4,202 matches
-
Nu doar că există clișee peste clișee, care-ți sar în ochi pentru că altceva n-are ce să-ți sară. Nu doar că actrița pusă să o joace pe ziarista care investighează cazul ar fi mai la locul ei aducând tava într-un sitcom. Marea problemă a acestui film este că nu reușește nici măcar să fie mediocru ! Filme românești. Vai ! Cineva a spus despre Proprietarii de stele că e cel mai prost film văzut vreodată. Eu nu pot spune așa ceva : e
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
am dat-o unuia anume, nu s-a evidențiat nici unul în mod deosebit și nici nu este careva să tragă chiulul. La fel cum spunea fostul director despre teatrul din localitate, și aici, la filamente, "toți poartă sceptrul, toți duc tava"; așa că de fiecare dată cel ce lua prima o împărțea cu toți ceilalți. În felul ăsta, mi-a spus odată Marinescu, ha!, ce bine i se potrivește "Columbo", nu stimulezi pe cei mai buni." "Poate că nu, i-am răspuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cu micul meu prieten Georges, pe care îl rugasem în scrisoarea de ieri seară să fotografieze casa și „reședința“ ta. Spune-i că aș vrea atât de mult să vă mai aștept la masă, sau să i se aducă pe tavă un apéro, aici pe biuroul pe care eu scriu acum. A!, copii, copii, ce grea și sălbatică e depărtarea și despărțirea. Fără să vreau mă tânguiesc, dar, credeți-mă, nu e nici egoism, nici dorința despotică de a-mi continua
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
semnal scurt de 3 ori. Astă seară, ca aproape în fiecare seară, m’am așezat pe scări ca Georges și am așteptat să văd defilând mondanitățile (pe care nu le privesc) și privesc apa neclintită în umbră ca o imensă tavă de cloisonné albastru sidefat. Uneori mă cobor pe dig și mă așez pe vreo bancă. Vine cineva, se așează lângă mine, vorbim. Răcoa rea umezește haina de lână, vântul suflă potolit, dar rece. De acolo, huetul mării cu miros de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Dar trebuie neapărat să vorbesc cu tine. Avem o problemă. Care anume? spune Robyn, intrând în cameră. Sper că n-are nimic de-a face cu nunta! Are un taior ultramarin și pantofi de lac și în brațe are o tavă cu micul dejun. Poftim, iubire! Bea niște cafea ca să te trezești! Oare visez? Ce caută Robyn la mine în dormitor? — Vin imediat cu brioșele, zice veselă și dispare din cameră. Cad fără vlagă pe pernă, cu creierii duduind, încercând să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cineva care nu mă consideră o ratată monumentală. Cineva care nu e de părere că am stricat totul. Există cel puțin un domeniu în care am un succes fenomenal. Mă apropii de vitrina cu antichități și mă uit la o tavă de argint. Sunt copleșită de emoție. N-am de gând s-o dezamăgesc pe Eileen. Am să trec pe listă cele mai deosebite articole de veselă pe care am să le găsesc. Un ceainic, o zaharniță... — Rebecca. Da? zic, întorcându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
vine să crezi că nici măcar nu mi-a răspuns la invitație? Rahat. Credeam c-am trimis un răspuns ca din partea lui Elinor. — Ai mai văzut-o în ultimul timp? zice mami. — Ăă... nu, zic. Nu prea. Luăm cu noi o tavă cu cafea și ne ducem în dormitorul lui mami. În clipa în care deschid ușa, îi văd pe Suze și pe Danny stând pe pat, cu Ernie întins lângă ei și dând din piciorușele rozalii. Și, agățată de ușa de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ce spune Hasdeu în Mișcarea literelor în Eși: „Nu vrei, frătică, să bei cafeaua sultanului, atunci bea ce ai” (sub. H.). Mă bucură vestea cu revista. La Iași, deocamdată, nu s-a schimbat nimic. „Eunucii” din redacția Convorbirilor, care purtau tava romancierului plagiator , o poartă acum pe aceea a șefului interimar M.R.I. (Nota din Săptămîna a fost o torpilă teribilă și binevenită , după ce acum o lună, într-o ședință a Biroului Uniunii Scriitorilor, Geo Dumitrescu și Dan Deșliu au cerut ca
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
