11,661 matches
-
treia cale în cercetare, una care a construit un pod între cele două lumi, reușind să rezolve neajunsurile percepute ale analizei calitative prin introducerea unui algoritm matematic (Ragin, 1987). Astfel, acest tip de analiză calitativă dobândește încredere prin eliminarea perspectivelor subiective; rezultatele devin replicabile, fiecare cercetător ajungând la aceeași concluzie prin aplicarea aceieași metodologii. Diferențe între cercetările calitative (orientate spre cazuri) și cercetările cantitative (orientate spre variabile) Despre fiecare tip de abordare se discută, uneori cu pasiune, fiecare cercetător apărând abordarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de calcul și a disponibilității calculatoarelor personale. La ora actuală, aproape că nu ne putem numi sociologi dacă nu cunoaștem SPSS și ce înseamnă o bază de date. Analiza cantitativă a trecut peste limitele percepute ale analizei comparative. Oricât de subiectivi am fi, un procent este un procent; apoi, dacă reușim să culegem suficiente date, aplicând o metodă de eșantionare suficient de sofisticată, putem să prezentăm rezultatele unei cercetări și să afirmăm cu încredere că datele sunt reprezentative și că eroarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
C. Stere, A. se referă la atmosfera terifiantă din Rusia țaristă, la infernul închisorilor, elogiind elanurile generoase, sacrificiul luptătorilor antițariști, majoritatea oameni cu o tinerețe sfărâmată. Numeroase portrete de socialiști, cunoscuți în Rusia, Elveția și România, sporesc, în pofida unor tușe subiective, valoarea de document a scrierilor. Anterior, publicase în „Amicul copiilor”, revistă scoasă, între 1891 și 1894, împreună cu Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu), mai multe schițe și povestiri pătrunse de duioșie și compasiune față de suferință, trecând cititorului chibzuite lecții de morală. Apărute
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]
-
scrisului, lupta cu opreliștile mentale și administrative, obsesia adevărului și a sincerității etc. La apariția în volum, forța de impact a textului a fost însă considerabil redusă de inexistența unor capitole confesive; singure, ideile, lipsite de suportul emoțional și pur subiectiv, explodau cam fără țintă. Expresie, oarecum, a unei înfrângeri triumfătoare (pentru că Jurnalul lui A. poartă, fără îndoială, masca eșecului), cartea din 1989 rămâne o pată de culoare în peisajul criticii literare din epocă. SCRIERI: Însemnări despre proză, București, 1966; Proza
ARDELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285431_a_286760]
-
actualitate, dar publică și numeroase pagini de literatură, cronică, critică și istorie literară, texte inedite de un vădit interes literar. Orientarea spre fenomenul cultural, în special spre cel literar, devine preponderentă în 1990. Rubrici: „Meșterul Manole”, „Permanențe”, „Jurnal contemporan”, „Cronica subiectivă”, „Logos”, „Pagini literare”, „Caleidoscop”, „Jurnalul artelor”, „Confluențe”, „Restituiri”, „Linotyp”, „Ancheta Argeș”, „Labirint”, „Caligrame”. A. publică scrieri ale unor autori de prestigiu, dar încurajează și creația tinerilor poeți, cărora le consacră un spațiu relativ mare, îndeosebi în suplimentele revistei. Versurile poartă
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]
-
la prezențele feminine, memorialistul a fost și un moralist foarte intransigent când era vorba despre interese, ale lui, ale altora sau chiar interesul general. El veștejește „mahalagismul”, „mizeria morală” a mediilor politice, consemnează compromisuri, trădări, intrigi, descrie în chip foarte subiectiv, dar și - prin aceasta chiar - savuros, o lume colcăind de interese, ambiții, vanitate, rivalități, egoism și pofte, foarte vie și foarte impură, dar fără de care n-ar fi putut trăi. Evadează uneori în lecturi și peisaje, căci are, după cum se
ARGETOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285437_a_286766]
-
primul război mondial. O facem Împotriva naturii Înseși a dandysmului. Și, mai ales, Împotriva felului de a se constitui al modernității, care se sustrage cu program oricărei tentative ordonatoare. De ce persistăm atunci În (probabil artificiale) sistematizări? Din două motive: unul subiectiv, care ne determină să raționalizăm dandysmul pentru a-l putea Înțelege (din moment ce nu Îl putem trăi); și unul obiectiv, ce ține de factura asumat didactică a cărții noastre. Să recapitulăm deci tendințele estetice de la Începutul secolului XX care influențează dandysmul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fi niciodată. Oare? Iată-l, de pildă, pe Proust, intrând În regim de voluntariat - e drept, doar pentru un singur an - În serviciul militar. Aceasta se Întâmplă În 1889, iar el are 18 ani. Explicațiile acestui gest sunt numeroase. Unele, subiective, Îi dezvăluie nevoia de a-și proba, ca tânăr bărbat, rezistența, dar și un pragmatism legat de șansele viitoarei cariere. Nu vom intra În amănunte, așa cum face cu atâta aplicație Jean-Yves Tadié. Dar mai există și un resort obiectiv, ce
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
