5,409 matches
-
nărav semuitoare. Vremuri, dacă da sau ba, Izbutiră a-l schimba, Cu migală căutând Mădularele-i pe rând, Cam în orișice cuvânt Prindem semne care-i sunt Actele de naștere. Zdravănă cunoaștere. Despre trupul vorbelor, Despre ziditura lor, După ieste spuse drepte, Limpezite, înțelepte, Mai rămân dator a spune Prin ce sprintenă minune Din stingheră sunătură, Nimerită în vreo gură, Se ajunge la cuvânt Lung, în care vezi că sunt. Peste dânsul de te pleci, Sunete...hăt... chiar și zeci. Costache
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Nord către Moscova, precum și compensații bănești. Prințul a refuzat condițiile și a părăsit Cairo 148. Convorbirile de la Cairo au reușit, dacă nu altceva, măcar să scoată în evidență divergențele de opinie dintre aliații occidentali și sovietici privind viitorul României 149. După spusele lui John Campbell, care a lucrat la elaborarea condițiilor de armistițiu impuse de americani, propunerile Departamentului de Stat au fost "mai mult sau mai puțin abandonate, pentru că nu se potriveau cu genul de condiții proiectate de ruși"150. De fapt
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Mihail Katz, un emigrant evreu din Rusia. Cunoscut mai apoi sub numele Constantin Dobrogeanu-Gherea, acesta a devenit teoreticianul partidului, fără a avea, însă, prea mulți adepți. Internaționalismul marxismului sovietic nu prindea la românii naționaliști, care se temeau de Rusia. După spusele lui J.F. Brown, "e puțin probabil ca Partidul Comunist Român să fi avut vreodată mai mult de o mie de membri"181. Victoria sovieticilor de la Stalingrad și apoi ofensiva Moscovei împotriva Occidentului au iscat lupte pentru putere în rîndurile membrilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
parțial, de la strădaniile României de a-și centraliza economia. Obiectivul centralizării fusese fixat, se pare, cu ocazia unei întîlniri dintre autoritățile sovietice și comuniștii români, de pe 7 martie 1945, la o zi după venirea la putere a regimului Groza. După spusele directorului Institutului Român de Cercetări Economice, dr. Herbert Silber, la această întrunire, Ana Pauker acceptase să adopte o lege prin care să se colectivizeze agricultura, să se naționalizeze băncile și să se îndepărteze companiile occidentale din România 444. La două
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aștepta să tragă foloase de pe urma acestei imagini. La puțin timp după moartea lui Stalin, din martie 1953, Nikita Hrușciov a făcut o vizită la București, unde s-a întîlnit cu un "vechi tovarăș bolșevic", Emil Bodnăraș, ministrul Apărării Naționale. După spusele lui Hrușciov, în timpul conversației purtate de cei doi, Bodnăraș a pus întrebarea: "Ce-ar fi să-ți retragi trupele din România?" Era clar că Gheorghiu-Dej încerca să reducă influența sovietică, dar "noua direcție" nu era încă atît de prielnică. Hrușciov
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cert este că ultimele trupe sovietice au părăsit România la sfîrșitul lui iulie 1958919. Retragerea trupelor sovietice i-a dat liderului român elanul necesar pentru a-și pune în aplicare planurile de obținere a unei autonomii economice a României. După spusele lui Montias, folosindu-se, probabil, de ocazia Plenarei Partidului din noiembrie 1958, Gheorghiu-Dej a anunțat că va avea loc o reorientare majoră a comerțului românesc dinspre Blocul Sovietic către Occident 920. Cel de-al doilea Plan Cincinal fusese modificat la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Maurer, la Casa Albă. Din cauza întîlnirii de la Glassboro, vizita lui Maurer a beneficiat de prea puțină atenție din partea presei, deși era pentru a doua oară cînd șeful unui guvern comunist avusese onoarea de a fi invitat la Casa Albă. Conform spuselor unui diplomat român, Maurer făcuse "o impresie puternică" asupra lui Johnson 1233. Se prea poate ca rapoartele să fi influențat și ele poziția lui Johnson. Walter Rostow, consilierul președintelui pentru securitatea națională, arătase că România urmează un drum "excesiv de independent
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru acordarea Clauzei și apoi pentru a dezbate diverse probleme economice. Stein a acceptat să înainteze cererea spre a fi studiată de cei în cauză 1479. Între timp, Bogdan a încercat să trateze cu Wilbur Mills, însă fără succes. Conform spuselor ambasadorului, președintele Comitetului de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților nici măcar nu "știa unde este România". Mai mult decît atît, în calitate de "congresman din Arkansas, nu știa ce este Clauza; credea că era un tratament preferențial". Bogdan a trebuit să-l
