6,881 matches
-
întocmai că și ține, și-aici cu mîini de sînge 505 În cortul sau pe-ntunecatul adormit lovi-l-voi, apoi puterea cerca-mi-o-voi cu tine". În vreme ce astfél vorbea văpăile-i se-mpurpurară peste sfîntul cort. Întunecime-adîncă aruncắ Urizen în juru-i, tăcută tristă moarte, Veșnică moarte pentru Lúvah; furibund, Luváh zvîrli-n puhoaie Sulițele lui Urizen din carele de luptă în jurul cortului cel sfînt. 510 Începu vrajba, si țipete și strigate cutremurară vastul firmament. Urthona-ntunecatul statu lîngă nicovala-i; morman de fier Cu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-i luată și în nedeslușire-i risipita. 540 Pune-ți la cingătoare spadă, O, tu, neîntrecut în slavă și mărire! Să-i nimicești pe-mpilătorii-aceștia ai Ierusalimului și pe aceia ce la ruină duc pe Silo". Așa vorbiră solii lui Beula. Plecînd tăcută, Familia Divină nalta Universalul cort Peste Înaltul Snowdon, și-nchise Solii-n nouri împrejur 545 Pînă la timpul Sfîrșitului. Apoi Șapte Aleseră, numiți cei Șapte Ochi ai Domnului 50 și cei Șapte Luminători ai Atotputernicului. Cei Șapte sînt unu-ntr-altul; cel
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pierdură, Nu mai sarea de Bucurie, căci azări Eternă Moarte dedesubt. 15 Palid, privit-a viitorul: palid, privi Abisul Acolo unde Enion, oarbă și de ani încovoiata, plîngea rîvnind îngrozitor de-nfometată, Devorînd totul că flămîndul vierme și că mormîntul cel tăcut. Mare era puterea Neființei de-a trage-n ea Ființă. Grozav se luptă Urizen deasupra-nfricoșat și de-ngrozire palid. 20 El azări nedeslușitul spațiu dedesubt și sufletu-i se strînse de oroare, Picioarele-i pe-a Neființei margine; glasul sau
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
viziuni, În ape și-n țarina dedesubt; strigară unii către alții, " Cum, sîntem groaze unii altora? Haideți, O fraților, pentru ce fost-a oare 125 Pămîntu-acesta larg în toate zările întins? nu pentru că jivini să îl colinde". Dar mulți stăteau tăcuți, și în familiile lor trebăluiau. Și multi spuneau, " Nu vedem nici o Viziune în aerul întunecos. Măsurați calea-acelei sfere de pucioasa ce luminează-ntunecoasa zi; Faceți lăcașuri 71 pe acest Pămînt care ne crește și haideți cu un pret să luăm
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și se porni la drum cu-ndurerare și cu grijă. Numărate toate în grupuri de sapte 88, zece, cincizeci, sute, mii, 270 Potrivit feluritelor lor puteri, lui Urizen supuse Și fiilor săi după rangurile lor și chipeșelor sale fiice, Urmîndu-și în tăcută măreție căile ce fostu-le-au fixate În linii drepte ce nu se măsoară 89 prin proporții de număr, greutate Și măsúră, uimitoare mișcare matematică de-a lungul adîncului, 275 În piramidă-nvăpăiată, sau in Cub90, ori în coloana de văpaie
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din Dragoste pentru ea moare În suferinți de cruntă gelozie și dureroasă adorație. Noaptea Îndrăgostiților purtată e de cîntul meu Și cele nouă sfere-nveselescu-se sub apriga-mi domnie. Fără-ncetare cîntă ele în armoniile nemuritoarei mele mîini. 355 Solemnă și tăcută luna Răsfrînge via armonie pe ale mele mădulare, Sălbăticiunile și păsările se joacă și se veselesc, Si fiecare-și caută perechea să își arate tainițele bucuriei. Înfuriate și-nfricoșătoare se zbenguie și sfîșie-adîncimile de jos; 360 Adîncul își înaltă tumultuosul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în lumina scriseră cîntecul pentru nemuritoarele lor glasuri, Si la ospățurile vinului cel nou fostu-mi-a capu-ncoronat cu bucurie. Apoi pe la amiază-am ațipit în pavilioanele-mi de fildeș 146 Și am umblat printre înmiresmate flori în noaptea cea tăcută, Pîna ce-am adormit pe patu-mi de argint 147 și dulci visări plutiră-n juru-mi, 205 Însă acum s-a-ntunecat tărîmul meu și înțelepții mei m-au părăsit. Cîntecele-mi s-au preschimbat în Plîngeri Ce se aud pe Munții
