14,628 matches
-
dat nici un vot lui Diaconu. Pentru că: 1. n-aveau de unde. Erau ei înșiși în goană după maximizarea propriului scor. 2. dacă îi dădeau, îi dădeau 3%, nu 7%. Poți să spui despre PSD că sunt hoți, dar nu proști. 3. Sondajele îl dădeau pe Diaconu cu 5-6% chiar la începutul campaniei. Așadar, Diaconu avea peste 5% înainte să îi bage PSD în traistă voturi. Pentru că PSD avea el însuși acces la sondaje, n-avea motive să-i mai dea o mână
De ce PSD nu i-a dat niciun vot lui Diaconu. Explicația lui Lăzăroiu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30018_a_31343]
-
despre PSD că sunt hoți, dar nu proști. 3. Sondajele îl dădeau pe Diaconu cu 5-6% chiar la începutul campaniei. Așadar, Diaconu avea peste 5% înainte să îi bage PSD în traistă voturi. Pentru că PSD avea el însuși acces la sondaje, n-avea motive să-i mai dea o mână de ajutor lui Diaconu. Că Diaconu a luat din electoratul PSD. Da, asta e corect. Cum cred că a luat și din electoratul altor partide. Dar repet: PSD ca structură de
De ce PSD nu i-a dat niciun vot lui Diaconu. Explicația lui Lăzăroiu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30018_a_31343]
-
arătat că Alianța a obținut cu 2,4% sub acest procent. Consilierii sociologi ai premierului, Mirel Palada (director executiv al CCSB) și Dan Sultănescu (manager CSCI), au explicat eroarea. CSCI a avut cea mai mare eroare în ceea ce privește Alianța PSD-UNPR-PC. În sondaj, ar fi obținut 43%. Rezultatele BEC au arătat un rezultat de 37,6%. În ceea ce-l privește pe Diaconu, îl cotau la 4%. A obținut cu 2,8% mai mult. Dan Sultănescu, consilier al premierului și manager CSCI, a explicat
Consilierii lui Ponta explică eroarea din exit-poll-uri pentru Diaconu și PSD by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30027_a_31352]
-
scor din istoria sa, depășind ținta de 35%. A obținut cel mai bun scor din istorie. Un 38% inițial, transformat în 47% după redistribuire și în 50% din mandate. Am prognozat că scorul brut va fi de peste 40% (ba chiar sondajul de ieri dădea spre 43 pe la ora 7, revenind spre 41 la finalul zilei). Nu s-a obținut atât din cauza sumei mari a candidaților mici, a independenților mai puțini cunoscuți dar, mai ales, datorită unui mecanism gen "vase comunicante" cu
Consilierii lui Ponta explică eroarea din exit-poll-uri pentru Diaconu și PSD by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30027_a_31352]
-
43 pe la ora 7, revenind spre 41 la finalul zilei). Nu s-a obținut atât din cauza sumei mari a candidaților mici, a independenților mai puțini cunoscuți dar, mai ales, datorită unui mecanism gen "vase comunicante" cu Mircea Diaconu. Cifrele din sondaje s-au înșelat cu circa 2 procente la PSD și Diaconu. În rest, sunt în linie. De ce? Pentru că alegătorii lui Diaconu sunt alegători foști USL, alegători care îl votează pe Ponta la președinție și care se considera cel mai apropiați
Consilierii lui Ponta explică eroarea din exit-poll-uri pentru Diaconu și PSD by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30027_a_31352]
-
director executiv al CCSB, a scris, pe site-ul său, că " Iată că începem să avem identificați vreo 3%-5% conformiști care înfloresc în mediul de percepție de învingător. Un nivel relativ constant, indiferent de cît are de fapt în sondaj cîștigătorul. Nu e o liniaritate, e de tipul tot-sau-nimic. Așa s-a întîmplat în 2012, cu USL. Așa s-a întîmplat acum cu tandemul PSD - Mircea Diaconu, unde a funcționat principiul vaselor comunicante. Votanții lui Mircea Diaconu simțeau în aerul
Consilierii lui Ponta explică eroarea din exit-poll-uri pentru Diaconu și PSD by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30027_a_31352]
-
