instruiți dintre securiști n-o cunoșteau. E drept și că scrisorile de la Monica Lovinescu se găseau deja la dosar, fotocopiate și traduse pe bâjbâite, cu numeroase aberații. Scrisorile originale ale Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu către fiica ei au fost păstrate cu sfințenie de aceasta din urmă, la Paris. După cum a mărturisit ea, „deși nădăjduiam că îi vor da drumul, cărțile noastre poștale exprimau atât de frenetic spaima de a nu ne mai vedea niciodată, încât nici azi, când au trecut 40 de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cu fiica ei, însă, se ridica la un nivel inegalabil, de o perfecțiune caldă, fără fisură, supraomenească. Este uimitor faptul că unui om altminteri obișnuit i se poate întâmpla așa ceva. Ne așteptăm la excelență umană din partea celor care au vocația sfințeniei, nu din partea oamenilor „normali“ - cu toate acestea, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu a trăit și a murit în aerul tare al excelenței morale, nu mai puțin decât cei care aveau vocația sfințeniei; ne așteptăm la eroism de la cei care au vocația eroismului - or
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
așa ceva. Ne așteptăm la excelență umană din partea celor care au vocația sfințeniei, nu din partea oamenilor „normali“ - cu toate acestea, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu a trăit și a murit în aerul tare al excelenței morale, nu mai puțin decât cei care aveau vocația sfințeniei; ne așteptăm la eroism de la cei care au vocația eroismului - or, Ecaterina Bălăcioiu Lovinescu a avut parte de un sfârșit absolut eroic, fără să fi luptat niciodată pentru ceilalți, pentru dreptate sau pentru adevăr; a luptat pentru o singură persoană
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
față de creștinii de rând) și, ca atare, miros și ei diferit, dar plăcut. Spre deosebire de evrei, care miros diferit, dar neplăcut. Conform concepției Bisericii creștine, nonputrefacția unui cadavru și mirosul de smirnă pe care Îl degajă acesta reprezintă o dovadă de sfințenie. Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, de exemplu - scria În 1630 Petru Movilă -, avea „trupul neputrezicios” și „cu mir Înmiresmat” <endnote id="(753, p. 52 ; vezi și nota 31)"/>. Comentând literatura apocaliptică medievală, orientală și europeană, Ioan Petru Culianu conchide
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai bune, Împiedicându-i În dezvoltarea lor internă”. Dr. Barasch a Încercat să demonstreze că acest port are istoria lui, de doar câteva secole, și că Își are originea În Îmbrăcămintea germano-polonă, nefiind deci „un port național”, „evreiesc”, „de mare sfințenie”, impus de vreun text religios sau de vreo tradiție rituală <endnote id="(194, pp. 73-77)"/>. Barasch nu era singur În acest război. Alți tineri evrei emancipați făceau și ei presiuni asupra autorităților române, pentru a obține „de sus În jos
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Judensau. A Medieval Anti- Jewish Motif and its History, Londra, 1974. 29. Gârbaciul Ovreilor, București, 1890, p. 14. 30. Tudor Pamfile, Sărbătorile de toamnă, București, 1914. 31. Pentru mirosul plăcut al corpului, chiar și al cadavrului, ca o dovadă de sfințenie, vezi și Jean-Pierre Albert, Odeurs de sainteté. La mythologie chrétienne des aromates, Éditions de l’École Pratique des Hautes Études, Paris, 1990. 32. Ion Mușlea și Ov. BÎrlea, Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu, Edidura Minerva, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
România, încredințându-i-se acesteia misiunea de a conduce treburile obștei evreiești din România. Am fost chemați pentru a organiza viața evreiască în cadrul regimului nou ce s-a creat. În acest regim nou se cere tuturor evreilor: să execute cu sfințenie toate ordonanțele și deciziile autorităților de stat; să-și impună o disciplină severă, la fel pentru toți, fără deosebire, să fie cu permanentă luare aminte către năzuințele țării și nici vorbă, nici în atitudini, nici în faptă să nu indispuie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
aveau pământ în stăpânire din vremuri străvechi, pământ primit de la domnitorii pe care strămoșii lor îi slujiseră cu credință și pe care îl lăsau moștenire urmașilor lor, drept ce li era statornicit prin poruncă domnească, înscrisă în urice păstrate cu sfințenie din tată în fiu. învățase carte la școala din sat apoi a muncit în gospodăria părinților săi, împreună cu frații și surorile apoi și-a făcut armata și a fost lăsat la vatră în 1880, după ce împlinise vîrsta de 25 de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
con- stituie însă ceea ce o fixează în orizontul identității româ- nești fapt pentru care Caragiale, „cu tot ce este reprezentativ în el pentru spiritul românesc, trebuie invocat” . Reflexul acatholiei asupra persoanei empirice Caragiale constă într-o aparență a lipsei de sfințenie, bineînțeles nu în sens teologic. De la Caragiale, Noica deduce un fapt identitar fundamental, zeflemeaua, în măsură să-i caracterizeze pe toți românii, ca „exercițiul suveran al deșteptăciunii”. „S-au zeflemisit în trecut prea multe lucruri, stări și destine, în viața
