4,310 matches
-
este rezultanta dezvoltării progresive a capacităților de atașament (BRETHERTON, 1987Ă. Acest „internal working model” ghidează relațiile interpersonale și reglează răspunsurile emoționale. Disfuncționalitatea lui este privită ca și consecință a unui atașament deficitar și caracterizează majoritatea tulburărilor de personalitate, cu precădere structurările de tip borderline (FONAGY și colab., 1995, GUNDERSON, 1996, LEVY, BLATT, 1999Ă. Dintre tehnicile psihoterapeutice de factură psihodinamică cel mai larg utilizată este cea expresiv-suportivă (LUBORSKY, 1984, GABBARD, 2000Ă. Ea integrează o serie de subvariante având ca extreme pe cea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se recomandă zilnic - atunci când anticipează o scădere a autocontrolului. Ședințele sunt subîmpărțite în 3 etape: de abordare și estompare a psihotraumelor, a evenimentelor și comportamentelor care perturbă relația terapeutică și a condițiilor care afectează calitatea vieții pacientului. Abordarea aptitudinală vizează structurarea unor abilități noi, cu efecte adaptative și se desfășoară sub forma unor întâlniri de grup monitorizate de preferință de un al doilea terapeut (LINEHAN, 1993Ă. Abilitățile stimulate sunt de natură rațional-cognitivă, emoțională, de control a stresului și interpersonală. Abordarea primei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate este cel al tulburării de ansamblu a funcționării interpersonal-sociale, cel de-al doilea fiind abia cel tipologic. De altfel printre cei 17 markeri ai disfuncționalității generale majoritatea sunt de natură relațională. Sublinierea contribuției relațiilor interpersonale în definirea personalității și structurarea tulburărilor de personalitate a început cu SULLIVAN (1953Ă care definește personalitatea ca pe un model stabil de raporturi interpersonale recurente care caracterizează viața individului uman. Același autor introduce termenul de „interpersonalism” care se referă la relațiile dintre două persoane ce
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
două persoane ce au o ambianță comună și consideră că chiar și nevoile umane ar fi condiționate de relațiile interpersonale. BOWLBY (1988Ă relevă la rândul său rolul calității relațiilor interpersonale precare - inițial față de mamă, apoi și față de alte persoane - în structurarea concepției despre sine și lume a unei personalități armonioase. În același cadru JANOFF BULMAN (1992Ă relevă dubla postură a relațiilor interpersonale, de factori determinanți respectiv de consecințe ale tulburărilor afective și ale caracteriopatiilor. Diversele tipuri de raporturi interpersonale pot fi
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și ale caracteriopatiilor. Diversele tipuri de raporturi interpersonale pot fi caracterizate printr-o serie de epitete. Astfel a luat naștere ideea unui cerc sau circumplex care ar delimita un spațiu interpersonal și ar putea facilita caracterizarea multitudinii de modalități relaționale. Structurarea circumplexului a fost inspirată de concepția lui BAKAN (citat de WIGGINS și TROHST, 1999Ă care integrează două direcții ortogonale proprii ființelor dotate cu viață psihică ce surprind două atitudini fundamentale: o tendință orientată spre afirmarea individualistă de sine și una
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cele suportive (MILLON, 1981, HEAD și colab., 1991Ă. ESPY (1994Ă subliniază câteva din caracteristicile dinamicii mediului familial care se repercută asupra comportamentului individual și anume decepțiile, amenințările, trădările, pedepsele fizice. Se știe că atitudinea parentală poate influența direct sau indirect structurarea personalității copiilor sau instalarea unor episoade maladive ale Axei I. Astfel părinții pot contribui direct la modelarea unor comportamente adaptative disfuncționale ale copiilor sau indirect, prin stimularea și promovarea unei comunicări deschise între generații. Pot fi astfel prelucrate și depășite
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Orice strategie terapeutică trebuie să includă și o componentă psihofarmacologică. Faptul este motivat de însăși structura personalității care integrează obligatoriu dimensiuni temperamentale condiționate dominant biologic. SIEVER și DAVIS (1991Ă comentează contribuția neurotransmițătorilor din anumite regiuni ale sistemului nervos central la structurarea și modelarea ulterioară a trăsăturilor temperamentale. Acestea din urmă au ca substrat disfuncționalitatea persistentă a sistemului hipotalamo-hipofizo-suprarenal care reglează răspunsurile la stres (DEBELLIS și colab., 1999Ă dar și scăderile de volum a hipocampului și amigdalei, implicate în memorie și reglarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
terapeutice. Programul ambulator intensiv coalizează mai multe tehnici psihoterapeutice și reabilitative aplicate timp de 3-10 ore pe săptămână. Ele fac tranziția spre programele ambulatorii și și-au confirmat eficiența la pacienții cu TP borderline (GUNDERSON, 2001, SMITH și colab., 2001Ă. Structurarea programului include grupuri terapeutice care se întâlnesc zilnic sau de 3 ori pe săptămână, dimineața sau după-amiaza târziu pentru a nu interfera cu psihoterapiile individuale. Este de preferat o cât mai mare diversitate de grupuri care să acopere complexitatea dificultăților