va fi motivat perimarea numelor lor atunci când le-a redenumit Harghita și Covasna. Mureșul rămăsese Mureș iar spiritele se calmaseră, oarecum, În ciuda desființării regiunii Mureș Autonome Maghiare mai ales că taman În vara acelui an i se dăduse poporului pe tavă un alt subiect de discuții și anume criza din Cehoslovacia unde reformistul Alexander Dubcek și echipa sa reușiseră Îndepărtarea de la putere a bolșevicilor bătrâni și duri, adepți ai crudului Stalin. Cu toate acestea, acrul Leonid Brejnev (care spre finalul carierei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a sugerat redacției eliminarea din cuprinsul ziarului atât a Întrebării cât și a răspunsului. c.c. Sportivii muncesc din greu prin fabrici, băi, neinformaților, nu stau prin cantonamente! Sistemul socialist declarase sus și tare amatorismul În sport, punând (demagogic) pe tava lumii capitaliste olimpiadele grecești din antichitate dar, În realitate, de la un anumit nivel de performanță, sportivii români Își vedeau de meseria...de sportivi, lefurile luându-le de pe la diferitele instituții ale statului (miliție, armată, etc.) sau Întreprinderi economice pe unde se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cositorirea vaselor din metal (ocupație aproape dispărută). În zilele noastre, ei recuperează metale feroase și neferoase. - Căldărarii - Meseria lor tradițională este prelucrarea aramei, folosită ca materie primă pentru confecționarea și repararea vaselor de uz gospodăresc (cazane de fiert țuică, căldări, tăvi, tigăi etc.)Lăutarii - muzicieni, cu precădere instrumentiști, proveniți mai ales dintre ursari și vătrași. Mai sunt și alte neamuri (xoraxaj - turcii, romi unguri, rudarii, vătrașii). De asemenea, mai există ursarii, din care se trag și cei din zona Simileasca - Buzău
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
exact cum Rodica Mandache (președinta juriului) a avut de spus câte un cuvânt bun pentru fiecare concurent, așa simt și eu nevoia s-o fac. Rodica Lapuste s-a zbuciumat de una singură punându-și cu naivitate debordantă sufletul pe tavă înspre spectatorii care formau, de fapt, lumea revoltei și întristării sale, în recitalul intitulat „Ha- ha-ha”. Emil Schmith, după peregrinări prin Europa, a avut curajul la cei 54 de ani ai săi (mi i-a mărturisit spre finalul festivalului când
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mine pe acest pământ?” Și nu mint când spun că nici acum n-am aflat. Fiecare om se naște pentru ceva. Eu pentru ce m-am născut? Poate pentru a crea impresii false mereu? Pentru a-mi oferi sufletul pe tavă, iar cei din jur să calce în el? N-am profitat de pe urma nimănui și am urcat cu chin fiecare treaptă pe scara vieții. Mi se poate reproșa oare că am vrut să urc, să zbor? Oare nu toți oamenii doresc
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
umplute cu vinul roșu atât de apreciat de toți de pe aici. Umplut este impropriu spus, căci aici niciodată nu se umplu paharele, indiferent de mărimea lor. Nici pe acesta nu l-am putut termina căci, în timp ce serveam friptura făcută „la tavă” cu sos de hribi (ciuperci) cum se zice pe la noi, a apărut șampania care, în cupe largi, a făcut deliciul mesenilor. În final, am servit pepene (fiecare a luat ce-a vrut: alb sau roșu), a mai fost deschisă o
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
să fie altfel, cunoscând-o pe Doamna Vâlcii. Și cum numai ei i se putea întâmpla una ca asta, abia în ultimele două zile participanții s-au dumirit ca cea care și-a pus casa la dispoziție și sufletul pe tavă, cea care a conceput și organizat totul, cea care a convins lumea și a sensibilizat oficialitățile, tocmai ea, Ecaterina Popa, zisă Tina, a rămas fără răsplată, toate lucrările fiind luate de primărie și sponsori. S-a mai pomenit oare așa ceva
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cei doi președinți s-au oprit în jurul orei 10 să viziteze un CAP, fiind întâmpinați de autoritățile locale, săteni, pionieri. Conform tradiției, un bătrân frumos "ca în poveste", cu plete albe, lungi, îmbrăcat în costum popular, oferea oaspeților pe o tavă pâinea și sarea de bun venit. Când s-a apropiat Ceaușescu să rupă din colac, Moș Ion Roată al nostru n-are ce face și-i spune: "Bine că ați venit, domnule președinte, că noi vă așteptăm aici de la 5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și Întâmpl). Puiul companiei British Airways, cu fiorul morții pe el, se afl) În fața mea. Ins), dup) trei ore de suplicii provocate de m)șurile de securitate ale aeroportului Heathrow, mi s-a f)cut foame. Când mi se Întinde tavă cu mâncare, tan)rul hasid se trage Înapoi, ferindu-se. Mi se adreseaz) din nou În idiș: —Trebuie s) v) spun ceva. N-o s) v) sup)rați? — Nu, nu cred. S-ar putea s) vreți s)-mi dați o
