4,641 matches
-
Foarță. Totodată, Nicu Covaci dorea să înființeze o mică editură și o casă de discuri. Nici unul dintre aceste proiecte nu a fost finalizat în acel an. Formația cânta în continuare cu Volker Vaessen la chitară bas și Dragoș Bădoi ca solist vocal. Tot în 1993 „Electrecord” a lansat compilația „Evergreens” — pe CD și casetă audio —, devansând compact discul „Symphoenix/Timișoara”, a cărui apariție pe piață întârzia. Inițial se dorise o reeditare a „Ciclului anotimpurilor” pe suport modern. Datorită faptului că nu
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
s-a pus în vânzare și o casetă video, cuprinzând scene din concert și purtând același nume: Ora-Hora. De asemenea, este finalizată și o variantă în limba engleză a albumului, intitulată „In the Shadow of the Big Bear” având ca solist vocal pe Malcom J. Lewis (fostul basist al trupei „Black Sabbath”). Cu toate acestea, nu au beneficiat de promovare din partea casei de discuri, drept pentru care au reziliat mai târziu contractul. În 2001 formația se reunește în componența anilor '70
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
din curentul afro-cubanez al picturilor pe corp. În anul 1987, Haring a pictat liniile și simbolurile caracteristice stilului său pe propriul său corp iar apoi s-a lăsat fotografiat în Times Square din New York. El a decorat, de asemenea, corpul solistului american Grace Jones și al dansatorului american Bill T. Jones. Haring a realizat graffiti în diverse locuri ale lumii, incluzând Statele Unite, Europa și Australia. Câteva dintre aceste lucrări au supraviețuit timpului (de exemplu, cea de pe peretele depozitului Muzeului Stedelijk din
Graffiti () [Corola-website/Science/299331_a_300660]
-
de mare succes, printre care ""Nonino"" (precursor al celebrului ""Adiós, Nonino"", un emoționant adio la moartea tatălui său), ""Marrón y azul"", ""Chau, Paris"", ""Bandó"". Întors în Argentina, Piazzolla organizează o orchestră compusă din bandonéon și instrumente de coarde și un solist vocal, Jorge Sobral, cu care lansează noi tango-uri, ca ""Tres minutos con la realidad"", ""Tango del ángel"", ""Melancólico Buenos Aires"". În 1958, Piazzolla se duce la New York unde încearcă, fără prea mult succes, crearea unui nou gen: "Jazz-Tango". Pendulează între Buenos Aires
Astor Piazzolla () [Corola-website/Science/299371_a_300700]
-
Mircea Florian (n. 5 decembrie 1949, Satu Mare) este un muzician, solist vocal, instrumentist, compozitor și artist multimedia român, care este activ începând cu anii ’60. Și-a început cariera cântând muzică folk, însă mai târziu a abordat muzica rock, muzica electronică și cea experimentală. Este cunoscut și sub pseudonimele: M.A
Mircea Florian (muzician) () [Corola-website/Science/298789_a_300118]
-
ființă în anul 1998 pe structura Orchestrei Crișana, orchestră profesională cu o tradiție de peste 50 de ani. Încă de la începuturi, orchestra a avut ca obiectiv prelucrarea cântecului popular. În prezent Ansamblul Profesionist "Crișana" este printre primele ansambluri folclorice din țară. Soliștii Ansamblului sunt Cornel Borza, Leontin Ciucur, Luminița Tomuță, Viorica Bradea, Cornelia Covaciu, Voichița Mihoc, Felicia Costin și "Floricile Bihorului": Florica Duma, Florica Ungur, Florica Zaha, Florica Bradu, iar instrumentiștii cei mai cunoscuți sunt Gheorghe Rada, Stângaciu, Mitică Negrean, Adi Miclăuș
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
dirijorul său Kent Nagao, se bucură de un renume mondial. Între interpreții canadieni faimoși s-a numărat și virtuozul pianist Glenn Gould, de curând dispărut din viata. Țara se fălește cu mai multe companii de operă, în special Torronto, cu soliști ca Maureen Forrester, Jon Vickers și Teresa Stratas. În lumea jazzului, Montréalul are un foarte respectat festival ( Festival internațional de jazz) și tot el mai este cunoscut și ca orașul natal al strălucitului și popularului pianist Oscar Peterson. Întorcându-se
Canada () [Corola-website/Science/297759_a_299088]
-
Olanda, Germania, Bulgaria și Turcia. Tot în 2006, Luna Amară a fost nominalizată la categoria „cel mai bun rock” la Premiile MTV România. În tot acest timp, Luna Amară s-a implicat activ în campania „Salvați Roșia Montană!”, cei doi soliști au găsit timp să scrie și poezie iar Mîhnea Blidariu chiar să publice două cărți, „No Future” și „Mânia.Ro”. 2007 Luna Amară este invitată pentru a doua oară la Sziget Festival, în Budapesta. 2009 aduce o nouă modificare în
Luna Amară () [Corola-website/Science/297836_a_299165]
-
