KorAP: Find »[drukola/base=sovietic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...129 130 131 ...309 >

7,703 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

în armata țaristă), Lidia Deliss (poloneză, deținea un atelier de pălării în str. Sf. Ștefan nr. 5), Witgenstein și Hasnikov (ruși), Arzuman Arzumanian (armean rus, comerciant de covoare). Alături de aceștia, în serviciul de informații britanic s-au aflat și agenți sovietici, fie infiltrați, fie dubli, monitorizați atent de structurile de contraspionaj locale. În Pasajul Imobiliara a fost identificat un oarecare Zeldin, născut în Soroca, fost student revoluționar în Rusia țaristă și stabilit din 1921 în România. Supravegherea sa a scos la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
informația a fost promptă, ancheta în caz a durat mai bine de trei ani, întrucât nimeni din conducerea Ministerului de Război și a Marelui Stat Major nu și-a recunoscut vinovăția în dispariția documentului. În final s-a dovedit că sovieticii au infiltrat o agentă pe lângă generalul Ludovic Mircescu încă din timpul când acesta a comandat Divizia 8 Infanterie la Cernăuți, iar relația a continuat și după ce acesta a avansat în altă funcție și în alt oraș. Ajuns ministru de Război

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la fiecare 6 luni, erau transmise în U.R.S.S. aceleași documente, cu modificări de formă asupra adaosurilor survenite între timp. În urma discuțiilor, inspectorul Măcelaru nu a acceptat ca materialul informativ să treacă Nistrul, deoarece era incomplet și putea trezi bănuieli sovieticilor, iar primordial era ca fondurile pentru mișcarea comunistă să fie aduse cât mai repede în România și, evident, confiscate. Dacă se aștepta completarea materialului acțiunea ar fi fost întârziată, iar fondurile și instrucțiunile de la Moscova ar fi putut intra în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
dintre cele două țări „nu s-a produs nici o schimbare... până acum. Ce va fi în viitor, vom vedea...”. Misterul nu s-a lăsat mult timp așteptat. Schimbarea s-a produs în aceeași lună și a constat în anularea de către sovietici a acordului de principiu privind un pact de asistență mutuală între cele două țări, negociat de Titulescu și Litvinov la Montreaux în data de 21 iulie 1936. Conform mărturiilor ulterioare, Litvinov i-ar fi declarat lui Titulescu că actul din

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
care le-au avut cu cele două agenții românești. La 4 august 1937, cercetarea pe latura spionajului sovietic a fost activată de informațiile sosite pe filiera serviciilor secrete germane, care au atestat că nu mai puțin de 500 de agenți sovietici „special instruiți pentru propagandă în străinătate”, au fost trimiși în întreaga Europă, la mijlocul lunii iunie 1937, pe baza instrucțiunilor lui Ejov și la indicațiile personale ale lui Stalin. În perioada 15-22 iunie 1937, spionii sovietici, împărțiți în 14 grupuri, au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
puțin de 500 de agenți sovietici „special instruiți pentru propagandă în străinătate”, au fost trimiși în întreaga Europă, la mijlocul lunii iunie 1937, pe baza instrucțiunilor lui Ejov și la indicațiile personale ale lui Stalin. În perioada 15-22 iunie 1937, spionii sovietici, împărțiți în 14 grupuri, au părăsit U.R.S.S. cu trenuri, vapoare sau avioane, și s-au îndreptat către cele 10 centrale europene nou-înființate. Centrele europene ale G.P.U. au fost identificate în Paris, Stockholm, Salonic, Praga, Amsterdam, Luxemburg, Zürich, Geneva

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Amsterdam, Luxemburg, Zürich, Geneva și Viena. Trei dintre acestea reprezentau centre de spionaj pentru țări sau regiuni aflate în vecinătate: Helsinki pentru țările baltice, Salonic pentru Peninsula Balcanică și Praga pentru Polonia, Ungaria România și Italia. Sarcinile primite de agenții sovietici au vizat atât supravegherea propriilor reprezentanțe diplomatice, cât și combaterea dușmanilor U.R.S.S. în străinătate. Printre cei din urmă se numărau emigranții ruși și relațiile acestora cu străinii, mișcarea trotzkistă, dar și partidele comuniste. Pentru a fi la curent cu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
trotzkistă, dar și partidele comuniste. Pentru a fi la curent cu activitatea agenților, G.P.U. a înființat și două centrale de spionaj - la Stockholm și la Karlsbad - care aveau în atribuții și serviciul de curieri. Printre cei 500 de agenți sovietici din Europa se afla și șeful secțiunii externe a G.P.U., pe numele lui Eugen Subotin. Anterior acestei funcții, se pare că Subotin ar fi condus un serviciu care îi supraveghea pe membrii guvernului sovietic. Oricum, era sigur că se