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se înalță. Spectrul fugi, si Tharmas fugi; Întunecatul Spectru-al lui Urthona se-ascunse sub o stîncă. Tharmas se avîntắ în zbor năvalnic prin străfundurile nesfîrșirii Rotindu-se în jur în groaznice vîltori, în jurul lumilor de peșteri. 5 Dar Urizen tăcut se coborî spre Grotele lui Orc și-un Univers De Peșteri, din foc mistuitor, văzu; caii lui Urizen Aici legați de iesle-nvăpăiate, furioși copitele de aur își izbesc, Scoțînd teribile scîntei din lanțurile lor de-aramă; cumplit leii săi Urlă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
omul e născut în mare amăgire? Amăgitor foarte Pui stavila furiei mele pentru că viermele să-ncolăcească arborele. Piei, Rece fățarnic! Sînt înlănțuit, altminteri n-ai putea că astfel să mă folosești. Se mînia-va Omul, încătușat cu acest lanț, si viermele tăcut se va tîrî. Mînia-ți nu va înceta. Demone sur, fă-ți vijeliile să tacă, 145 Dă-mi pildă de a ta blîndețe. Rege-al furtunilor de grindină, Ești tu recea putere-atrăgătoare care ma ține-n lanțu-acesta? Mi-aduc aminte bine
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-a văzînd; și se hrăni cu Deznădejdea lui. Ea spuse, "Sînt răzbunata pentru toate suferințele de-odinioară".] Tristețe îl cuprinse din picioare, țîșnind în sus pînă la cap 180 Aidoma unei nopți reci ce strînge rădăcinile și frunzele le scútură. Tăcut statu deasupra lui Enitharmon, privind palida-i față, Nu vorbi, tăcut rămase pîn' ce simți boală cea rece. Apoi Los plînse pe vîntu-ngrozitor cu gelozie-n tînguirea-i: "De ce nu pot ca să mă Bucur de frumusețea ta, Încîntătoare Enitharmon? 185 Cînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
voastre zile de demult, 500 Ascultați-o pe cea ai cărei ochi zăresc întunecatul trup al depravatei morți Pe Urizen zadarnic căutîndu-l; zadarnic caut dimineață. Omul cel Veșnic doarme în Pămînt, și nici nu simte soarele puternic, Nici luna cea tăcută, nici toate-oștirile din cer mișcîndu-se în trupu-i301. Îi sînt întunecoase sălile de foc, și-n jurul mădularelor Șarpele Orc 505 Cerc peste cerc încolăcindu-se-l cuprinde 302, Și ale sale mădulare, care la desfrînare-mbie303, Varsă afară solzoasele dihanii ale
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cearcă îmbufnatul vînt din moazănoapte, plutind pe miniate brazdele-i, 560 Năbușitoarea miazăzi cînd soarele răsare și miniatul răsărit Cînd soarele se cúlcă; cînd bulgarii de huma se-ntăresc și vitele stau Istovite și păsările se ascund în cuiburile lor tăcute, el gîndurile și le-adúnă Ca-ntr-o cămară-n amintire; el rînduiește chipurile Tuturor celor de dedesubt și ale celor de deasupra, și-n blîndu-Apus 565 Se odihnește unde căldură Soarelui se áflă; spre Soare se înalță Și spre Planeții
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
