3,864 matches
-
ea doar o păsăre nerecunoscătoare. Ar fi amuzant dacă n-ar fi vorba de propria și patetica ei viață. Fir-ar să fie, era amuzant când Renee Zellweger juca rolul unei tipe drăguțe și durdulii care se îmbată rău de supărare, dar parcă nu era atât de amuzant când erai tu tipa aia drăguță și durdulie — în fine, slăbănoagă și nu la fel de atrăgătoare — iar viața ta tocmai s-a transformat într-o melodramă. Cinci ani pe apa sâmbetei. De la douăzeci și patru la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
într-o buclă a timpului și— — Em, scumpo, te rog să nu mă înțelegi greșit, dar aș vrea să nu mai vorbești. Numai până când ajungem acolo, spuse Leigh. Emmy ridică o mână și clătină din cap. — Ai spus destul. Nicio supărare. Nici eu nu știu de ce sunt așa. Parcă din cauza oboselii simt nevoia să vorbesc întruna. Cu cât sunt mai obosită, cu atât mai vorbăreață— —Te rog. — Scuze. Îmi cer scuze. Telefonul lui Leigh începu să sune. Când văzu cine era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
trezește din două în două ore. — Auuuu, făcu Emmy privindu-l pe Paul fără să-și ascundă admirația. Pare a fi adorabilă. — Da, așa că mai bine plec. Se opri și păru să se gândească la ceva. Uite, nu e nicio supărare dacă nu poți — știu că ești aici cu prietenele tale — dar ar fi nemaipomenit să-mi ții companie dacă — Emmy n-așteptă să termine. Mi-ar plăcea, îl întrerupse ea. Acum sunt expertă și văd că ai mare nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Te pui cu marinaru’, e hârșâit... În țară și-a luat-o peste bot, da’ diaspora s-a mobilizat. Gore nu-și mai revine de când a aflat că Geoană n-a ieșit președinte după ce ieșise prematur și acum bea de supărare. Gicu Îl privește trist din când În când și recunoaște În forul interior că o asemenea supărare n-a mai văzut de multă vreme. Iar Sandu Șpriț - care ținea cu Băsescu dar nu vroia să recunoască - Își freacă mâinile și
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
a mobilizat. Gore nu-și mai revine de când a aflat că Geoană n-a ieșit președinte după ce ieșise prematur și acum bea de supărare. Gicu Îl privește trist din când În când și recunoaște În forul interior că o asemenea supărare n-a mai văzut de multă vreme. Iar Sandu Șpriț - care ținea cu Băsescu dar nu vroia să recunoască - Își freacă mâinile și pune În pahare. Să curgă, hă, hă, hă, să curgă șprițul și mandatul de cinci ani, marinarul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
vorbe... Noi măcar le măcinăm ca bețivii puși pe taclale, nu vrem să formăm guverne. Sandu Șpriț e morocănos, dar nu pentru că se simte lezat de oarecum fireasca atitudine a celor de la Curtea Constituțională, ci pentru că Îl macină o mare supărare interioară. Genul acela de supărare care te determină să Înghiți și țuica fiartă cu noduri, În prag de sărbători. Ce zici, Gore?, Întreabă după ce duce la buze o ceșcuță Înflorită... Mortul de la groapă nu se mai Întoarce? He, he, trăim
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ca bețivii puși pe taclale, nu vrem să formăm guverne. Sandu Șpriț e morocănos, dar nu pentru că se simte lezat de oarecum fireasca atitudine a celor de la Curtea Constituțională, ci pentru că Îl macină o mare supărare interioară. Genul acela de supărare care te determină să Înghiți și țuica fiartă cu noduri, În prag de sărbători. Ce zici, Gore?, Întreabă după ce duce la buze o ceșcuță Înflorită... Mortul de la groapă nu se mai Întoarce? He, he, trăim vremuri memorabile, unii zic că
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
un contract post-mortem cu nostradamus. Degeaba vă uitați la mine cu zâmbete nelalocul lor, chiar așa s-a Întâmplat. E nefericire mare. Mare de tot. Vă Înec aici dacă Încep să plâng, mă Știți că sunt sufletist Și Îndur greu supărările. Plâng Și la ale altora, la ale mele bocesc ca babele profesioniste. Adică să Înțelegem că s-a blocat liftul? N aveai telefonul cu tine, normal, zici că nu-l aduci ca să nu-l uiți aici, de parcă nu l-ai
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