mai frecvent decât să fie patronat de un aristocrat al curților imperiale, așa cum a fost cazul cu muzicienii și compozitorii perioadelor anterioare. Noua generație de muzicieni a creat virtuozi, care în calitatea lor de persoane publice își făceau carieră ca soliști, mergând în turnee de concerte ca de exemplu [[Niccolò Paganini|Paganini]] și [[Franz Liszt|Liszt]], iar dirijorii au început să apară ca figuri importante, de a căror abilitate de interpretare a muzicii tot mai complexe depindea în mare măsură calitatea
Romantism () [Corola-website/Science/297855_a_299184]
-
de la bacău ocupantele locurilor doi minus patru vor merge în cupa e h ef mă bucur că am câștigat a fost o victorie muncită la fel avizul de gospodărire a apelor este valabil doar cinsprezece zile în an de criză solistul de la simplu a dat lovitura mureș la ieșirea din orașul dumbrăveni îmi place mâncarea bună mai ales laptele brânza și dulciurile rudele criminalului spun că acesta rupea toate rețetele și arunca pastilele prescrise sportivul locuiește în spania dar activează la
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
De Dinu GuțuAcum vreo două luni solistul de la Sleaford Mods, Jason Williamson, a fost anunțat că nu mai poate vota la alegerile pentru conducerea Partidului Laburist din Marea Britanie, după ce l-a făcut ”posing cunt” într-o postară publică pe Dan Jarvis 1</a>,</spân></spân><spân style
No one’s bOthered () [Corola-website/Science/296153_a_297482]
-
1727 Haendel devine cetățean britanic. Este propriul său impresar la concurență cu alți compozitori de operă din Anglia, ca Giovanni Bononcini și Nicola Porpora. Pe lângă activitatea sa operistică, compune sub patronajul ducelui de Chandos oratoriul ""Esther"" și unsprezece motete pentru soliști, cor și orchestră (1717-1720). În 1719 primește însărcinarea să pună bazele unui teatru de operă la Londra, ""The Royal Academy of Music"", pentru care compune nu mai puțin de 14 opere. Aici înregistrează și marile sale succese cu operele ""Radamisto
Georg Friedrich Händel () [Corola-website/Science/298452_a_299781]
-
dezvoltat de la folosirea modelelor convenționale la tratarea dramatică a recitativelor, ariilor și părților corale. Marile sale opere se caracterizează printr-o magistrală îmbinare a patosului, scenelor dramatice și interludiilor orchestrale, prin folosirea modulațiilor armonice, instrumentalizării colorate, ritmului pregnant și intervenției soliștilor instrumentali sau vocali. El a influențat generațiile următoare de compozitori, ca Joseph Haydn, Ludwig van Beethoven sau Felix Mendelsohn Bartoldy.
Georg Friedrich Händel () [Corola-website/Science/298452_a_299781]
-
a muzicii, opera capătă audiență la public, după o prezentare, câteva luni mai târziu, la "Teatro Grande" din Brescia ['bre:a ]. În 1910, debutează cu succes în New York la "Metropolitan Opera" cu ""La Fanciulla del West"": dirijor este Arturo Toscanini, solist Enrico Caruso. Tot la "Metropolitan Opera", va avea loc premiera pe 14 decembrie 1918 a Tripticului de opere în câte un act, ""Il Tabarro"", ""Suor Angelica"" și ""Gianni Schicchi"" [an:i s'kik:i ]. În anul 1921, Puccini se mută
Giacomo Puccini () [Corola-website/Science/298466_a_299795]
-
celor patru concerte inspirate de cele patru anotimpuri, vine din autoritatea cu care el a știut să respingă structura de "concerto grosso" a lui Corelli, pentru a impune foarte repede forma mai scurtă (între opt și zece) a concertului cu solist în doar trei mișcări simetrice (repede-lent-repede). Solist el însuși, Vivaldi, practica cu mare naturalețe această formă concertantă, atunci când sonata, simfonia sau cvartetul erau, de asemenea, pe punctul de a-și face apariția. Înzestrat cu un auz excepțional, virtuoz curajos care
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
lentă, de formă binară, cu o încărcătură emoțională pronunțată, fiind în unele cazuri înlocuită de un dans precum ciaccona sau sarabanda. Concertul italian al lui Vivaldi va aduce cu sine încă o cucerire: apariția cadenței înainte de coda, care dă posibilitate solistului să-și pună în valoare calitățile sale tehnico-expresive. Nu întotdeauna această cadență era scrisă, ci se lăsa un punct de orgă care marca locul în care se oprea orchestra, pentru a-i face loc solistului care va da frâu liber
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
înainte de coda, care dă posibilitate solistului să-și pună în valoare calitățile sale tehnico-expresive. Nu întotdeauna această cadență era scrisă, ci se lăsa un punct de orgă care marca locul în care se oprea orchestra, pentru a-i face loc solistului care va da frâu liber virtuozității sale. "Concertul baroc de tip vivaldian" va cunoaște o dezvoltare fără precedent si se va extinde cu repeziciune și în restul Europei, prin creațiile unor compozitori ca Jean-Philippe Rameau (Franța), G.Ph.Telemann, G.Fr.
