13,255 matches
-
concentrată a unor panseuri asupra existenței, intenția reflexivă este deseori uzurpată de aceeași ispită a imaginii rare. Pare că o anume incapacitate de relativizare a conștiinței de sine îngreunează accesul lui G. la o critică relevantă și la o poezie substanțială. SCRIERI: Un trandafir învață matematica, București, 1968; Trei nori, București, 1969; Miron Pompiliu și Junimea, Oradea, 1969; Râul incinerat, Cluj, 1971; Salută viața, București, 1972; Teritoriu liric, București, 1972; Înflorirea lucrurilor, Timișoara, 1973; Idei și forme critice, București, 1973; Bacovia
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
cotidian, Bordel), Ilarie Voronca (Pregătiri de plecare), Radu Boureanu (Domnița din lut), la care se adaugă și alții, mai puțin importanți: N. Crevedia, Andrei Tudor, Dumitru Cosma, G. Șt. Cazacu, Ilariu Dobridor, Constantin Nisipeanu, Cicerone Theodorescu, Petre Vișineanu. Numeroase și substanțiale sunt paginile de proză. Mircea Eliade publică aici povestirea Negru, Anton Holban colaborează cu un fragment din romanul Ioana și tot un fragment de roman, Băiatul popii, semnează Tudor Teodorescu-Braniște. Se mai rețin proze scurte de Ion Călugăru (Din jurnalul
HERALD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287428_a_288757]
-
viu, după regulile narațiunii romanești, investind notația personală cu semnificații estetice. Mai mult decât proza, jurnalul face dovada unei excepționale vocații scriitoricești. Les Mailles du filet este, ca și Au Commencement était la fin, cartea Adrianei Georgescu-Cosmovici, printre cele mai substanțiale imagini ale instaurării comunismului în România. În 1952, la Editura Julliard, apare versiunea franceză a romanului Zilele nu se întorc niciodată. Un an mai târziu, aceeași editură publică romanul Les Amours impitoyables, volumul al doilea din ciclul narativ Zilele nu
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
Chendi, a unui ciclu de Opere complete, din care s-a tipărit numai primul volum, Literatura populară (1902). Remarcabilă a fost și prima reeditare (pe cont propriu) a scrierii lui Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriii mele (1910), însoțită de o substanțială introducere, cuprinzând un istoric al familiei Goleștilor, o biografie a autorului și prezentarea lucrării. O întreprindere deosebit de dificilă a fost continuarea editării extraselor din colecția Hurmuzaki, lui H. datorându-i-se apariția volumelor XVI-XVIII din Documente privitoare la istoria românilor
HODOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287439_a_288768]
-
și elemente de dramatism epic, scene violente, tablouri de atmosferă (nuntă, înmormântare, ședințe diverse), dar principalul atu al acestei trilogii constă în descripția amănunțită și nuanțată, susținută de o bogată informație și de o bună cunoaștere a realităților perioadei (cu substanțiale incursiuni în epoci anterioare și cu referire și la un context mai larg). Lucrurile sunt privite, în ultimă analiză, prin prisma social-politicului: Drumul Cavalerilor e, desigur, un roman rural, un roman de familie, o frescă, dar mai ales un roman
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
fost doborât de boală. Adus în țară, a fost înmormântat la Dulcești (județul Neamț), la fel ca și fratele său Constantin. Pentru H., interesul față de dezvoltarea națiunilor se justifică prin evoluția civilizației, iar aceasta, la rândul ei, constituie un sprijin substanțial pentru cultură, care ar fi însuși scopul omenirii. Ca oricare cultură, și cultura poporului român trebuie să izvorască din chiar ființa lui, din particularitățile lui, și să nu fie un împrumut mecanic de la alte popoare. În consecință, susține H., el
HURMUZACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287470_a_288799]
-