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din Comitetul de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților. Proiectul de lege nr. 2304 nu formula nici o condiționare între comerț și emigrare sau drepturile omului 1552. Cu toate acestea, n-a apucat niciodată să fie discutat în Camera Reprezentanților. După spusele lui Bogdan, decizia lui Nixon de a căuta "soluții globale" a pus capăt "diferențierii" României. În ciuda sentimentelor personale ale lui Nixon față de România, aceasta nu era decît una din multele țări comuniste, din punctul de vedere al noii legi comerciale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
-și părăsise țara și pentru David Funderburk, ambasadorul Americii în România din 1981-1985, acordul însemna că Ceaușescu putea implementa proiectul "Orizont", o operație menită să asigure tehnologie occidentală fără a-și reduce controlul de tip stalinist asupra României 1759. După spusele lui Pacepa, care fusese șeful Poliției Secrete din România, Ceaușescu i-a mărturisit în 1978, înainte de plecarea lui, că operația "Orizont" a fost încununată de succes. Înainte de aceasta abia dacă avea "o duzină de ofițeri ai Serviciului de Informații în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe care-l întocmise ambasada, în primăvară, privind statutul ungurilor în România. Una din principalele plîngeri ale acestora se referea la foamea culturală. Bucureștiul limitase numărul de cărți și reviste ungurești care puteau pătrunde în țară. Deși admitea adevărul acestor spuse, Barnes argumenta în raportul său că restricțiile se datorează faptului că Bucureștiul vede în publicațiile ungurești o cale de promovare a unei poziții prosovietice în politica externă și de încurajare a revanșismului 1823. Raportul lui Bingham trata și problema emigrării
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a numi un nou ambasador în România. Pe 27 septembrie, Carter l-a propus pe O. Rudolph Aggrey în funcția de ambasador, în locul lui Harry Barnes 1910. Numirea lui Aggrey avea o semnificație care, dacă ar fi să dăm crezare spuselor unui trădător, nu era pe placul lui Ceaușescu. Conform lui Pacepa, faptul că Aggrey era de culoare l-a înfuriat pe Ceaușescu 1911. Președintele român ignora faptul că ambasadorul era un diplomat de carieră, care fusese trimis în Senegal și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Hamos a primit un sprijin neașteptat. Comitetul de Coordonare a Organizațiilor Ungare din America de Nord și Comitetul Transilvaniei au trimis, pentru prima oară, un reprezentant. Istvan Gereben a prezentat o declarație a lui Louis Lote, șeful organizațiilor, prin care se întăreau spusele lui Hamos 1952. Gereben și Lote aveau să i se alăture de multe ori lui Hamos, pentru a se opune, anual, cererii prezidențiale de derogare. Jacob Birnbaum, directorul Centrului Național pentru Evreii din Rusia și Europa de Est, a adoptat o poziție
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
român, confirmînd poziția de frunte pe care o avea acesta în viața politică românească. Însă înainte de încheierea lucrărilor, un delegat de 84 de ani și totodată unul din fondatorii Partidului Comunist Român, Constantin Pîrvulescu, a luat cuvîntul în fața Congresului. După spusele observatorilor, el l-a atacat pe Ceaușescu, acuzîndu-l că și-ar fi pus interesele personale mai presus de cele naționale. Acesta a acuzat Congresul de refuzul de a răspunde la problemele României și și-a anunțat intenția de a nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
azil politic pentru el, pentru soția și fiica sa, în vîrstă de trei ani. Aflînd, însă, de intenția acestuia, soția lui, Cristina, a vrut să se întoarcă în România, cu tot cu fiica sa. Ceea ce a urmat ține de domeniul speculației. După spusele Departamentului de Stat, Cristina s-a dus la Aeroportul Național, împreună cu fiica ei, pentru a se întoarce în România. În așteptarea avionului a leșinat și, după ce și-a revenit și a discutat cu personalul medical, s-a răzgîndit și s-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în "lagăre de muncă forțată", nu din cauza unor "așa-zise" crime, ci pentru că voiau să-L venereze pe Dumnezeu 2071. John Larwood, de la Sindicatul Conservatorilor Americani și pastorul Galdău, din Comitetul Românilor din America pentru întrajutorarea Refugiaților au întărit cele spuse de McDonald, pledînd pentru libertate religioasă în România 2072. Laszlo Hamos și Istvan Geneben, iar dintre noii veniți, Tamas și Christina de Kun, de la Federația Transilvano-Americană din Washington, au confirmat cu documente serioase persecuțiile la care era supusă minoritatea ungurilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nerezolvate, la care se adăugau insistențele repetate ale Americii ca Bucureștiul "să-și lase oamenii să plece" făceau ca programul de Prelucrare într-o a treia țară să fie ineficient. În septembrie 1982, Washingtonul a eliminat legătura cu Roma. După spusele lui Burkhalter, la ora aceea, Statele Unite foloseau numai un singur