antrenori în vederea obținerii unor performanțe superioare. Principala caracteristică a activității sportive constă în obținerea performanțelor în condiții competiționale, de întrecere. Concursul ierarhizează și confirmă valorile indiferent de randamentul sau rezultatele obținute în cadrul ședințelor de antrenament. Prin aceasta, este explicată importanța subiectivă alături de cea obiectivă a competiției. Atât sportivii cât și antrenorii, trăiesc la maxima intensitate acele momente dinaintea sau din timpul desfășurării unei întreceri sportive. Aceste trăiri sunt direct proporționale cu importanța concursului respectiv sau cu semnificația lui față de aceștia. Importanța
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
muncii și efortului social, așa cum se exprimă economiștii marxiști în special, ci este rezultatul modului în care marfa, bunul respectiv, se poziționează în raport cu consumatorul și piața. Deși nu vom insista, vom mai spune că la Mises valoarea este un atribut subiectiv, o însușire pe care marfa o capătă în contactul cu cel căruia îi este destinată 335. 4. Condițiile ca o marfă să fie monedă Pentru ca un bun sau o marfă să poată fi considerat ca fiind monedă, trebuie să îndeplinească
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
un mare neajuns, nu ține seama de cea de-a doua funcție foarte importantă a banilor și anume cea de evaluare (cuantificare) a valorii mărfurilor. Conform părerii lui Mises, valoarea mărfurilor nu există, prețul lor fiind determinat de o stare subiectivă specific umană. Cred că acest lucru se datorează tocmai faptului că Marx elaborase cu un secol mai devreme o teorie a valorii mărfurilor, contrazisă, și pe bună dreptate, de economiștii "austrieci". Mises se situează pe o poziție periculoasă, dacă ținem
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Este cumva acest răspuns efectul raportării în primul rând la bani, avuție și bogăție? Mai există și alte repere de judecată? În ce măsură aceste repere pot fi luate în calcul în judecarea răspunsurilor primite? Reprezentările sunt în mod evident unele individuale, subiective, fiecare judecând averea și satisfacțiile materiale într-un mod absolut personal. În cazul unui asemenea răspuns pot fi români foarte bogați, după standardele științei economice, dar care se declară nesatisfăcuți de drumul ales, după cum pot fi oameni care se declară
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
conceptul de fericire personală, vom înțelege starea de bine, confortul interior, de ordin durabil, care rezultă din interacțiunea pozitivă cu sine și cu lumea exterioară, în ansamblul său. Cum este și firesc, această stare ține de nenumărați factori de ordin subiectiv (care se află la îndemâna individului, a voinței sale), dar și de un număr însemnat de factori, stări și situații obiective (care nu se mai află în puterea voinței fiecărui individ). Feuerbach arată că "impulsul principal al vieții omenești este impulsul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
lumea înconjurătoare: "Individualismul românesc este prin urmare de altă natură de cum este cel cunoscut în Apusul european. În Apusul european, individualismul se manifestă pe planul vieții sociale și economice, este creator de instituții, pe când individualismul românesc este o simplă reacție subiectivă, un egocentrism sub influența factorului biologic ereditar"1235. Da, ceea ce spune savantul român este profund adevărat. O singură corecție ar trebui făcută și anume aceea a negării unei conexiuni între trăsăturile de caracter și "factorul biologic ereditar", așa cum se exprimă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Dobrescu, Moneda. Mică Enciclopedie, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 57. 321 "Simțul valorilor este adânc înrădăcinat în om. Economia politică nu are, desigur, a se ocupa cu valoarea în sine, cu valoarea absolută. Cât privește valoarea de folosință care este subiectivă, ea reprezintă pentru această disciplină o însemnătate secundară. Ceea ce interesează cel mai mult, mai ales când ne gândim la monedă, este valoarea de schimb. Această valoare de schimb este rezultatul tuturor gradelor de utilitate pe care le poate avea un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de producție însuși. Modul de producție capitalist, de pildă este întemeiat pe faptul că că condițiunile material ale producției sunt atribuite unor ne-muncitori sub formă de proprietate asupra capitalului și proprietate funciară, pe când masa este doar proprietară a condițiunii subiective a producției, a forței de muncă. Din această repartizare a elementelor producției rezultă în mod firesc repartizarea actuală a mijloacelor de consum.Tot astfel va rezulta în mod firesc o repartizare a mijloacelor de consumație diferită de cea actuală, atunci când
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în procesul de luare a deciziilor; caracterul conflictual al preferințelor celor care iau decizia. Se știe că și Keynes a dat o mare atenție preferințelor în analizele pe care le-a elaborat, tot așa cum teoriile marginaliste au evidențiat aspectele individual subiective ale comportamentului. Modelul raționalității, aplicat direct comportamentului economic, capătă o formă particulară. „Omul economic” - concept și model de analiză introduse de Pantaleone<footnote Buzărnescu, Ștefan, Istoria doctrinelor sociologice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995, p. 20. footnote> este prezent în