celor patru zodii (1926) și Cartea cu lumină (1926) -, cultivă o poezie bucolică apropiată de viziunea ruralismului gândirist, de cea a lui Ion Pillat îndeosebi, cum au observat criticii chiar la debut, deși nota caracteristică a bucolismului său are o substanțială dimensiune de extracție clasică, mai ales latină. Împreună cu Ion Pillat a tradus Poezii alese din Francis Jammes (1927), dar filonul esențial al inspirației sale se revendică adesea din idila horațiană și din motivul fecundității telurice, pe care îl exacerbează vital
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
Închiria sala de conferințe și unde până și personalul de Întreținere fusese complet schimbat. Cu totul altfel s-au petrecut lucrurile la academie. Succesiunea de la Otto Reinhold la Reißig și la K.-H. Thieme a fost Însoțită de o restructurare substanțială. PDS nu mai dispunea În 1990 decât de două institute și jumătate, față de cele cinci din care era alcătuită academia, și doar de 25 de cercetători din cei 232 care existaseră Înainte (dintre care 60 numai la Institutul de Sociologie
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
artistice noi, moderne sunt respinse tranșant și menținute în atenție cele tradiționale, oricât de epigonice. Tudor Arghezi e pus la stâlpul infamiei și sunt apreciați cu bunăvoință, chiar elogiați, autori submediocri. Însă contribuția la cunoașterea literaturii de până la 1900 rămâne substanțială. Dintr-un curs a rezultat Istoria literaturii românești. Introducere sintetică (1929). De ordinul zecilor sunt lucrările privind literatura universală. Deasupra tuturor se află Istoria literaturilor romanice în dezvoltarea și legăturile lor (I-III, 1920-1925). Concepând istoria literară ca parte a
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
însă multe cazuri în care așa ceva nu se întâmplă, și totuși gospodăriile sunt înfloritoare. Explicația poate consta în aceea că nu puține familii din anumite localități rurale au luat copii instituționalizați în regim de asistență maternală, de pe urma cărora au câștiguri substanțiale nesesizabile din declarațiile lor. Destul de netransparent este și faptul că cheltuielile materiale ale întreținerii acestor copii sunt destul de mici în condițiile în care vecinele (sau rudele) se suplinesc între ele în îngrijirea celor asistați, mai ales în perioadele de maximă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rând, e de reținut că în zilele noastre, cel puțin în cultura euro-americană, și în România cu siguranță, darurile nu se fac către părinții (rudele) tinerilor, ci lor înșiși. După cum se va vedea, în familia modernă accentul s-a mutat substanțial și decisiv de pe familia consangvină pe cea de procreare. Modelul este ca amândouă familiile celor doi miri să facă eforturi pentru ca noul cuplu să nu pornească de la „lingură și furculiță”. În funcție de starea economică a părinților, li se asigură de la mici
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
între anii 2000-2002 în județele transilvănene am constatat următoarea structură homogamică: dintre bărbații intelectuali, circa 80% sunt căsătoriți cu femei intelectuale, dintre funcționari, 70% cu funcționare, dintre muncitori, 70% cu muncitoare, dintre țărani, aproape 100% cu țărănci. Trecerea tot mai substanțială a României la economia de piață va conduce la restructurări de profunzime în registrul socioprofesional și, în consecință, în modelele maritale. Orientându-ne după tendințele mondiale, putem prognoza că homogamia socioprofesională va cunoaște și la noi schimbări de configurație, determinate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de soț-soție, în special privitor la cât de toleranți sau de severi trebuie să fie față de „ieșirile” adolescentine (vezi 6.3.1.). Mărirea considerabilă a duratei medii de viață, școlaritatea prelungită a tinerilor și familia nucleară neolocală au produs schimbări substanțiale în ciclul familial. A apărut practic o nouă fază, a revenirii familiei la cuplul conjugal singur, prin plecarea copiilor. S-ar putea numi și stadiul „cuibului gol”, când ultimul copil părăsește casa părintească. Dacă ne gândim că cele mai multe cupluri se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Iar dacă socotim și importanța faptului ca ei să aibă o slujbă întreagă sau parțială, numărul se reduce la 50, întrucât mulți dintre ei sunt șomeri. Un alt factor ar fi că statutul de familie monoparentală este încurajat de ajutorul substanțial dat de stat. Într-adevăr, în Suedia acest lucru s-a întâmplat, numărul familiilor cu un singur părinte fiind în anii ’70 de 13%. În aceeași perioadă însă, în Islanda, ajutorul statului a fost minim, dar rata copiilor născuți în afara