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de Ajutor Mutual a Evreilor Refugiați din Rusia, situat pe str. Spătarului nr. 15. Cavura a fost apreciat de cei cu care a venit în contact ca un „om dubios, comerciant necinstit” și „nu este străin” de legături cu agenți sovietici sau cu persoane din U.R.S.S. Asociatul său, Vladimir Gheruțki, a fost militar de carieră, absolvind Liceul Militar din Odessa și Școala Militară de Artilerie, după care a sosit în România în anul 1924. În România s-a angajat conductor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și la „Ursu” (Piața Palatului nr. 2). Împreună cu Vainbaum, în 1931, a deschis un bar-dancing sub denumirea de „Mascotte” (str. Oituz nr. 3), însă asociatul său deținuse anterior, la Constantinopol, localul „Rosa Neagră”, „suspectat” ca loc de întâlnire pentru spionii sovietici din spațiu. După despărțirea celor doi, Gheruțki a fost angajat director la restaurantul „Snagov”, unde a rămas până în septembrie 1932. Analiza activității sale a evidențiat că acesta „nutrește sentimente antiromânești”, considerând publicul autohton un element nedorit, însă are „o deosebită

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
lipsit de consensul opiniei publice și al minorităților naționale. Desființarea statului polonez a reprezentat, pentru U.R.S.S., „unul din scopurile sale” care a realizat în acest fel o apropiere de Germania și de populațiile aflate în granițele sale. Față de România, sovieticii „nu au nici un interes” să o atace, dar guvernul de la București trebuie „să urmeze și să se integreze” în evoluția evenimentelor, considerate un proces istoric. Pe de altă parte, atacarea Poloniei de către U.R.S.S. a stârnit ample comentarii și în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
armată gradul I Gamarnik, șeful Direcției Politice a Armatei Roșii și secretar al Secției Militare din Comitetul Central al Partidului; comandant de armată gradul I Iakir, conducător al Districtului Militar Kiev și apreciat ca „unul din cei mai capabili” generali sovietici; comandant de armată gradul I Uborevici, remarcat în luptele contra armatelor conduse de generalul Denikin și comandant al trupelor din Extremul Orient; comandant de armată gradul II Kork, a luptat contra lui Denikin, Vranghel și a polonezilor, apoi a avansat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fost aceea că trupele sovietice „se pregătesc intens” în vederea unei agresiuni asupra României. Ulterior ultimatumului sovietic, acceptat de guvernul român, structurile informative/contrainformative militare au avut ca obiectiv supravegherea retragerii în condiții bune a militarilor și civililor, precum și identificarea spionilor sovietici. Având în vedere afluența de refugiați, printre care serviciul de informații sovietic și-a trimis și unii agenți, Secția a II-a a informat D.G.P., la 22 iulie 1940, de măsurile luate pentru „a pune stavilă” acestei ofensive viguroase a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a aflat în capitala României în perioada 8-12 noiembrie 1939, cu această ocazie fiind primit de Mihail Moruzov. Tot în luna noiembrie 1939, maiorul Pruck a sosit la București și a pus la dispoziția Serviciului Secret o listă cu agenții sovietici identificați a activa în România. Unele explozii survenite în cadrul unor rafinării și câteva ciocniri de trenuri au atras atenția Abwehr-ului, care a suspectat executarea unor acte de sabotaj. În consecință, la 10 decembrie 1939, amiralul Canaris și locotenent-colonel Bentivegni, șeful

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
provocate de mișcarea legionară. Aceasta din urmă, deși aflată aproape de a guverna, reprezenta un pericol pentru generalul Antonescu, dacă acesta „va lăsa să fie depășit” și, pe de altă parte, „ar putea face să dispară într-o zi un diplomat sovietic din București”, caz în care un conflict militar cu U.R.S.S. ar fi devenit inevitabil. La jumătatea lunii septembrie, Corpul Detectivilor a raportat că serviciul secret de informații politice din România a primit ordin de la Berlin să continue și să

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
prin Ordinul Circular nr. 36.491/12 noiembrie 1940, despre măsurile întreprinse de serviciul de spionaj sovietic pentru intensificarea acțiunilor subversive în România. Profitând de marea masă de cetățeni români din Basarabia și Bucovina, care doreau să revină în România, sovieticii au recrutat, prin șantaj și amenințări, diferite elemente care au trecut granița ca refugiați sau clandestin. Având în vedere afluența de refugiați, Serviciul Jandarmeriei a apreciat crearea „unei întinse rețele de spionaj” cu ramificații puternice, mai ales în Dobrogea. Pentru

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
țării. În scopul anihilării eventualelor acțiuni subversive, au fost internați în lagăre de muncă un număr de 1054 de comuniști, cunoscuți anterior, dintre care 42 de femei. Supravegherea atentă și eficientă a teritoriului a condus la anihilarea echipelor de parașutiști sovietici lansați și la capturarea spionilor trimiși în România. Parașutiștii au fost neutralizați rapid datorită „măsurilor de combatere a acțiunilor lor luate de autorități”, care au urmărit îndeaproape, printr-un sistem de măsuri coordonate în timp și spațiu, astfel că rezultatele