poll-ul pentru TVR, Operations Research - pentru Antena 3, CSCI - pentru România TV, GeoPol - pentru Realitatea TV, iar IRES - pentru Digi 24. CSCI a creditat USD cu 43%, cu șase procente peste scorul real obținut de alianța social-democrată. De asemenea, și sondajul Operations Research a greșit procentul USD, cotând alianța cu 41%, la fel ca sondajul GeoPol. Mircea Diaconu nu a fost creditat pe tot parcursul zilei de duminică decât cu circa 4 %, față de cele 7 procente pe care le-a obținut
Sondaj, cel mai grav eșec. Diferența care a dus la înfrângere by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30036_a_31361]
-
Realitatea TV, iar IRES - pentru Digi 24. CSCI a creditat USD cu 43%, cu șase procente peste scorul real obținut de alianța social-democrată. De asemenea, și sondajul Operations Research a greșit procentul USD, cotând alianța cu 41%, la fel ca sondajul GeoPol. Mircea Diaconu nu a fost creditat pe tot parcursul zilei de duminică decât cu circa 4 %, față de cele 7 procente pe care le-a obținut în cele din urmă. Precedentul Geoană-Băsescu, cea mai gravă greșeală din ultimii ani Nu
Sondaj, cel mai grav eșec. Diferența care a dus la înfrângere by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30036_a_31361]
-
pe care, în 2009, PDL a făcut-o cu Elena Băsescu. "Scorul dublu decât necesar obținut de Mircea Diaconu se datorează în egală măsură PSD, care i-a dat voturi de la el. Nu se poate ca eroarea tuturor caselor de sondaj sa fie în același sens: prea mult la PSD și prea puțin la MD. PSD a vrut să îl ajute ca să facă safteaua PNL, să arate ca USL trăiește și...i-a dat prea mult. De ce i-a dat prea
Bodu: PSD a făcut cu Diaconu greșeala făcută de PDL cu EBa by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30064_a_31389]
-
departe, alianța USD formată din PSD, UNPR și PC. Scorurile date de institutele de sondare depășesc cu mult marja de eroare. CSCI a creditat USD cu 43%, cu șase procente peste scorul real obținut de alianța social-democrată. De asemenea și sondajul Operations Research a greșit procentul USD, cotând alianța cu 41%, la fel ca sondajul GeoPol. Independentul Mircea Diaconu nu a fost creditat pe tot parcursul zilei de duminică decât cu circa 4 la sută, față de cele 7 procente pe care
Exit-poll-urile, departe de realitate. Cum a umflat scorul USD by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30082_a_31407]
-
sondare depășesc cu mult marja de eroare. CSCI a creditat USD cu 43%, cu șase procente peste scorul real obținut de alianța social-democrată. De asemenea și sondajul Operations Research a greșit procentul USD, cotând alianța cu 41%, la fel ca sondajul GeoPol. Independentul Mircea Diaconu nu a fost creditat pe tot parcursul zilei de duminică decât cu circa 4 la sută, față de cele 7 procente pe care le va obține în final. Despre celelalte partide, estimările au fost mai apropiate de
Exit-poll-urile, departe de realitate. Cum a umflat scorul USD by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30082_a_31407]
-
2004 s-au metamorfozat mai întâi în răceală râncedă, apoi în ostilitate mocnită față de fostul partener. Culmea e că polarizarea în interiorul Alianței arată o răsturnare a valorilor pe care membrele componente pretind că le reprezintă. Așa după cum arată un recent sondaj de opinie, PD-ul, și nu liberalii sunt percepuți ca forța înnoitoare, dornică de reforme, despărțire de trecut, ce dorește modernizarea României. Din contră, liberalii, datorită perceperii ca personaje negative a unora din vocile influente din interiorul și din jurul partidului
Iarna înrăirii noastre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11087_a_12412]
-
Băsescu și Tăriceanu pe tema alegerilor anticipate, urmată de lungul schimb de contre între președinte și premier care i-a ajutat pe liderii PSD să se certe între ei, fără teamă că răfuielile lor vor duce la scăderea partidului în sondaje. Inundațiile succesive și isteria gripei aviare au fost tot atîtea prilejuri de discordie între cele două palate, pînă au început grevele. Profesorii, care au obținut, în cele din urmă, 5 % din PIB pentru învățămînt, o victorie fără precedent în ultimii