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
raportului lor cu ansamblul întreprinderilor<footnote Mayo, Elton, op. cit.; a se vedea Zamfir, C., Vlăsceanu, L. (coordonatori), op. cit., p. 111. footnote>; 2) experiențele legate de „munca îmbogățită” și „munca lărgită” sau „rotația muncii”, care au scos în evidență rolul perceperii subiective a muncii generate de post, faptul că postul ar trebui să se adreseze întregii personalități umane. „Munca îmbogățită” (job enrichment) încearcă să adauge proiectului unui loc de muncă (post) aspecte noi, deosebite de sarcinile particulare, cum ar fi: programarea unei
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Mișcarea personalului se poate datora unor cauze obiective, precum modificarea volumului activității de producție și a structurii organizatorice a întreprinderii, modificarea gradului de înzestrare tehnică a muncii, pensionări, decese, plecări la studii, pentru satisfacerea stagiului militar etc., sau unor cauze subiective, precum plecări fără aprobarea conducerii întreprinderii, demisii, desfacerea contractului de muncă pentru absențe nemotivate și abateri disciplinare, insatisfacția salariatului față de condițiile de muncă, perspective de dezvoltare profesională etc. Mișcarea resurselor de muncă determinată de plecările care au la bază cauze
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
fără aprobarea conducerii întreprinderii, demisii, desfacerea contractului de muncă pentru absențe nemotivate și abateri disciplinare, insatisfacția salariatului față de condițiile de muncă, perspective de dezvoltare profesională etc. Mișcarea resurselor de muncă determinată de plecările care au la bază cauze de ordin subiectiv reprezintă fluctuația personalului întreprinderii. Pentru caracterizarea corectă a fenomenului trebuie să se urmărească cât mai exact cauzele care provoacă plecările personalului din întreprindere. Prin mișcarea resurselor de muncă au loc anumite modificări de ordin cantitativ și calitativ în structura personalului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și providență; LS - cererea speculativă de bani. Ultima relație ne arată că cererea globală sau totală de monedă (bani) este determinată, În principiu, de doi factori principali, respectiv: • ponderea cheltuielilor În venitul total; • evoluția ratei dobânzii; • alți factori obiectivi și subiectivi multipli (volumul schimburilor, viteza de rotație a monedei etc.). Oferta de monedă reprezintă ansamblul instrumentelor monetare puse În circulație de Banca Centrală, băncile comerciale și Trezoreria statului. Prin punerea În circulație a monedei, În toate formele sale de existență, respectiv
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
confrunta cu o lipsă de lichidități. Riscul de lichiditate poate avea cauze multiple, Însă În principal, el se datorează următoarelor aspecte: • managementului defectuos, la nivelul instituției financiar-monetare; • comportamentului clientelei instituției financiar-bancare, În situația În care, din diferite motive obiective sau subiective, procedează la retragerea masivă și concomitentă a depozitelor bancare; • incapacității de a recupera lichiditățile de la debitori; • existenței unor costuri administrative exagerat de mari, În raport cu volumul activității; • pierderilor cauzate de distrugerea unor bunuri neasigurate; • speculațiilor cu derivate financiare, peste riscul managerial
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
variabilă, simplă sau ponderată, primește un anumit punctaj, după care se face o medie a punctelor acordate, solicitantul, În funcție de caz, fiind admis sau respins la creditare de comisia de creditare constituită În acest sens. Desigur, metoda credit scoring-ului este relativ subiectivă, fiecare bancă comercială având propriile criterii de selecție și punctare a variabilelor luate În considerare. Scenariile de creditare, numeroase, complexe și superinformatizate, utilizate În sistemul bancar național și internațional, au ca unic scop evitarea sau reducerea la minimum a riscurilor
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
rezultatul raportului dintre cele două monede (cursul valutar). 3) Cursul valutar sau cursul pieței, numit și curs valutar economic, care reflectă paritatea puterii de cumpărare a unei monede naționale, poate fi influențat atât de factori obiectivi, cât și de factori subiectivi, datorați unor conjuncturi specifice. 4) Cursul pieței determinat la un moment dat, care variază În funcție de cerere și ofertă, poartă denumirea de cotație și se determină prin același raport al cursului valutar. 5) Cotația poate fi: • cotație directă - ce reflectă suma
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
a chestiunilor legate de om, deci este imposibil să realizăm descrieri și explicații obiective ale acestor realități” (J. Lett, 1997, p. 12). Din această perspectivă, antropologia ar trebui să fie un demers de tip hermeneutic, axat pe interpretarea și reconstruirea subiectivă a unui univers de sensuri, un demers care nu poate conduce la generalizări, la legi și la teorii cu pretenții de universalitate. Prin conținutul și scopul său, această carte se plasează „dincolo” de dezbaterile cu caracter epistemologic. Lucrarea de față
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]