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
s-au lăsat așteptate, majoritatea celor lansați fiind capturați sau uciși în cursul schimburilor de focuri cu jandarmii. Urmărirea îndeaproape a spionajului, mai ales la frontiere, s-a soldat cu capturarea a 13 persoane, dintre care 12 erau trimise de sovietici. Cei 12 au fost: Ioan Creangă (capturat la 9 februarie 1941), Vladimir Gribinci (22 martie 1941), Gheorghe Șchiopu (29 martie 1941), Boris Simion Melnic (21 mai 1941), Ștefanco Macabici (27 mai 1941), Anatol Foman (6/7 iunie 1941), Harctima Zagonschi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
doar în mod parțial. După eliberarea Basarabiei, Bucovinei și Herței, Serviciul Jandarmeriei a emis un nou set de instrucțiuni informative, cu referire la problemele existente în teritoriul reocupat. Un studiu efectuat în aceste zone a scos la iveală faptul că sovieticii au impus o politică de deznaționalizare și de înrădăcinare a perceptelor comuniste. Din această cauză, chiar dacă numai după un singur an de ocupație, în Basarabia și Bucovina „urmele comuniste sunt foarte puternice, iar agenții comuniști mișună”, astfel încât concluzia studiului - „atâta vreme cât

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
trei parașutiști, locotenent-colonel A. C. G. de Chastelain, șeful misiunii, maior I. Porter și căpitanul S. Mețianu, de origine română, aveau în principal misiunea de a-l informa pe Iuliu Maniu despre situația României, situație care presupunea o capitulare necondiționată în fața sovieticilor. Paradoxul l-a constituit înțelegerea condițiilor de către mareșalul Antonescu, Mihai Antonescu și șefii structurilor de securitate, dar nu și de către Iuliu Maniu, considerat principalul vector al opoziției democrate din România. Condițiile de detenție ale celor trei au fost mai mult

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
unul împușcat în luptele cu jandarmii și cinci spioni în județul Buzău, toți fiind arestați: I. Aftenie, M. Borza, Gr. Grivenco, Natalia Grivenco și N. Sofronov. De asemenea, tot în luna iulie, în toată țara sunt capturați 91 de parașutiști sovietici, care aveau misiuni de spionaj, sabotaj și terorism. Mișcarea legionară nu s-a mai manifestat aproape deloc în mediul rural de-a lungul anului 1944 dar, în iulie, au fost obținute date despre legionarii refugiați în Serbia, că au fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pare că de acolo au plecat, ajungând până la graniță dar, inexplicabil, au făcut cale întoarsă spre București. Atât Tobescu, cât și Cristescu, se aflau pe acea celebră listă de 200 persoane care primiseră misiunea ca, în cazul ocupării țării de sovietici, să se retragă în străinătate și să lupte contra comunismului. Această listă fusese avizată personal de mareșalul Antonescu și de Mihai Antonescu, primind totodată și viza de intrare în Elveția. În perioada următoare cei doi au trecut prin Joița, București

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
26 ianuarie 1917 cu d-ra Julieta Pomponiu, născută pe 2 iulie 1895 în comuna Slatina, județul Olt, cu care a avut o fată, Corina, ce a văzut lumina zilei în data de 23 decembrie 1917. După arestare, a fost predat sovieticilor (12 octombrie 1944) și a fost transportat în U.R.S.S., pentru a fi anchetat, fiind readus în țară doi ani mai târziu. În ședința publică din 19 ianuarie 1949 de la Curtea București, Secția I Penală, l-a condamnat pe generalul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a intensificat și diversificat, mai ales pentru a afla dislocarea trupelor germane în România, numele comandanților, circulația trenurilor și coloanelor militare, navigația vaselor de război în Marea Neagră și pe Dunăre și organizarea apărării antiaeriene. Noi sarcini au primit și curierii sovietici, al căror instructaj s-a completat cu acte de terorism asupra ofițerilor români observați singuri pe linia de frontieră. În plus, noile instrucțiuni au prevăzut și memorarea podurilor, fotografierea acestora și utilizarea pentru transport numai a căruțelor, pentru a nu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
nesatisfăcătoare a discreției în anumite cazuri de spionaj au atras atenția Marelui Stat Major, care a elaborat, la 20 ianuarie 1944, Ordinul nr. 546.125, în care a prezentat câteva cazuri concrete. În luna noiembrie 1943, o grupă de spioni sovietici a fost debarcată pe țărmul mării, însă au fost descoperiți imediat, vestea s-a răspândit „cu lux de amănunte” de toate autoritățile locale civile și militare, mai puțin de organele informative de la Constanța și Tulcea. Din acest motiv, cercetările au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]