7,731 matches
-
că lucrurile stau de fapt altfel: egalitatea abstractă asigurată de sufragiul universal permite mascarea inegalităților concrete (Hermet, 1989 și 1997). Subterfugiul nu ar putea scăpa mult timp perspicacității alegătorilor dacă n-ar fi susținut de un edificiu simbolic adecvat. Principiul suveranității populare, care servește drept soclu sufragiului universal, are un caracter extrem de abstract: pentru a-l legitima și pentru a obține adeziunea alegătorilor, este necesară o „muncă de lămurire”. „Poporul” trebuie să capete formă În ochii tuturor; este necesară „delimitarea empirică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În calea punerii În aplicare a unei politici voluntariste. Această nouă configurație pune sub semnul Întrebării Însuși fundamentul „legitimității democratice”: oricât de rafinate ar fi, mecanismele de condiționare nu mai sunt eficiente; cetățenii nu mai pot fi Înșelați de principiul suveranității populare atunci când reprezentanții lor proclamați Își pierd orice capacitate de intervenție. Nimeni nu mai este atât de naiv Încât să-și imagineze că politicile puse În aplicare sunt produsul voinței exprimate la urne,din moment ce asupra guvernanților se exercită zilnic presiuni
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Nationalism”, in HALL John și JARVIE Ian (coordonatori), The Social Philosophy of Ernest Gellner, Poznan Studies in the Philosophy of the Sciences and Humanities, nr. 48, Atlanta (Statele Unite), Rodopi, pp. 137-166. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Putere, Suveranitate/suveranism Prejudecatătc "Prejudecată" Reluând preceptul socratic Înscris pe frontispiciul Academiei, Montesquieu enunța elegant o parte din miza problemei care ne preocupă, acum mai bine de două secole și jumătate, În Spiritul legilor: „M-aș considera cel mai fericit dintre muritori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
practicile agenților și pe componente nu doar economice, ci și politice. Așa cum a Înțeles Max Weber, polul legitimității ă cu variantele sale tradițională, carismatică sau rațional-legală ă se prezintă, din această perspectivă, ca primordial, la fel ca și referințele la suveranitate și la puterea publică. G. F. & BIRNBAUM Pierre (coordonator) (1975), Le Pouvoir politique, Paris, Dalloz. BLAU Peter (1964), Exchange and Power in Social Life, New York, Wiley. CHAZEL François (1983), „Pouvoir, structure et domination”, Revue française de sociologie, vol. 24, nr.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ed. du Cheval ailé. RUSSELL Bertrand (1985), Power. A New Social Analysis, Londra, Unwin Paperbacks (prima ediție: 1938). WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr. parțială, Paris, Plon (prima ediție germană: 1922). Φ Conflict, DOMINAȚIE, Mobilizare, Reglementare socială, Stratificare, Suveranitate/suveranism Rtc "R" Rasătc "Rasă" Există concepte pe care le-am putea considera, precum Pierre Oleron, vagi, deoarece trimit la o realitate care provoacă reacții echivoce din partea celor care se confruntă cu ea (Oleron, 1983, p. 10). Noțiunea de rasă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1999). Într-adevăr, deși accentul cade În special pe redefinirea frontierelor geopolitice, termenul se bazează și pe o reflecție filosofico-politică ce operează o sinteză, Întotdeauna particulară, deoarece este legată de contextul social În cadrul căruia se manifestă, Între noțiunile de naționalitate, suveranitate și teritorialitate. Separatismul se prezintă ca o consecință În plan teritorial a unei mișcări de afirmare națională care urmărește Însușirea „puterii politice” (Weber, 1995) de către o colectivitate ce se va defini astfel prin „suveranitatea sa care se exercită În interior
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se manifestă, Între noțiunile de naționalitate, suveranitate și teritorialitate. Separatismul se prezintă ca o consecință În plan teritorial a unei mișcări de afirmare națională care urmărește Însușirea „puterii politice” (Weber, 1995) de către o colectivitate ce se va defini astfel prin „suveranitatea sa care se exercită În interior pentru a integra populațiile pe care le include, iar În exterior pentru a se afirma ca subiect istoric Într-o ordine mondială bazată pe existența și relațiile Între națiuni” (Schanpper, 1994). Atunci când Malcom X