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
petrecute după-amiezile În salon - valetul nepregătit intrând cu cafeaua turcească, tata aruncându-i o privire (Întrebătoare și resemnată) mamei, apoi (dezaprobator) cumnatului lui Întins pe jos În calea valetului‚ apoi (cu curiozitate) spre ciudata vibrație a serviciului de cafea pe tava ținută de mâinile acoperite cu mănuși albe ale servitorului aparent stăpân pe el. Față de alte frământări mai stranii care l-au asaltat pe parcursul scurtei sale vieți, și-a căutat mângâierea - dacă Înțeleg eu bine asemenea lucruri - În religie, mai Întâi
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și așa mai departe - nu era decât lemn) erau mai Întâi zărite ca un liman răcoros dincolo de o succesiune de coridoare albastre care se clătinau; dar pe măsură ce masa avansa spre fatalul ultim fel de mâncare și un echilibrist cu o tavă plină În mâini se rezema tot mai dramatic de masa noastră, pentru a lăsa să treacă un alt echilibrist cu o altă tavă plină, surprindeam vagonul În procesul de a fi imprudent Înghițit În peisaj, cu tot cu chelnerii care se Împleticeau
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
se clătinau; dar pe măsură ce masa avansa spre fatalul ultim fel de mâncare și un echilibrist cu o tavă plină În mâini se rezema tot mai dramatic de masa noastră, pentru a lăsa să treacă un alt echilibrist cu o altă tavă plină, surprindeam vagonul În procesul de a fi imprudent Înghițit În peisaj, cu tot cu chelnerii care se Împleticeau, În timp ce peisajul Însuși era supus unui sistem complex de mișcare, luna de pe cerul de zi ținea pasul cu farfuria ta, pajiștile din depărtare
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
la ceea ce el numea o gustare; de fapt a fost o masă În toată regula, plănuită cu dragoste. Parcă văd și acum fața lui surâzătoare și Încântarea splendid simulată cu care tata a Întâmpinat un fel de mâncare (iepure la tavă cu smântână) pe care știam din Întâmplare că nu putea să-l sufere. Odaia era supraîncălzită. Din ghetele mele de schi se topea zăpada, ele dovedindu-se a nu fi rezistente la apă, după cum se presupunea. Ochii mei, care Încă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ar fi spăsită ca un fiu risipitor, gata să leșine de emoție. Printr-o prismă tremurătoare, deslușesc trăsăturile unor rubedenii și ale unor cunoscuți, buze mute care se mișcă senine, vorbind Într-un grai uitat. Văd parcă aburul ciocolatei și tăvile cu tarte de coacăze. Observ o libelulă care se rostogolește ca un mic elicopter, apoi aterizează Încet pe fața de masă și, de-a curmezișul mesei, un braț gol de adolescentă Întins indolent pe toată lungimea lui, cu venele turquoise
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
acestea cu profesorii de școală! 5 Presa reacționară nu a Încetat niciodată să atace partidul tatei și mă obișnuisem cu caricaturile mai mult sau mai puțin vulgare care apăreau din când În când - tata Împreună cu Miliukov oferind Sfânta Rusie pe tavă Evreimii Mondiale și altele de acest gen. Dar Într-o zi, parcă prin iarna anului 1911, cel mai puternic ziar de dreapta a folosit un gazetar dubios pentru a scrie un articol trivial conținând insinuări pe care tata nu le
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
el, acolo, niște opinci, niște obiele, ceva... Și... și mai departe? Ajunge!! Gata!! strigă Țamblac violent. Nu-ți ajunge?! Nu mai vreau!! I-au tăiat capul, oftează cu durere Ștefan. Și... și mult s-a mai întristat "Slăvitul Comediant" în fața tăvii cu capul însângerat al ultimului "Împărat al celei de-a doua Rome". Ba, chiar a făcut puțină filozofie despre nimicnicia omului și a vieții. Și a vorbit rar, ca scribii să nu scape un cuvânt, s-o pună pe hârtie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cel mai!... C-o fi Vodă aista Ștefan... o fi f-un zmău, f-un arhanghel! Mai rău, un crocodil! N-ați auzit că Vodă ista Ștefan îi fermecat?! A păscut iarba fiarelor! Te pomeni c-o fi mâncat și tava cu jăratic, ca iapa lui Făt-Frumos! Pe obrajii lui Alexandru se scurge o lacrimă. Ștefan scoate batista: Ooo!... Chiar așa? Suflă!... Suflă!!... Așa! De-ar fi să suflu eu, mi-ar trebui un cearșaf, surâde el dureros. Fiecare are a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]