16,835 matches
-
țparcă pășim În eternitate Închid ochii, deschid ochii ca să-mi creez un ritm imaginar o senzație de deplasare o lădiță cu scule bune de deschis orice ușă Înțepenită mă descurc destul de bine și ea o să mă laude și o să mă spele pe cap și o să-mi dea cu parfum și seara adîncit În lectura cuirasatului Tirpitz o și aud) — Nu, au devenit insuportabile, dragă. Te tratează ca pe un cerșetor. O Întreb politicos dacă a adus și mușchi și-mi răspunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cînd i-am dat flaconul cu Vol de nuit l-ar fi primit pe Îngălatul ăla cu ea În baie astea-s găinării ticuri de borfete o lovitură În stil mare te Înnobilează ca arta te ridică deasupra tuturor Îți spală toate păcatele pentru că muntele cum s-ar fi Înălțat dacă n-ar fi Înghițit pămîntul sub el lăsînd În jur să se caște prăpastia na c-am Început să filozofez dacă mai beau e bună și tăcerea asta la ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
văz p-unde calc că ce-am mai tras azi noapte. — V-a fost rău? — Ei, rău, bate-te peste gură. Făcui niște salată de zarzavaturi pentru la iarnă. Fo cinci chile. Aoleu, măiculiță, ce-am mai muncit la iele. Spală-le, curăță-le, taie-le, dă-le pă răzătoare. Mă dureau șalele de gîndeam că m-a tăiat cu fierăstrău, picam dă somn da nu mă lăsai pîn nu... și cînd să-mi hodinesc și io oasele, unde Începură să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ești, Încît Începi să-ți lingi propria vedenie nerăbdător să descoperi din nou cu scîrbă și adorație gustul țîței din care ai supt. Nu Îmi place să explic nimic. Fac eforturi să dau la o parte perdeaua după care se spală o femeie ce nu mai e nici tînără, nici frumoasă. Și voi, În complicitățile voastre văzînd-o, ce povești veți urzi pentru ca spațiul acela nerostit să fie umplut de cuvinte, pentru ca să vă puteți compara și să ieșiți În cîștig. Mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
erau la cel puțin șaisprezece mâini. Le scriseserăm sub umbrele împreună cu prietenii noștri emigranți, în timp ce savuram vestitele răcoritoare acidulate. După această glumă proastă, înjositoare față de tot războiul și de întreaga clasă superioară, ne făceam planuri și ne imaginam cum voi spăla eu vase în trei schimburi, dacă vom reuși să ne întoarcem La lansarea primului volum de versuri al țării, au așezat cartea, în mod simbolic, pe un raft gol, în fața camerelor Televiziunii Naționale, apoi i-au dat iubitului meu decorația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Tot mai puțin pe măsură ce se apropia primăvara. Germenii însămânțați în sufletul meu nici nu se clinteau. Ce-i drept, dormeam într-o cameră separată, dar nu mă sustrăgeam de la nimic. Chiar mai mult, în timpul programului liber, coboram în bucătărie să spăl vase, pentru că omul poate să facă asta și singur. Cristalul de la Adél l-am pus pe pervaz, ca să răsfrângă lumina și să nu pățească ceva. Să se răsfrângă așa ca pe vremuri în cioburile globului de Crăciun, numai că acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
să facă asta și singur. Cristalul de la Adél l-am pus pe pervaz, ca să răsfrângă lumina și să nu pățească ceva. Să se răsfrângă așa ca pe vremuri în cioburile globului de Crăciun, numai că acum în căușele lingurilor, după ce spălam grăsimea de pe ele. Mă vedeam pe mine de trei sute de ori, în timpul prograsmului liber. Așadar, dacă atunci aș fi lipit cioburile la loc, acum nu aș mai fi aici, ci într-un glob de sticlă, ca o pojghiță pe pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
sare. Biserica e încă departe, aproape înghițită de frunzișul ruginiu. Se scaldă în soare. În umbra cărării e o femeie. Cu tuburi mici de vopsele în mână și cu niște funii ude pe braț, pe care probabil că le-a spălat, iar acum le duce să le usuce. Cred că cel mai bine ar fi să o întreb pe ea. Astea sunt niște tuburi de vopsele, iar astea - niște frânghii ude pe care le duc să se usuce, îmi spune ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