își ridícă făcliile albastre ale Ochilor și cu cerească voce strígă: Plecîndu-și capu-asupra Universului care se mistuiește, el strigắ: "O, slăbiciune și O, osteneală! O, războire din mădularele-mi! 100 Fiii mei, din sînu-mi surghiuniți, foiesc naintea-mi. Păsările mele tăcute sînt pe dealurile-mi, turme se prăpădesc sub ramurile mele. Căzut-au corturile-mi, trîmbițele și sonul dulce-al harfelor mele Tăcut-au pe dealurile-mi înnorate ce furtuni și foc revarsă. Laptele vitelor mele și mierea albinelor și rodul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ahania cu bucurie înălțatu-s-a. Prisosul Bucuriei decît durerea e mai rău; inima ei bătu înalt, sîngele ei Bufni din vasele-i strălucitoare: căzu jos moartă la picioarele lui Urizen Întinsă, un leș cu zîmbetul pe buze: au îngropat-o-ntr-o tăcută peșteră. 200 Urizen plînse-o lacrima; Întunecatu-s-a Omul cel Veșnic cu tristețe. Cele trei fiice-ale lui Urizen păzesc așternutul cel de moarte al Ahaniei; Nălțîndu-se din vălmășire-nlăcrimate și-urlînd, deznădăjduite, Chemînd Numele tatălui lor, pește întunecatele lor Rîuri. Și Omul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
385 Luváh cel Nevăzut în nouri lucitori plutea peste al Valei cap, Și-astfél străvechea lor vîrstă de aur325 reînnoitu-s-a; căci Lúvah spuse Cu glas molcom din Noru-i daurit peste a dimineții adiere. "Vino nainte, O Vala, din iarbă și din tăcută roua, Înalță-te din rourile morții, căci Înviat-a Omul Veșnic". 390 Ea se înalță printre flori și ochii și-i îndreaptă spre luminișul de la Răsărit Și úmblă, da, aleargă chiar, picioarele-i sînt aripate, pe vîrfurile firelor de iarbă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
bea din límpidul izvor și să mănînce struguri, mere. În poala duse fructele; culese flori pentru-al ei sîn. Turmele-și chema, spunînd, "Urmați-mă, O turme ale mele!" Ele-o urmară sub arborii ce se întind pe valea cea tăcută. 480 Pe malul rîului ea își descinse de aur cingătoarea; Statu în rîu și se privi-n oglindă apei, Si luminosu-i par era stropit de ape: se ridică-n picioare de la rîu, Și-n vreme ce se ridică deschiși fostu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
atunci mîinile-și ridicắ spre cer pe Enion ca să o cheme. Ea o chema, dar nimeni nu-i putu răspunde și doar ecoul vocii ei se-ntoarse: 500 "Unde e oare glasul lui Dumnezeu care chematu-m-a din roua cea tăcută? Unde e Domnul Valei? te-ascunzi în crăpături de stîncă? De ce să te ascunzi de Vala, de sufletul care lăsat în părăsire rătăcește?" Ea înceta, si raze-n juru-i străluciră că slavă dimineții, Si se nalta afar' din rîu și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
promulge norme sau să profereze - de la Înălțimea „experienței” lui! - cine știe ce principii sau linii de evoluție. E foarte posibil ca acestea, dacă există, să nu se potrivească deloc cu felul de a fi al altora. Nașul e mai degrabă un observator tăcut, un Însoțitor calm, ce punctează câștigurile pozitive ale celor pe care-i „Îndrumă” și reflectează la cum să facă din inerentele alunecări prilejuri de fortificare și de mers Înainte. Pentru nași, o astfel de Îndrumare - survenită la o anumită vârstă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Dumnezeu a creat lumea din și prin iubire. Hristos s-a lăsat răstignit pe cruce dintr-o imensă și nesfârșită dragoste față de oameni. Iar noi, oamenii, tindem să reedităm (la scară proprie) această exemplaritate a iubirii. Dragostea e cuminte, discretă, tăcută, smerită. Dragostea Îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. (Corinteni, 13, 4-7) CITAT RETRAS!!! Dragostea nu se arată, nu se declară
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