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pot fi beneficiarele unui anume tip de asistență. Cel mai dificil de abordat, la orice nivel, rămân personalitățile psihopatice. Cele 4 componente ale strategiilor terapeutice în cazul tulburărilor de personalitate descrise - începând de la cel intraspitalicesc - scad ca și nivel de structurare - și cresc în sens invers - ca și durată - pornind de la cel ambulator. Raporturile de tip dependență terapeutică afectează calitatea intervențiilor în mod progresiv începând de la nivelul IV spre nivelul I. Astăzi se acordă o atenție sporită raporturilor dintre suportul doctrinar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
precoce a particularităților alianței terapeutice între care stabilitatea sau persistența în timp ocupă o poziție de prim ordin. Alianța farmacoterapeutică - prin intemediul căreia strategiile terapeutice integrează psihoterapiilor și medicația psihotropă - presupune colaborare activă și informată a pacientului cu terapeutul la structurarea variantelor posologice (GUTHER, 1982Ă. Integrarea personalităților patologice într-o alianță terapeutică rămâne oricum un demers dificil de împlinit. Primul obstacol rămâne absența dorinței sau nesemnificativa mobilizare într-o schimbare a pacienților. Acestui reper major i se asociază instabilitatea sau excesiva
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ce asigură intervenția în situațiile critice și grupuri sau asociații de tip comunitar alcătuite din persoane care pot avea încă, la rândul lor, dificultăți în planul eficienței în rolurile vieții și a adaptabilității în raporturile sociale. Pornind de la aceste considerente structurarea alianței terapeutice trebuie să aibă toate atributele unui proces elaborat care inițial are un caracter contractual. Acesta presupune stabilirea de comun acord a scopurilor terapeutice, selectarea nivelului cel mai potrivit și clasificarea expectațiilor pacienților. În paralel este obligatorie și inițierea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
atașament ducând la identificări dificile și distorsionate. Nu se mai depășesc firesc etapele necesare, apare un deficit de Super-Ego și o predispoziție crescută la impulsivitate și agresivitate. Cel mai greu se realizează identificările - cu imagourile părinților - ceea ce face dificilă și structurarea Eului. Sinele ajunge un obiect straniu pentru sine. S-ar produce procese de proiecție și reîncorporare a agresiunii similare cu ceea ce ar sta la baza paranoidului nuclear. HARE încearcă să explice pe această cale structurarea psihopatului ca „predator”. O serie
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
părinților - ceea ce face dificilă și structurarea Eului. Sinele ajunge un obiect straniu pentru sine. S-ar produce procese de proiecție și reîncorporare a agresiunii similare cu ceea ce ar sta la baza paranoidului nuclear. HARE încearcă să explice pe această cale structurarea psihopatului ca „predator”. O serie de psihanaliști între care SVRAKIC (1991Ă au susținut legături între tulburarea narcisică de personalitate și cea antisocială. Problema se corelează cu teza lui KERNBERG (1984Ă privitoare la organizarea de tip borderline a personalității, intermediară între
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate și cea antisocială. Problema se corelează cu teza lui KERNBERG (1984Ă privitoare la organizarea de tip borderline a personalității, intermediară între cea de tip nevrotic și psihotic. Se ajunge astfel la teza „narcisismului malign”. Ar exista două nivele de structurare a personalității. Pe de o parte sinele real, care e nesigur, inferior, singur, gol, incapabil să învețe, neadaptativ, iar pe de altă parte, o fațadă de grandiozitate narcisistă și destructivă. Super-Egoul narcisicului nu se formează, e fragmentat, cu trăsături sadistice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o competență pentru creșterea și educarea copiilor, deoarece foarte multe familii naturale nu au o competență corespunzătoare în acest sens, fapt ce duce la amplificarea fenomenului, la creșterea comportamentelor de tip sociopatic. Factorii socio-culturali joacă și ei un rol în structurarea și în manifestarea psihopatiei. Multe aspecte ale manifestărilor psihopate pot fi acceptate sau chiar valorizate în unele tipuri de societăți, în unele situații sociale sau roluri sociale. Persoane ce întrunesc majoritatea criteriilor pentru psihopatie pot ajunge personaje marcante ale unor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
raționamente relevante În domeniul său de competență, În timp ce strategul este copleșit de mulțimea variabilelor și a parametrilor pe care trebuie să-i ia În considerare. În acest caz, el este obligat să apeleze la metode euristice, care permit, În principal, structurarea problemei și apoi descoperirea câmpului soluțiilor posibile. Așadar se impune o analiză fină și exhaustivă pentru deciziile tactice și o mare capacitate de sinteză pentru deciziile strategice; aplicarea sistematică a metodelor riguroase pentru primele și mai multă conceptualizare pentru ultimele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
participat: sinergie caracteristică unui management personalist. Există riscul de a cădea În iluzia spontaneității. Aceste grupuri de lucru degenerează În activism sindical. Ele vor fi eficiente numai dacă schimbul liber este strict organizat. Pentru aceasta, se impune respectarea următoarelor aspecte: • structurarea adecvată a grupului, evitând personalitățile „blocante”, precum și „marii șefi”; • definirea clară a misiunii și a raportului grupului În planul de ansamblu, a mijloacelor, alegerea animatorului; • metoda de lucru, care cuprinde: - aportul informației formalizate, structurarea logică a problemelor și planul de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