tavan e o singură frescă, cu schele dedesubt și resturi de tencuială pe jos. Pictura reprezintă un compartiment de tren, în el stau două măicuțe, față în față. Între ele, o covată plină cu apă roșie de sânge în care spală frânghiile lungi. Dincolo de fereastră, o văd pe Adél pe peron. A fost într-adevăr de prisos s-o întreb pe femeia aceea străină, iată că ea e aici, mi-am spus eu, și, dacă mă apropii, cu siguranță o să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Șinelor, de departe, cum curățau zăpada sau buruienile, în funcție de anotimp. Eu eram deja pe cale să verific dacă e adevărată teoria aceea nenorocită despre putrefacție, că dacă nu, mai bine sap trei metri după el și-l iau acasă, ca să-l spăl cu apă călduță de pământ și de râme. Pentru că lui numai aia îi plăcea. Nu suporta, săracul de el, apa caldă. Apoi tot s-ar fi întâmplat ceva. Înțelegi? Afară ceața deja se risipea. Șinele străluceau, la fel și acoperișul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
mi-a spus el. „Și dacă v-aș cere orhidee?“ „Cu ele mai trebuie să exersez.“ „Asta înseamnă că liliacul și margareta nici nu erau adevărate?“ - l-am mai întrebat, deja disperată, pentru că mă și vedeam săpând după Bálint și spălându-l de râme. „Alea nu, dar trandafirul ăsta e adevărat și vă aparține.“ Apoi a calculat în patruzeci de secunde rulajul din ziua respectivă, dar a fost tare nemulțumit de sine. Pentru că era un truc vechi al lui, după cum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
mai întâmplat de zece ani. Da, comoara mea, când a văzut flocii stingheri de la subsuoara domnului Ulrich, mămica a avut două orgasme și încă nici nu bănuia ce-o așteaptă. Pentru că după aceea, scamatorul abia dădea fuga în baie, ca să spele, că și ieșea de îndată, de parcă n-ar mai fi văzut femeie de o săptămână și o lua de la început. Și iar, și iar, săracul Bálint, mă gândeam eu după al patrulea sau al cincilea, dacă mă mai puteam gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
ani ceea ce până atunci îi făcuse greață. Săracul Bálint. Lui nu i-am făcut-o niciodată și ce mult m-a rugat. Și numai asta m-a întristat puțin. Dimineață, domnul Ulrich m-a dus în baie și m-a spălat ca un tată pe copilul lui și mie mi-a plăcut. Apoi m-a condus până la gară, mi-a spus că în seara aceea are spectacol și mie mi-ar prinde bine un pic de odihnă, dar că luni vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Amália și voia să se apropie de ea. În ziua următoare, Amália și-a încheiat halatul până la gât, a intrat în cofetărie și, de față cu toți consumatorii, a stropit cremșniturile cu sifon, înghețata cu sirop de zmeură și a spălat temeinic la robinet ruladele cu cașcaval, apoi i-a comunicat că „Alajos, dumneata ești un cofetar cu mațe dulci, de aceea nu-ți fac acum nimic, dar data viitoare ai să le și mănânci. Pe toate. Ai înțeles?“. Pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
era la negustorul de vechituri. Numai Amália îi spunea așa, pentru că avea o dugheană sub arcadele din Piața Moartă, unde uneori vindea și cumpăra antichități. Iar pe Fratele său nici toată apa din lac n-ar fi putut să-l spele de lângă Iosif. Iar pe deasupra se părea că nici nu voia să se spele de el. Era mulțumit și așa. Imaginează-ți-l ca pe o pasăre albă, cu pene rare, un uliu, dar unul care nu vânează niciodată. Un uliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
dugheană sub arcadele din Piața Moartă, unde uneori vindea și cumpăra antichități. Iar pe Fratele său nici toată apa din lac n-ar fi putut să-l spele de lângă Iosif. Iar pe deasupra se părea că nici nu voia să se spele de el. Era mulțumit și așa. Imaginează-ți-l ca pe o pasăre albă, cu pene rare, un uliu, dar unul care nu vânează niciodată. Un uliu pasiv. Care trăiește făcând cercuri pe cer, păzind norii, minunându-se de ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Primăvara. Se apucă de altceva în loc de scris. „Sunt tare nenorocit, nu-i așa?“ notează el în carnet. Visează prima oară în ziua de Paști. Un înger își scoate etalonul, îl măsoară după el și îl găsește îngrozitor de puțin. Încearcă să spele putina, dar nu-i merge. Tentativele ulterioare sunt la fel de caraghioase. Concluzia: STRĂINULE, INDIFERENT DE CE AI VENIT ȘI ORICINE AI FI, DE ETALONUL UMAN SĂ NU TE ATINGI. Multă vreme mi-a fost greață de Igor Gherasimov. Mi-e rușine, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