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
refer la situație, la personaje și la comic. Nici situația nu privește pietatea, nici personajele nu au un Dumnezeu și nici comicul nu cred ca va fi realizat prin rugăciunea Efimiței, la începutul piesei. Mi-aș imagina-o cu o sfințenie de necontestat înconjurată de hârtiuțe din care-și scoate „nasturii”, hârtiuțe pe care (pe fiecare) scrie la ce ajută „bulina albă”. Această idee, a mea, ar putea schimba punctul de vedere al regizorului (Theo Corban, colegul meu), dar dacă aș
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
universitar, m-a privit atentă și mi-a spus cu duioșie: "Ai grijă, că ești cam slăbuț. Un asistent universitar trebuie să aibă oleacă de burtică și neapărat o geantă mare". În anii care au venit, i-am urmat cu sfințenie sfatul, atât în ceea ce privește "bidonașul", cât și geanta! La 25 de ani eram june asistent universitar! Numai soclul îmi lipsea ca să fiu statuie, atât de mândru eram. Catedra al cărei nou membru devenisem era păstorită de profesorul P.J., un bărbat înalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de care mai originale: ia-ți medicamente, ia-ți lucruri groase că acolo e frig, ia-ți telemea și mălai, nu uita o sticlă-două de tărie, că băutorii ăștia de bere așa ceva nu au... Pe unele le-am urmat cu sfințenie, pe altele nu. Cel de Sus avea să mă pedepsească pentru păcatul lăcomiei: ajuns pe aeroportul Schönefeld, cutia de carton în care pusesem "produsele alimentare" a căzut de pe bandă, făcându-mi zob "zaibărul", împrăștiind un parfum amețitor peste toată zona
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la numeroase congrese și reuniuni de specialitate, atât în regiune, cât și în Europa. L-am însoțit pe Senor Benavides în incursiunea sa peste ani și apoi în vizita la Biblioteca Facultății, unde există un "Fond Eugen Coșeriu", păstrat cu sfințenie, care cuprindea nu numai volumele editate în anii petrecuți în Uruguay, ci și lucrări apărute în alte țări. În 1963, Coșeriu a răspuns unei invitații din Germania, devenind profesor la Universitatea din Tübingen și punând bazele și aici ale unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
până și cutele feței, așa cum fața unui pilot este desfigurată de viteza fantastică a zborului. Mă gândeam la tot ce ratasem În țara mea, la lucrurile pe care n-aș fi omis să le observ și să le păstrez cu sfințenie dacă aș fi bănuit dinainte că viața mea Își va schimba atât de violent direcția. Pentru câțiva dintre colegii emigranți pe care i-am Întâlnit la Cambridge, direcția generală a sentimentelor mele era un lucru atât de evident și de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Uită leagănul de purpură în care te-ai născut. Și apoi, toată ziulica cu nasul în cărți, în genunchi pe la icoane; te-ai gălbejit, te-ai sfrijit de tot. Ce atâta pocăință, că doar ești curată ca lacrima. Prea multă sfințenie strică, te rupe de viață, uiți să râzi, uiți să iubești, uiți să trăiești, uiți că ești femeie! Și tinerețea-i trecătoare, se scutură ca florile câmpului... Dă-o dracului, explodează el, fii mai femeie, Maria! Asta-i!... Asta-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
simplu! Mai lasă urâtului gândurile negre! Trecutul e mort! Să nu mai dezgropăm morții! Împărăția, așijderea! Vulturul cu două capete e mort! Să privim înainte! Ia viața de la început! Să trăim azi! Aici! Acum! Mai dă-o dra... naibii de sfințenie! Doamne iartă-mă! Miroși a tămâie cale de-o poștă! Aruncă straiele cernite de parcă numai morți prohodești! Ești tânără! Uite-te în oglindă! Ești frumoasă! Ești inteligentă! Ești cultă! Ce mândrețe de femeie ești! Nu-i păcat de tinerețea ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
întunecată epocă, ca un zăbranic negru -, se va așterne asupra Europei și a milenarei sale culturi. Și când te gândești, spune Maria, că toți cuceritorii, în setea lor nebună de cucerire, își iau drept steag crezul "războiului sfânt". Unde-i sfințenia? În jaf? În siluire? În robie? În moarte? Câte crime nu se săvârșesc în numele lui Allah, în numele lui Hristos, în numele iubirii de oameni... Când am fost la Sfântul Mormânt, am cutreierat jumătate Împărăția, și-am cunoscut îndeaproape oamenii, poporul. Turcul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bătută-n cuie, ea se dă după vremuri: "La vremuri noi, legi noi". Omul caută, schimbă, învață de oriunde. Înseamnă că ce-i vechi trebuie aruncat la gunoi? cârtește Stanciu. Ce-i bun din ce-i vechi trebuie păstrat cu sfințenie. Nu tot ce-i vechi e rău; precum nu tot ce-i nou e bun. Proba timpului ne arată ce e bun și ce e rău, dar trebuie să căutăm, să învățăm de la oricine, de pretutindeni... De aceea, am și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]