Altă piesă, aceleași măști by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11104_a_12429]
-
titluri de cetățeni de onoare postmortem pentru "sfinți ai închisorilor", în realitate foști legonari. Toate acestea se întâmplă pentru că există un dezinteres față de apartenența politică și prevalează eticheta de militant anticomunist. Un raspuns față de astfel de reacții îl oferă un sondaj de opinie despre cultura civică și politică din România realizat de către Fundația Multimedia pentru Democrație Locală 9. Una dintre concluziile puternice ale sondajului este orientarea românilor mai ales după valori civice conservatoare și tradiționale. Cu alte cuvinte, există încă la
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
apartenența politică și prevalează eticheta de militant anticomunist. Un raspuns față de astfel de reacții îl oferă un sondaj de opinie despre cultura civică și politică din România realizat de către Fundația Multimedia pentru Democrație Locală 9. Una dintre concluziile puternice ale sondajului este orientarea românilor mai ales după valori civice conservatoare și tradiționale. Cu alte cuvinte, există încă la nivel de masă valori civice nemoderne, prejudecăți xenofobe, etnice, rasiale sau acceptarea facilă a unor noi mituri lansate în postcomunism care departe de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
secolul extremelor. Un secol din care democrația cu corolarul sau libertatea individului (a cetățeanului) a iesit consolidată. Atât timp cât mentalul colectiv este mai degrabă tradiționalist, persistă o dificultate de sincronizare la bunele practici ale "locurilor memoriei" din Europa occidentală. Un alt sondaj de opinie, reiterat mai mulți ani, subliniază lipsa de informare și cunoaștere istorică asupra temelor mari ale istoriei noastre recente. Teme precum percepția minorităților etnice, memoria Holocaustului și imaginea mareșalului Antonescu au fost măsurate în luna mai 2015 printr-un
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de opinie, reiterat mai mulți ani, subliniază lipsa de informare și cunoaștere istorică asupra temelor mari ale istoriei noastre recente. Teme precum percepția minorităților etnice, memoria Holocaustului și imaginea mareșalului Antonescu au fost măsurate în luna mai 2015 printr-un sondaj de opinie comandat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel"10. Aceste informatii pot fi sursa primară pentru a înțelege unele reprezentări publice eroizante ale memoriei responsabililor de crime de război sau împotriva umanității. Neinformați, cu lecția
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
lună după instaurarea Statului Național Legionar, Mișcarea Legionara, singura formațiune politică legală, scotea deja în stradă zeci și sute de mii de oameni. Puterea transforma Mișcarea într-un partid de mase, "generația 27" era foarte prezenta în presă și mobiliza... Sondajul evidențiază faptul că Holocaust este un termen cunoscut de populația României, mai cu seamă în rândul persoanelor cu educație superioară și a celor rezidente în București. Cu toate acestea, 73% dintre cei chestionați au auzit despre tragedia evreilor din Europa
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