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unui copil cu o anumită calitate (vezi subcapitolul 6.2.4, „Planificarea familială și costul copilului”). Deci ele nu se confruntă, practic, cu sărăcia. Sunt state - Suedia este exemplară din acest punct de vedere - unde ajutoarele sociale sunt atât de substanțiale, încât familiile cu un singur părinte nu au probleme serioase cu sărăcia. În 1994, deși 20% dintre copiii suedezi se aflau în familii monoparentale, doar 6,8% din totalul copiilor din această țară trăiau în familii cu un salariu sub
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
raporturile de putere, dar și emoțiile, gândurile, sentimentele și alte caracteristici ale membrilor familiei, precum și simbolurile și trecutul ei; - în cadrul sistemului emoțional al familiei are loc diferențierea individuală. Există însă o puternică tensiune între individualitate și fuziune emoțională, se formează substanțiale configurații psihoafective, dintre care triunghiul emoțional este cel mai relevant. Triunghiul este o relație strânsă fie între trei membri ai familiei, fie între doi și o problemă familială. În concepția lui M. Bowen, triunghiul este molecula, infrastructura sistemului familial; - procesul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
număr a unui studiu sau a unui medalion în care se evocă o personalitate a literaturii române, de la Dosoftei la Titu Maiorescu. O serie de portrete, vioaie, pitorești, poartă semnăturile lui G. I. Ionnescu-Gion, Delavrancea, N. Țincu, iar câteva studii substanțiale aparțin lui N. Iorga, G. Dem. Teodorescu și altora. Mult mai rar se referă colaboratorii R.n. la literatura contemporană: cronici dramatice (D. D. Racoviță, G. I. Ionnescu- Gion), prezentări și note bibliografice. În compensație, scrisul polemic al lui Hasdeu, exprimând
REVISTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]
-
este de accentuată factură modernă. Materialul de inspirație e transfigurat cu mijloace făurite în atelierele lui Arghezi, Blaga, Pillat, Voiculescu, Maniu, Vinea și ale poeților străini din care R. a tradus: Machado, Seferis, Saint-John Perse, Kavafis și alții. Cele mai substanțiale afinități par a fi cele cu Adrian Maniu și Ion Pillat. De primul îl apropie pe R., mai ales după 1960, opțiunea pentru versul liber și, în general, lipsa de preocupare pentru fluența muzicală. Ce îl deosebește de Maniu e
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
demonii (1973), inițial lucrare de doctorat, e doar un „studiu de tipologie literară”, fără să ambiționeze exhaustivitatea monografică. Exegetul polemizează cu „imaginea mediocrității respectabile” construită de critică, reconsiderarea vizând nu impunerea unui Agârbiceanu „mai modern”, ci a unui „scriitor mai substanțial și mai puțin previzibil decât era socotit”. Ineditul perspectivei stă în identificarea unei zone de umbră în scrierile prozatorului ardelean, în structurarea căreia ar fi investită adevărata vocație: „Preferințele lui merg hotărât spre ceea ce iese din comun, spre originali, spre
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
1935), Grig. Mich. Cotlaru (Curtea de Argeș, Sulina), Emil Lovin (Brăila), proze scurte de Andrei Voinea, Cinel C. Teodorescu, Maria Vartic, precum și piesa într-un act Noaptea Învierii de Mircea Mărcoi și Gheorghe Baiculescu, inclusă în suplimentul „Biblioteca «Revista vremii»”. Cea mai substanțială este secțiunea critică, unde, în afara cronicilor și recenziilor lui G. Prim, I. Argintescu, Silviu Damian, sunt de menționat medalioanele consacrate de Ghiță Popescu lui Panait Istrati și lui C. Stere și mai ales contribuțiile de istorie literară ale lui G.