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
teritoriale al statelor, se transpune, la nivelul principiilor juridice, o problematică esențialmente politică și socio-istorică pe care o presupune revendicarea separatistă. Așa s-a Întâmpat În cazul Canadei, atunci când guvernul federal a sesizat Curtea Supremă În urma referendumului din 1995 cu privire la suveranitatea provinciei Québec (Woehrling, 1999). Mondializare și suveranitate teritorială Legitimitatea proiectelor separatiste face obiectul unor dezbateri aprinse și este greu de justificat În planul principiilor. Așa cum sublinia Habermas, „secesiunea este, desigur, adesea justificată din motive istorice, după o cucerire colonială sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
principiilor juridice, o problematică esențialmente politică și socio-istorică pe care o presupune revendicarea separatistă. Așa s-a Întâmpat În cazul Canadei, atunci când guvernul federal a sesizat Curtea Supremă În urma referendumului din 1995 cu privire la suveranitatea provinciei Québec (Woehrling, 1999). Mondializare și suveranitate teritorială Legitimitatea proiectelor separatiste face obiectul unor dezbateri aprinse și este greu de justificat În planul principiilor. Așa cum sublinia Habermas, „secesiunea este, desigur, adesea justificată din motive istorice, după o cucerire colonială sau atunci când primii locuitori ai unei țări au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai puțin adevărat că actorii sociali au Întotdeauna motive Întemeiate să acționeze și că, până la urmă, traiectoriile politice colective se determină prin conflictualitate și raporturi de forță. Contextul actual al mondializării, dat fiind procesul implicit ce are drept rezultat diluarea suveranității și caducitatea frontierelor (Badie, 1995 și 1999), a dat o puternică lovitură noțiunii de separatism. Cum să justifici un astfel de proiect de afirmare a unei suveranități teritoriale anume dacă „suveranitatea statelor nu mai este concepută ca fiind indivizibilă, ci
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Contextul actual al mondializării, dat fiind procesul implicit ce are drept rezultat diluarea suveranității și caducitatea frontierelor (Badie, 1995 și 1999), a dat o puternică lovitură noțiunii de separatism. Cum să justifici un astfel de proiect de afirmare a unei suveranități teritoriale anume dacă „suveranitatea statelor nu mai este concepută ca fiind indivizibilă, ci este Împărțită cu diverși actori internaționali; dacă statele nu mai dețin controlul asupra propriilor teritorii; și, În sfârșit, dacă frontierele teritoriale și politice sunt din ce În ce mai permeabile?” (McGrew
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dat fiind procesul implicit ce are drept rezultat diluarea suveranității și caducitatea frontierelor (Badie, 1995 și 1999), a dat o puternică lovitură noțiunii de separatism. Cum să justifici un astfel de proiect de afirmare a unei suveranități teritoriale anume dacă „suveranitatea statelor nu mai este concepută ca fiind indivizibilă, ci este Împărțită cu diverși actori internaționali; dacă statele nu mai dețin controlul asupra propriilor teritorii; și, În sfârșit, dacă frontierele teritoriale și politice sunt din ce În ce mai permeabile?” (McGrew, 1997). Și de ce să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prin crearea unor statute speciale În cadrul arhitecturii constituționale a statelor (Tully, 1999, și Kymlicka, 2001), ceea ce ar permite explorarea potențialului soluțiilor federale sau confederale În vederea definirii unor spații politice În care să se afirme noi forme de autonomie și de suveranitate Împărtășită În contextul mondializării (Duchastel, coordonator, 2003). R. C. & BADIE Bertrand (1995), La Fin des territoires. Essai sur le désordre international et sur l’utilité sociale du respect, Paris, Fayard. — (1999), Un monde sans souveraineté. Les Etats entre ruse et