naziste. Numai 28% amintesc deportările în Transnistria, acțiune care în realitate a fost de cea mai mare anvergură pentru distrugerea populației evreiești din România de dupa iunie 1941. La identificarea categoriilor de făptași confuzia este de asemenea prezenta. Așa cum menționează Raportul sondajului de opinie, "dintre factorii interni, Mișcarea Legionara și Ion Antonescu, în calitate de conducător al statului, sunt principalii responsabili indicați, dar există o asociere mai puternică între legionari și Holocaust". În fapt situația este inversă: Ion Antonescu este marele responsabil, iar în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pentru a cunoaște mai bine starea reală de subiectivitate a populației în legătură felul în care se raporteză la raporturile dintre statul român și evrei în perioada celui de al Doilea Război Mondial. În același timp, prelucrarea informațiilor din acest sondaj de opinie permite creionarea portretului celui care ar fi dispus să se ralieze cu ușurință la manifestările publice ale memoriei prolegionare inițiate de actori sociali în numele unor lozinci populiste și patriotarde. De asemenea, se pot imagina trăsături ale unei persoane
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
al căror efect era menit să emoțoneze publicul împotriva Legii 217/2015. 9 Bogdan Teodorescu, Dan Sultănoiu, "The Electoral Republic of România. Arguments about the need for an analysis regarding the Romanian participatory culture", Revista Polis, nr. 4(10)/2015. Sondajul de opinie reprezintă o importanță baza de documentare privind cultură civică în România având în vedere că reprezentativitatea nu este numai națională, ci și regional. 10 Cf. http://www.inshr-ew.ro/ro/files/ proiecte/Sondaje/Sondaj opinie-INSHR-iunie 2015.pdf. Bibliografie ANDREESCU, Gabriel
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Polis, nr. 4(10)/2015. Sondajul de opinie reprezintă o importanță baza de documentare privind cultură civică în România având în vedere că reprezentativitatea nu este numai națională, ci și regional. 10 Cf. http://www.inshr-ew.ro/ro/files/ proiecte/Sondaje/Sondaj opinie-INSHR-iunie 2015.pdf. Bibliografie ANDREESCU, Gabriel, "Temele "legii antilegionare" din perspectiva eticii memoriei", în Noua Revista a Drepturilor Omului, nr. 4/2015. CESEREANU, Ruxandra (coord), Gulag și Holocaust în conștiința românească, Fundația Culturală Echinox, 2007. CLIMESCU, Alexandru, "Post-transitional Injustice. The Acquittal
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
la UE - ideal susținut atât de putere cât și de opoziție, iar din 2009 a revenit la matcă lui ideologică printr-un mesaj antieuropean. Să nu se uite faptul că ei, comuniștii, au avut o pondere destul de importantă în toate sondajele. Doar așa pot explica faptul că după 2009 s-a diminuat preferință pentru UE, fiindcă dacă ne uităm la intensitatea relațiilor cu UE, la perspectiva care se deschidea pentru Republică Moldova, la banii care au fost pompați dinspre UE spre
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Fundației "Konrad Adenauer". Din păcate, nu avem nicio relație cu partidele din România care aparțin aceleiași familii politice și aceasta în pofida faptului că am solicitat astfel de relații. Nu-mi dau seama care este motivul acestei reticente. Cum stă în sondaje nouă formațiune politică pe care o conduceți, Partidul Popular European din Moldova? Aveți studii cu privire la poziționarea să în preferințele cetățenilor din Republică Moldova? Există un sondaj, pe care eu îl consider în bună parte trucat și de aceea prefer să
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de relații. Nu-mi dau seama care este motivul acestei reticente. Cum stă în sondaje nouă formațiune politică pe care o conduceți, Partidul Popular European din Moldova? Aveți studii cu privire la poziționarea să în preferințele cetățenilor din Republică Moldova? Există un sondaj, pe care eu îl consider în bună parte trucat și de aceea prefer să fac referință la sondajele publicate de străini, fie că e vorba de Institutul Republican, fie de cel Democratic. Potrivit celui realizat de Institutul Republican, în noiembrie
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]