l-a pescuit furioasă. Am moștenit o masă la Babilon. Trăiam cu pâine, cu cafea, precum și cu Baár Andor. Priveliștea dădea chiar către vila Engelhard, a cărei cheie mi se răcise în buzunar. Mergeam acolo numai ca să dorm, să mă spăl și după cărți. În rest, doar o observam din Babilon. Priveam pe fereastră turiștii care stăteau descumpăniți în fața porții închise. „Ar trebui să deschidă dimineața la opt“ - i-au reclamat Gertrudei la debarcader. Li s-a dus dracului sejurul, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Aș dori să vi-l cer spre păstrare. Dau din cap că sunt de acord. — Vă mulțumesc în numele laborantului. Aveți un suflet bun, doamnă. În schimb, baticul e al meu. Mă bucur pentru el. Mi-l scot singură în timp ce mă spală și el se desface ca un drapel. N-a mai rămas nimic. Nu am nevoie de batista ta, nu mai plâng de trei ani. Trăiesc după câteva pilde învățate dinainte. Am făcut afaceri, am mai băut o cafea. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
nostru. Iar din cauza asta îmi îngropa câteva jucării, așa că îmi pierdeam câte una sau două de fiecare dată când ne jucam de-a mașinuțele. Când ne duceam înăuntru, după-amiaza târziu, eram mai mereu murdari și tanti Mae trebuia să se spele pe cap. Stăteam pe un scaun lângă cadă și o priveam cum se apleacă deasupra chiuvetei ca să-și săpunească părul ei galben. O dată m-a trimis să-i aduc din dulap o sticluță. Își clătea părul cu chestia aia după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
și de câteva buruieni care crescuseră în jurul scărilor și al verandei. Era greu să te joci în curte fiindcă nu prea aveai ce să faci, iar dacă se întâmpla să cad, cenușa îmi intra în piele și trebuia s-o spăl cu săpun. Nu puteam să mă joc nici în spate, pe deal, fiindcă era plin de șerpi, așa că m-am obișnuit să mă joc pe verandă și în casă. Cenușa era distractivă numai când ploua. Atunci puteai s-o aduni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
dar dormea încă, așa că tanti Mae mi-a zis c-o să-mi facă ea micul dejun. N-am văzut-o niciodată pe tanti Mae să facă ceva prin bucătărie, și mă întrebam ce avea de gând să gătească. În timp ce mă spălam pe față, am auzit-o cum se pregătea jos, trântind frigiderul și învârtindu-se prin bucătărie. Când am coborât, mâncarea era pe masă. Așezase o grămadă de clătite într-un castron, așa că am luat una și am început să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
pe scările din spate. Imediat cum l-a auzit, mama a sărit de la masă și a urcat. Chiar când el a deschis ușa din spate, am auzit alta închizându-se chiar deasupra mea. Tata a mers la chiuvetă să se spele pe mâini și în scurt timp robinetul era plin de lut, iar în canal se scurgea apă maronie și groasă. Și-a șters mâinile de o cârpă de bucătărie și s-a îndreptat spre cuptor. În timp ce se uita prin cratițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
aici. Asta e o șansă mare. Cu dragoste, Clyde După ce am terminat de citit, am luat-o de la capăt. Spunea același lucru, care suna nebunesc pentru mine. M-am uitat la tanti Mae, dar ea nu mai era la masă. Spăla niște vase la chiuvetă. După o vreme, s-a întors spre mine. — Ei, dragă, ce crezi? — Nu știu, tanti Mae. Ce înseamnă? — Clyde crede că poate să ne găsească o slujbă bună, permanentă, în Nashville, la radio sau să scoatem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
alerga ca nebunele. Vântul le făcea tot timpul să se comporte așa. Când am terminat, am pus farfuria în chiuvetă peste celelalte. Am privit toate farfuriile și paharele pline de grăsime și m-am gândit cum va trebui să le spăl eu pe toate și mi-am dorit ca lui tanti Mae să nu-i ia foarte mult până ne scrie despre bilete. Am stat acolo și m-am gândit cum a plecat ea pur si simplu, fără să-și pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]