REVISTA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289274_a_290603]
-
Ion Ungureanu, Wolfgang Dahmen, Klaus Bochmann, Paul Miron, Andrei Corbea, Const. Ciopraga, Nicolae Dabija, Ion H. Ciubotaru, Ion Taloș, Vitalie Belousov, Valeriu Anania, Eugen Coșeriu, D. Vatamaniuc, Alexandru Moșanu, Gelu Ionescu, Alexandrina Cernov, Ion Iovcev ș.a. Pagina intitulată „Poesis” adăpostește substanțiale grupaje de versuri ale unor poeți consacrați, între care Grigore Vieru, Ioanid Romanescu, Nichita Danilov, Nina Josu, Nicolae Ionel, Arcadie Opaiț, Lucian Vasiliu, Leo Butnaru, Cassian Maria Spiridon, Horia Zilieru, Ion Hadârcă, Ion Beldeanu, Dorin Popa, Liviu Antonesei, Emilian Galaicu-Păun
REVISTA ROMANA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
culturale cari se dau la manifestații publice: declamări, cântări, concerte, conferențe”. În rubrica intitulată „Cronică” sunt consemnate evenimente cultural-artistice în care sunt angajați artiști români. Conținutul publicațiilor periodice ale momentului este relatat la rubrica „Revista presei”. Aici se fac anual substanțiale rapoarte de activitate și analize de bilanț, care configurează mișcarea teatrală din Transilvania și reprezintă o prețioasă sursă documentară pentru cercetătorii din domeniu. Alte rubrici: „Piese teatrale vrednice de jucat”, „Greutățile începutului”, „Din autorii dramatici străini”. Se publică versuri de
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
organizată în onoarea societății ieșene și a „Convorbirilor literare”, iar în 1910 de omagierea lui Titu Maiorescu. R.j. reprezintă unul dintre cele mai importante momente de pătrundere și consolidare în Transilvania și Bucovina a ideilor literare ale Junimii. Un substanțial sprijin a primit R.j. din partea Junimii pentru a edita, în 1888, „Almanahul Societății Academice Social-Literare «România jună»”. Repere bibliografice: Statutele Societății Academice Social-Literare „România jună” din Viena, Suceava, 1910; Ion Grămadă, „România jună” din Viena (1871-1911), Arad, 1912; Curticăpeanu
ROMANIA JUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
neoumanism eroic). Interesul revistei nu se îndreaptă numai spre cultura autohtonă, ci și spre cea universală. Astfel, „Cartea străină”, rubrică al cărei titular este I.V. Costin, prezintă prompt unele noi apariții din alte literaturi, îndeosebi franceză și engleză, și consacră substanțiale medalioane unor scriitori, cu o interesantă predilecție pentru cei ruși și, în general, pentru spațiul slav (G.M. Ivanov scrie despre Leonid Andreev, Ján Kollár, Mickiewicz, Șevcenco, Gogol, Ivan Vazov). Preocuparea pentru familiarizarea cititorilor cu literatura universală se desprinde, de asemenea
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
de origine română, între care Peter Neagoe, sau publicând interviuri cu personalități precum Silvio Guarnieri, directorul Institutului de Cultură Italiană de la Timișoara, pe tema relațiilor culturale româno-italiene (Difuzarea culturii italiene în România). În paralel, sub pseudonimul Spectator, ziarul are o substanțială secțiune de cronică dramatică, unde sunt urmărite spectacolele de la Teatrul Național din Cluj-Timișoara, cum este numit Naționalul clujean în vremea refugiului. Împlinirea a douăzeci și cinci de ani de activitate a Teatrului Național clujean prilejuiește exprimarea unor opinii extrem de elogioase, ca și
ROMANUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289361_a_290690]