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
fără precedent si se va extinde cu repeziciune și în restul Europei, prin creațiile unor compozitori ca Jean-Philippe Rameau (Franța), G.Ph.Telemann, G.Fr. Händel și J.S.Bach (Germania). Genul de concert se împarte în trei categorii: 1. Concertul fără soliști, în care se „întrec” grupuri cu un număr relativ egal de instrumentiști. Din acest tip va rezulta mai târziu Simfonia concertantă sau Concertul pentru orchestră din zilele noastre. Vivaldi a scris aproape 60 de concerte ripieni (sau concerte pentru corzi
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
care se „întrec” grupuri cu un număr relativ egal de instrumentiști. Din acest tip va rezulta mai târziu Simfonia concertantă sau Concertul pentru orchestră din zilele noastre. Vivaldi a scris aproape 60 de concerte ripieni (sau concerte pentru corzi fără solist), care au trăsături asemănătoare cu ale simfoniei operatice; câteva din aceste trăsături demonstrează perspicacitatea pentru scriitura de fugă. 2. Concertul cu un singur solist, unde solistul poartă un dialog cu orchestra. A apărut în urma definitivării primelor două tipuri de concerte
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
din zilele noastre. Vivaldi a scris aproape 60 de concerte ripieni (sau concerte pentru corzi fără solist), care au trăsături asemănătoare cu ale simfoniei operatice; câteva din aceste trăsături demonstrează perspicacitatea pentru scriitura de fugă. 2. Concertul cu un singur solist, unde solistul poartă un dialog cu orchestra. A apărut în urma definitivării primelor două tipuri de concerte, fiind inaugurat de italianul Giuseppe Torelli (1658-1709), compozitor italian. El se impune ca deschizător de drumuri în istoria Concertelor pentru un singur instrument cu
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
noastre. Vivaldi a scris aproape 60 de concerte ripieni (sau concerte pentru corzi fără solist), care au trăsături asemănătoare cu ale simfoniei operatice; câteva din aceste trăsături demonstrează perspicacitatea pentru scriitura de fugă. 2. Concertul cu un singur solist, unde solistul poartă un dialog cu orchestra. A apărut în urma definitivării primelor două tipuri de concerte, fiind inaugurat de italianul Giuseppe Torelli (1658-1709), compozitor italian. El se impune ca deschizător de drumuri în istoria Concertelor pentru un singur instrument cu acompaniament de
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
Concertul în re minor pentru vioară, orchestră de coarde și cembalo - se găsește în op.8 ¬- este considerat ca fiind primul concert solistic cu acompaniament din istoria genului. Torelli a conturat trăsăturile exterioare, a stabilit forma și principiul concertului pentru solist, dar intensitatea expresivă caracteristică acestui gen se observa începând de la Vivaldi. Totul se explică prin deosebirile de temperament, clar reliefate, dintre cei doi muzicieni: tendințele individualismului vivaldian, evidente în aproape toate cele 12 concerte din L’estro armonico, op. 3
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
lui Torelli și ajung uneori până la dramatism. În op. 3, în care grupul concertino este format din două viori și un bas, muzicianul venețian, spre deosebire de predecesorul său, acordă uneia din viori un rol predominant. Modul cum sunt repartizate rolurile fiecărui solist reprezintă una din trăsăturile de fond ale sufletului venețian; compozitorul era dominat de sentimentul că viața este o scenă pe care evoluăm într-o veșnică mișcare. Cel mai căutat tip de concert care domina după anul 1710 a fost concertul
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
a folosit violoncelul, oboiul și flautul transversal. După cum se pare, contrabasul și viola nu erau instrumente soliste (însă de când Telemann a scris un concert pentru violă, acest instrument nu era exclus cu desăvârșire). În timpul evoluției sale, concertul pentru un singur solist este preferat în mod special de clasici și romantici. Datorită faptului că instrumentele își perfecționau tot mai mult tehnica, compozitorii erau tentați să ofere unui singur interpret partida solistă, dându-i posibilitatea să-și demonstreze calitățile. Dacă în concerto grosso
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
să ofere unui singur interpret partida solistă, dându-i posibilitatea să-și demonstreze calitățile. Dacă în concerto grosso grupul concertino - format din câțiva dintre cei mai talentați interpreți din orchestră - rămânea oarecum anonim în ansamblu, în acest tip de concert, solistul se remarcă printr-un statut profesional și social nou. El este plasat în fața orchestrei pentru a fi auzit, dar și pentru a fi văzut mai bine de către public, asumându-și pe deplin responsabilitatea artistică a interpretării sale. Concertul pentru un
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]