aceasta, se impune respectarea următoarelor aspecte: • structurarea adecvată a grupului, evitând personalitățile „blocante”, precum și „marii șefi”; • definirea clară a misiunii și a raportului grupului În planul de ansamblu, a mijloacelor, alegerea animatorului; • metoda de lucru, care cuprinde: - aportul informației formalizate, structurarea logică a problemelor și planul de muncă; - conducerea unei prime discuții, liberă, fără critică; - conducerea celei de-a doua faze a discuțiilor, eventual intercalarea fazei de cercetare a datelor; - sinteză și recomandări. În măsura În care animatorii și participanții Își Însușesc o certă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Uneori este dificil de făcut o distincție strictă Între scop și obiective, Între obiective și strategie, Între formularea strategiei, implementarea și execuția strategiei. În practică, aceste delimitări nu sunt Înțelese uniform, ci În maniera „acordeon”, deși există preocupări În direcția structurării ansamblului obiectivelor. Necesitățile managementului strategic sunt neregulate și progresele făcute atât În formularea, cât și În implementarea strategiei, În cele mai multe cazuri, iau forma ajustărilor. Programul echipei manageriale este variat și foarte fragmentat, astfel Încât managementul nu trebuie limitat la simpla urmărire
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În analiza colectivă și focalizarea asupra unui Întreg lanț valoric, astfel Încât grupul să coordoneze Întregul proces (de la creație și producție până la vânzări și reparații) și să asigure consumatorului final satisfacția maximă. Această inovație de sistem presupune reorganizarea intrași interdepartamentală, precum și structurarea legăturilor dintre companiile reunite operațional de-a lungul lanțului valoric. Necesitățile individuale (promovarea și securitatea), cele funcționale (organizarea și stocarea cunoștințelor la nivel departamental) și cele corporatiste (responsabilitatea unui set cât mai redus și mai bine centrat de activități) intră
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a face să circule informația cu viteza electricității Într-o firmă piramidală, În care unii „șefi”, confundând informația-putere cu informația-cunoaștere, Încearcă să blocheze totul. Înainte de a promova progresul tehnic trebuie modernizate mentalitățile. În timp ce structura-cadru de management a firmei răspunde la structurarea pe cinci funcții (cercetare-dezvoltare, producție, comercială, financiar-contabilă și resurse umane) și cuprinde ca subsisteme structura de producție (secții, ateliere, formații) și cea funcțională (servicii, birouri), structura organizatorică a sistemului informatic la nivelul firmei se referă la șase subsisteme: 1. planificarea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
preluat de la Anton Dumitriu, care opunea „eleatismul” static devenirii perpetue însemnate de Heraclit) ajunge să copleșească suflul liric. Drept pentru care poetul se va orienta către proză. Impasul în care l-a adus conceptualizarea excesivă, preocuparea deosebită față de construcție, de structurarea etajată a discursului, laolaltă cu pofta de noi spații de istorie și exemplaritate au fost condițiile prime de trecere a poetului la epicul autoscopic ( Unde se odihnesc vulturii, 1987) și la reveria istorică (Valul și stânca, 1989). Cel dintâi este
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
care să înfățișeze diversitatea lucrărilor ce s-au ocupat de tema metodelor de învățământ. În sfârșit, am mai avut în vedere un obiectiv - este adevărat că nu într-o măsură atât de evidentă- în baza căruia am stabilit o asemenea structurare, deopotrivă sistemică și dinamică: am încercat să oferim publicului cititor un rol nou - acela de decident/constructor al ariei de semnificație a noțiunii de învățare eficientă. În acest mod, demersul nostru a căpătat menirea de a consolida un fundament pentru
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nevoie de timp pentru a construi ipoteze și a oferi opinii); în momentul în care un cursant își expune punctul de vedere, ceilalți sunt îndemnați să fie asculători activi. O altă manieră de seminar socratic este mai degrabă apropiată de structurarea de tip fishbowl - în momentul în care începe ora, clasa se divide în două cercuri, unul incluzându-l pe celălalt, cei din cercul interior urmând să discute materialul pe care l-a primit fiecare, iar cei din cercul exterior primind
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
SWOT Cel care învață este pus astfel într-o primă ipostază: aceea de a diagnostica aceste patru axe urmând apoi, într-o a doua etapă, să efectueze o combinatorică a lor în vederea evidențierii strategiilor de acțiune. Etapa finală constă în structurarea acestor strategii într-un demers coerent specificat de decizia programului de instruire, determinată de coordonatele unui plan de acțiune practică. Belle Witkin și James Altschuld (1995) ne oferă un instrumentar metodologic interesant și complex din care prezentăm la rândul nostru
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]