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la sociologie, trad. fr., Paris, Pocket (prima ediție germană: 1921). WOEHRLING José (1999), „L’avis de la Cour suprême du Canada sur l’éventuelle sécession du Québec”, Revue française de droit constitutionnel, nr. 37, mai, pp. 3-27. Φ MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Suveranitate/Suveranism Servitutetc "Servitute" În raport cu termenii care ar putea părea apropiați, ca supunere, sclavie, Înrobire sau aservire, servitutea are specificul de a comporta și conotații pozitive și de a nu denota neapărat folosirea forței. Deși desemnează Într-adevăr o stare de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
germană: 1896). LAQUEUR Walter (1973), Histoire du sionisme, Paris, Calmann-Lévy. TRIGANO Shmuel (coordonator) (1993), La Société juive à travers l’histoire, t. 4: Le Peuple-monde, Paris, Fayard. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Comunitate, Diaspora, LAICITATE, Mobilizare, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, POPOR, Religie, Suveranitate/Suveranism Sistem-lumetc "Sistem‑lume" Φ MONDIALIZARE, NAȚIONALISM Sociabilitatetc "Sociabilitate" Așa cum remarca Jean Baechler, trebuie să fim foarte atenți aici la terminologia adoptată, pentru a evita amalgamele și confuziile. Se pot pune astfel În evidență trei niveluri. Sodalitatea, mai Întâi, se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
politică”. Cu alte cuvinte, ea deține, pe plan intern sau internațional, o putere de integrare care depășește planul „etnic” de apartenență. Națiunea, În termeni culturali (limba), istorici sau religioși, În măsura În care nu se bazează decât pe filiație, nu angajează, printr-o suveranitate politică, posibilitatea juridică și politică a integrării. Integrarea este aspectul politic interior al naturalizării. Iar această dimensiune trebuie să reziste la sporirea drepturilor sociale și, mai ales, la confundarea acestora cu drepturile politice. „Producătorul și «cel care are dreptul» riscă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
BEAUD Stéphane (1999), Retour sur la condition ouvrière, Paris, Fayard. RAULIN Anne (2001), Anthropologie urbaine, Paris, Armand Colin. THIEBLEMONT André (coordonator) (1999), Cultures et logiques militaires, Paris, PUF. Φ Anomie, Contracultură, Cultură, Devianță, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, Melting pot, NAȚIUNE, SOCIALIZARE Suveranitate/suveranismtc "Suveranitate/suveranism" Trebuie să facem distincție Între cele două noțiuni. Suveranitatea trimite la autonomia statului și la puterea de care dispune acesta de a reglementa comunitatea politică pe care Își bazează legitimitatea. În societatea modernă, această comunitate Își grupează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1999), Retour sur la condition ouvrière, Paris, Fayard. RAULIN Anne (2001), Anthropologie urbaine, Paris, Armand Colin. THIEBLEMONT André (coordonator) (1999), Cultures et logiques militaires, Paris, PUF. Φ Anomie, Contracultură, Cultură, Devianță, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, Melting pot, NAȚIUNE, SOCIALIZARE Suveranitate/suveranismtc "Suveranitate/suveranism" Trebuie să facem distincție Între cele două noțiuni. Suveranitatea trimite la autonomia statului și la puterea de care dispune acesta de a reglementa comunitatea politică pe care Își bazează legitimitatea. În societatea modernă, această comunitate Își grupează membrii sub
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