un mod esențial de a fi și de a face. Profesorul nu mai există, dar s-au reprodus - la mine și la alții - o serie de calități ale acestuia pe care le-a răspândit În jur cu o generozitate specială, tăcută și smerită. Nu contează atât numele lui (evocat totuși În nota acestui articol), cât faptele și rezonanța acestora la semenii săi. A fost de la Început și până la sfârșit un dascăl, cum se zice, de țară. Excesiv de sobru, modest, numai de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
plăcut mirosul de levănțică răsfirat dinspre crivaturi și rufăria curată ce se zărește prin deschizătura unui gardirop masiv din nuc, aflat În colțul camerei. Foarte aproape de oglindă e un dulăpior cu lighean și ibric de alamă, iar deasupra patului străjuiește tăcut icoana ferecată În argint a Maicii Domnului. Cea mai frumoasă ni s-a părut odaia Încăpătoare din dreapta, un fel de cameră de zi, având În centru o masă mare, Înconjurată de niște scaune tapițate În piele, aduse de la niște negustori
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ce va marca literatura noastră până la popasul vremelnic al „dezghețului” ideologic situat între instaurarea „regimului Ceaușescu” și „revoluția culturală” de inspirație asiatică. Timid, în conținutul publicației se mai strecoară, în dosul perdelelor de ideologie, studii a căror rezistență este una tăcută, tocmai prin tematica evazivă pe care o profesează. Pot fi amintite între 1956 și 1960: Andersen povestitorul (Al. A. Philippide), Henrik Ibsen (G. Călinescu), Risorgimentul și Unirea Principatelor (Andrei Oțetea), Gh. Bariț. Cuvânt comemorativ la 150 de ani de la nașterea
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
Scriitorilor Români (1909), vicepreședinte, apoi membru, în primele trei comitete. Prietenia cu Iosif se destramă în anul 1910, întrucât A. nu poate să reziste pasiunii pentru soția acestuia, scriitoarea Natalia Negru, cu care mai târziu se va căsători. În fața reproșului tăcut ori a ostracizării fățișe, accentuate după moartea lui Iosif, scriitorul, fire orgolioasă, bravează, caută să se impună publicând frenetic. Numit, în 1911, inspector în Ministerul Cultelor și Artelor, are de suportat alte atacuri în presă. Extenuat psihic, cu o viață
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
reuși să pună capăt dezbaterii cu o improvizație pe care regretăm că nu o putem reda În Întregime. Iată sfârșitul ei: — Domnilor, dacă am fi În Anglia, acțiunile ar avea Întâietate În raport cu vorba, deoarece compatrioții mei sunt, În general, destul de tăcuți; Însă am avut ocazia să remarc faptul că În Franța aveți obiceiul să vorbiți Întotdeauna destul de mult Înainte de a trece la fapte. Cea de-a patra parte, consacrată ACCESORIILOR, va cuprinde principiile care trebuie să reglementeze În materie de mobile
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
libertăți românești", cum le-a numit Iorga), au fost considerate de istoricul român Gh. Brătianu ca "o enigmă și un miracol istoric". Brătianu a preluat formularea aceasta de la istoricul francez Ferdinand Lot, impresionat, la rândul lui, de tenacitatea anonimă și tăcută a neamului romanic de la Dunăre. Încercarea de a formula un răspuns coerent și convingător și argumentele înfățișate de noi în acest sens alcătuiesc conținutul cărții de față. Inițierea în tainele acestui clarobscur mileniu o datorăm unor mari istorici și cărturari
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]