moale Și mai rău a fost, mai bine tăceam... Gicu ÎȘi Întinde picioarele pe sub masă Și Îi face un semn discret lui Sandu. Băi, Gore, dacă zicea că de ce nu ai trei case, patru mașini Și cinșpe conturi, mai Înțelegeam supărarea ta. Că de muncit ai muncit, ca noi toți, da` cu munca cinstită nu ajungi la milioanele de dolari. De ce te doare pe tine adevărul rostit de tovarășa de viață? Ce, vrei să insinuezi că nu bei? Nu te-ai
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
și barbut pe acolo tot degeaba, n-au școala vieții... Bă, da` bun film a mai fost ăla după Preda, hai să mai bem niște beri și niște vin și să ne dăm cu capul de mese... Mi-a trecut supărarea. Vedem noi pe unde scoatem cămășile când ajungem la neveste! Dar ne iartă ele, că suntem cei mai iubiți dintre pământenii cu verighete pe dește! 05.08.2010 16 ore Sandule, să dea criza asta cu mine de glia străbună
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de Pasarella? Ehe, ce jucători! Ardiles, Bertoni. Când cu olandezii am plâns. Acu` ni se dă cu tifla. Când i-am eliminat se uitau la noi cum se uită mâța-n calendar. În sfârșit, Gicu și Gore pricep de unde vine supărarea lui Sandu. Omule, ne-ai indus În eroare, noi credeam că ai avut vreun scurtcircuit În casă și ți-a luat foc plasma. Când colo, tu ești supărat pe argentinieni. Ete, fleoșc! Ba pe-a Messi, aș spune, scuze pentru
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
încercam să-i comunic subliminal lui Eduardo că eram candidata perfectă la titlul de prințesă de Savoia. Era genul de rochie pe care l-ar fi purtat Grace Kelly dacă ar fi fost brunetă. De asemenea, era în ton cu supărarea mea, fiindcă Eduardo n-o să fie în stare să se concentreze asupra spuselor mele și, cu puțin noroc, o să accepte pe loc următoarele doleanțe: 1. Să nu mai lipsească atât de mult. Călătoriile de afaceri sunt acceptabile doar de luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
știți ceva despre Julie. La cât e de răsfățată, poate, totuși, să fie uimitor de îngăduitoare cu boroboațele prietenilor ei. Asta-i partea ei bună. E afectată atât de tare de sindromul atenției deficitare încât e practic incapabilă să țină supărarea mai mult de câteva zile. —Felicitări! Spune-i tatei că sunt la castel și că trebuie să vină să mă ia. — Ești la vecinii de alături? Ah, Dumnezeule, te invidiez. Decorațiunile interioare sunt formidabile? Sau e grețos ca la Buckingham
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Da, Augusto, fatalitatea ne-a adus aici. Nici..., nici tu, nici eu nu ne putem fi infideli, neloaiali față de noi înșine; nici tu nu poți apărea ca dornic să mă cumperi, așa cum ți-am spus într-o o clipă de supărare, nici eu nu pot apărea ca doritoare să fac din tine un înlocuitor, un secund, o haină de vreme rea, așa cum i-ai spus mătușii mele, și voind doar să-ți răsplătesc generozitatea... — Bine, dar ce ne pasă, Eugenia dragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
din jur e mulțumită și admirativă, dar eu continuu să mă simt în astfel de situații ca la un carnaval pentru care împrumut o costumație, o identitate. Mărul s-a uscat când eram studentă. Îmi vine să cred că de supărare. Se simțea neiubit, părăsit undeva, pentru alți copaci transformați în cărți. Caisul. Ultimul copac. A fost al meu când eram la București în clasa a V-a. Anul meu de glorie totală. Vara m-am operat la ochi și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
la 12 noaptea. M-am simțit excelent toată ziua. La asta au contribuit substanțial Dylan și Codruț care, deși ne-au însoțit nonstop (Maria l-a alăptat pe Codruț în câte o parcare), nu au dat semne de plictiseală sau supărare. Am început cu un fel de muzeu al satului, mult mai mic, dar mai bine structurat. Eu încerc mereu să înțeleg de ce ei au progresat fără să imite pe nimeni, și noi nici imitând nu am dus-o prea breaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
was one of them). Vezi povestea mea de pe malul lacului Leman, una din primele ieșiri de tip : lux schwitzerian. Mie însă nu îmi era frică de întoarcere, în sensul reputației, ba deloc. Există o lungă listă de feministe creștine cu supărări asemănătoare. La noi, prima supărare a devenit publică în 1994, prin cartea Ancăi Manolache Problematica femenină în Biserica lui Hristos (Mitropolia Banatului. Timișoara). Prin necuviință, ele vor înțelege ceea ce au văzut cu ochii lor la Oxford. Adică ceva de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