2001), Anthropologie urbaine, Paris, Armand Colin. THIEBLEMONT André (coordonator) (1999), Cultures et logiques militaires, Paris, PUF. Φ Anomie, Contracultură, Cultură, Devianță, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, Melting pot, NAȚIUNE, SOCIALIZARE Suveranitate/suveranismtc "Suveranitate/suveranism" Trebuie să facem distincție Între cele două noțiuni. Suveranitatea trimite la autonomia statului și la puterea de care dispune acesta de a reglementa comunitatea politică pe care Își bazează legitimitatea. În societatea modernă, această comunitate Își grupează membrii sub forma cetățeniei și se Întrupează În națiune (Schnapper, 1994). Suveranitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Suveranitatea trimite la autonomia statului și la puterea de care dispune acesta de a reglementa comunitatea politică pe care Își bazează legitimitatea. În societatea modernă, această comunitate Își grupează membrii sub forma cetățeniei și se Întrupează În națiune (Schnapper, 1994). Suveranitatea nu presupune totuși nici un unanimism. În cadrul națiunii, ea se exercită În limitele unui conflict cauzat de definițiile concurente ale proiectului social și de apariția constantă de actori În căutarea recunoașterii (Honneth, 2000; Rancière, 1995). Suveranitatea presupune de asemenea capacitatea statului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Întrupează În națiune (Schnapper, 1994). Suveranitatea nu presupune totuși nici un unanimism. În cadrul națiunii, ea se exercită În limitele unui conflict cauzat de definițiile concurente ale proiectului social și de apariția constantă de actori În căutarea recunoașterii (Honneth, 2000; Rancière, 1995). Suveranitatea presupune de asemenea capacitatea statului de a asigura apărarea teritoriului și responsabilitatea de a-și susține interesele În afara granițelor. Creșterea importantă a rolului atribuit instituțiilor supranaționale Îi conferă, din acest punct de vedere, o nouă semnificație. În schimb, suveranismul constituie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
această noțiune este un neologism și nu apare Încă În dicționare. Unii susțin că a intrat În uzul curent În Québec. ν Mișcările suveraniste apar În situații În care comunitățile nu dispun de toate instituțiile necesare pentru a-și exercita suveranitatea. Le găsim, cel mai adesea, În cadrul națiunilor minoritare care fac parte din state naționale constituite (Catalonia, Scoția, Irlanda și Québec, În special) (Keating, 1997). Suveranismul Își are originile teoretice În dreptul popoarelor la autodeterminare. Obiect al unor vii dezbateri, dreptul la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
economic, cât și din perspectivă politică și culturală. În Québec, de exemplu, acest pronostic ar arăta paseismul suveranismului. Perspectiva aceasta poate fi Însă contrazisă de argumentul conform căruia importanța crescândă pe care o capătă instituțiile supranaționale pretinde, dimpotrivă, accesul la suveranitate, În măsura În care numai națiunile complet constituite pot fi reprezentate În cadrul acestor instituții (Venne, 2002). Dezbaterea din jurul legitimității suveranismului s-a cristalizat, pe de altă parte, În opoziția dintre drepturile colective și drepturile individuale (Angenot, 1996; Délisle, 1992; Khouri, 1995). În Québec
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
numai națiunile complet constituite pot fi reprezentate În cadrul acestor instituții (Venne, 2002). Dezbaterea din jurul legitimității suveranismului s-a cristalizat, pe de altă parte, În opoziția dintre drepturile colective și drepturile individuale (Angenot, 1996; Délisle, 1992; Khouri, 1995). În Québec, adversarii suveranității estimează că drepturile lor fundamentale sunt Încălcate din moment ce o eventuală independență i-ar priva, fără consimțământul lor, de cetățenia canadiană. Chestiunile dreptului și ale democrației ocupă o poziție extrem de importantă În discursurile contemporane, ținând seama, pe de o parte, de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este un copac. Uite copacul din curte.). Se marchează astfel faptul de fi remarcat, cunoscut și specific realului prin articolul hotărît și nereceptat, nedeterminat, prin articolul nehotărît. În cea de-a treia topoteză, reprezentarea spațiului este construită pe deplin, prin suveranitatea subiectului în mărcile lingvistice. De această dată, pronumele eu definește raportul cu realul, la fel ca aici sau acest sau referința la persoanele de dialog. Determinanții substantivului din această topoteză poartă și ei prezența subiectului ca pe un criteriu al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]