program normativ, în care nu se puteau încadra miile de români care solicitau vize de imigrare 2277. Una din ultimele declarații era o scrisoare din partea lui Dante Fascell, președintele Comisiei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în America. Cei ce se opuseseră prelungirii Clauzei României la audierile din 1985 își argumentaseră poziția aproape exclusiv prin politica internă adoptată de București față de disidenții religioși și minoritățile etnice. Congresul voia să schimbe regulile. Ceaușescu acceptase emigrarea, dar, după spusele fostului ambasador român, Corneliu Bogdan, acesta "nu a făcut nici o promisiune referitoare la biblii sau biserici"2330. Cea de-a 12-a Sesiune a Consiliului Economic Româno-American din 10-12 septembrie, de la București, s-a dovedit a fi momentul cel mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
legii comerciale avea să fie, în cele din urmă, aprobat, atrăgînd după sine noi condiții pentru Clauză, care aveau să impună reforme majore în ceea ce privește situația drepturilor omului din România. El nu era dispus să facă acele schimbări. "Așa încît", după spusele lui Bogdan, "s-a hotărît să dea înfrîngerile la o parte și să sfîrșească prin a părea un erou"2507. La scurt timp după plecarea lui Whitehead, Ceaușescu a comunicat Washingtonului că România nu mai dorește "Clauza națiunii celei mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ei și antipatia reciprocă. Deși nu există cifre exacte, în America există aproximativ 80.000 de români, în comparație cu cei aproape 450.000 de unguri 2591. Între cele două minorități etnice există, pe lîngă diferența numerică, și una de atitudine. După spusele ambasadorului Aggrey, românii din SUA sînt mai conștienți de faptul că sînt americani, în vreme ce maghiarii de acolo sînt mai sensibili la rădăcinile lor etnice 2592. Fervoarea cu care fiecare din aceste minorități a pledat la audieri vine în sprijinul aprecierilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1977-1981, Farrar, Straus and Giroux, New York, 1983, p. 297 1861 Congresul SUA, audieri la Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa, Basket II Helsinki Final Act; East-West Economic Cooperation, al 95-lea Congres, sesiunea I, 1977, p. 48 1862 Conform spuselor lui Pacepa, Nicolae era membru al Departamentului de Informații Externe (DIE), care corespundea Agenției Centrale de Informații (CIA) a SUA (Pacepa, Red Horizons, p. 252). 1863 Memoriu, Jack Watson către președinte, 24 februarie 1977, dosarul CO 130; 1/20/77-12
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
adevăr exprimat de Scriptură, însă și de inimă. De noi atârnă statornicia inimii în bine, urcările, adică gândurile care duc la Dumnezeu sau coborârile, adică toate cele pământești și trupești. Războiul cu duhurile și cu patimile poate fi dus, după spusele părintelui Serenus, folosindu-ne de câteva arme: credința, platoșa dragostei și coiful nădejdii mântuirii. Cu referire directă la diavol și la ispite, Serenus precizează că oamenii sunt permanent ispitiți de vedenia dușmanului, care se opune înaintării lor spre bine, însă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
întâiul stareț al mănăstirii din Lerin, devenit mai târziu episcop de Arles, mort în 428, și călugărului Eucherius, care a devenit în 435 episcopul Lyonului. Seria a fost terminată și publicată în 427. Scopul scrierii acestor Convorbiri a fost, după spusele lui Cassian, de a suplini lipsurile sau părțile întunecate care ar putea micșora valoarea învățăturii despre desăvârșire, expusă în lucrările precedente. Cele șapte Convorbiri incluse în acest ciclu au fost ținute în Panephysis, în Tebaida, de primii trei sihaștri pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
caracterul non-confesional, sursă, adesea, de dispute cu Biserica. Se pune astfel problema majoră a relației dintre credință și activitatea politică, de vreme ce apare problema fidelității față de credință în acțiuni, a îmbinării dintre valorile evanghelice și acțiunea publică, ocazie pentru a verifica spusele lui Max Weber din Le savant et la politique: "Etica convingerii și etica responsabilității nu sînt contradictorii, ci ele se completează una pe alta, formînd împreună omul adevărat, adică omul care poate avea pretenția "vocației politice"". Să acționezi după modelul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, Atotțiitorul, Creatorul, slăvit, bun, închinat și tot ce e unit cu cele spuse și care se cuvin lui Dumnezeu. Căci, arătându-L astfel în toate asemenea lui Dumnezeu și Tatăl, vom înfățișa adevărul cuprins în spusa Lui: De nu va voi cineva să cinstească pe Fiul, nu-L cinstește nici pe Tatăl care L-a trimis pe El26“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Doua, cap. VIII, în PSB, vol. 41
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]