povestea mea de pe malul lacului Leman, una din primele ieșiri de tip : lux schwitzerian. Mie însă nu îmi era frică de întoarcere, în sensul reputației, ba deloc. Există o lungă listă de feministe creștine cu supărări asemănătoare. La noi, prima supărare a devenit publică în 1994, prin cartea Ancăi Manolache Problematica femenină în Biserica lui Hristos (Mitropolia Banatului. Timișoara). Prin necuviință, ele vor înțelege ceea ce au văzut cu ochii lor la Oxford. Adică ceva de o banalitate cumințică foc, pentru culturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
-mi spună de-a fir a păr povestea vieții ei. Știu, șoptește Trish. Se uită la Eddie de parcă nu mai există nimeni altcineva pe lume și simt o ușoară împunsătură în inimă. Oamenii ăștia se iubesc cu adevărat. Văd cum supărarea li se topește încet. E ca și cum aș asista la o reacție chimică dintr-o eprubetă. — Să mergem la masă, spune Eddie în cele din urmă. Are dreptate Samantha. Ar trebui să mâncăm ceva bun. Să stăm jos la masă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
capul pe spate și râde. — Deci te-au concediat. — Eu i-am concediat pe ei, îl corectez. — Chiar așa ? spune Nathaniel mirat. Întinde mâna, dar nu i-o iau. Dincolo de toată bucuria mea, sunt încă afectată. Nu mi-a trecut supărarea. Nu mă pot preface că totul e OK. — Ți-am primit biletul. Ridic privirea către el și îl văd că se crispează. — Samantha... Ți-am scris un alt bilet în tren. Pentru eventualitatea că n-ai fi vrut să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
privindu-l acum, nimeni n-ar crede că i-au cumpărat doar jumătate din încărcătura pe care a dus-o la Centru. Din păcate, când, peste doi kilometri, a intrat în Centura Industrială, i-a venit din nou în minte supărarea comercială pe care o suferise. Amenințătoarea viziune a coșurilor vomitând vălătuci de fum îl făcu să se întrebe care o fi blestemata de fabrică unde se produc blestematele de minciuni de plastic, josnice imitații ale vaselor de argilă, E cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
două ore petrecute după aceea în fața televizorului indiferent, la un moment dat, așa cum s-a întâmplat adesea în ultimele luni, Cipriano Algor adormi. Dormea cu o expresie încrâncenată, mânioasă, de parcă își reproșa că se lăsase așa de ușor pradă somnului, supărarea și iritarea ar fi fost drept și corect să-l țină treaz zi și noapte, supărarea ca să sufere din plin insulta, iritarea ca să-i facă suportabilă suferința. Astfel expus, dezarmat, cu capul lăsat pe spate, cu gura pe jumătate deschisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
adesea în ultimele luni, Cipriano Algor adormi. Dormea cu o expresie încrâncenată, mânioasă, de parcă își reproșa că se lăsase așa de ușor pradă somnului, supărarea și iritarea ar fi fost drept și corect să-l țină treaz zi și noapte, supărarea ca să sufere din plin insulta, iritarea ca să-i facă suportabilă suferința. Astfel expus, dezarmat, cu capul lăsat pe spate, cu gura pe jumătate deschisă, rupt de sine, prezenta imaginea dureroasă a unui iremediabil abandon, ca un sac rupt ce și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mâine. Or, alergând gândul simultan în toate direcțiile, cum înainte s-a explicat foarte clar, și avansând odată cu el sentimentele, nu va trebui să ne surprindă că mulțumirea văduvei că va primi un urcior gratis i-a moderat pe moment supărarea care o scosese din casă într-o după-amiază atât de tristă ca să meargă să viziteze ultima locuință a soțului. Bineînțeles că, deși stă încă la intrarea în cimitir, bucurându-se în sinea ei ca o gospodină ce se află de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
banală, S-ar putea și să nu-i placă uniformele, s-au mai văzut cazuri. Marçal nu răspunse, se mișca între conștiința regretului de a fi rostit niște cuvinte ce vor rămâne pentru totdeauna ca o confesiune publică a unei supărări ascunse până în acest moment în adâncul sufletului său și instinctiva intuiție că, lăsându-le să iasă în acest fel, însemna că e pe punctul de a părăsi un drum pentru a o lua pe altul, deși era încă devreme să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]