3,404 matches
-
constrângerile tradițiilor și autorit]ții comune sau de identitatea conferit] de o comunitate. În acest sens relevant, exist] deja o societate global]: este suficient s] ne uit]m la comerțul mondial la instituțiile globale și la interdependenta cu mediul înconjur]tor. Lumea este astfel o comunitate de fapt, si nu doar una potențial], chiar dac] ea este slab dezvoltat] pentru mulți oameni. Suntem cet]țeni globali, chiar dac] nu simțim acest lucru în sufletele noastre. Dac] accept]m faptul c] lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
potrivit c]reia dispariția speciilor etc. este un lucru negativ în sine, distinct fâț] de orice consecinț] c]reia i-ar putea da naștere. O alt] alternativ] ar putea-o constitui faptul c] principiul nu este de sine st]ț]tor, ci pornește de la preocuparea pentru binele oamenilor, al]turi de convingerea c] ființele umane au de suferit în urmă dispariției speciilor. Explicitarea angajamentul etic este primul pas înspre a-l supune unei evalu]ri critice sau argument]ri. Această din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
defrișarea, nivelarea de dune, uciderea de animale, modificarea de ecosisteme sunt inadmisibile din punct de vedere moral. Acceptabilitatea acestor acțiuni este condiționat] de finalitatea lor și de diferențele de important] moral] din cadrul unei categorii a valorilor de acest tip. Întâmpl]tor, etică vieții poate lua o form] radical] conform c]reia viet]țile sunt toate valoroase din punct de vedere moral și egale din acest punct de vedere. (vezi Naess, 1979). Dac] ar putea fi explicat, acest egalitarism biotic ar face
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și ea o etic] a vieții, dar într-o manier] mai puțin evident]. Totuși, termenul este atribuit unei etici specifice, holismul ecologic, probabil datorit] faptului c] doar o etic] de acest tip confer] o protecție moral] corespunz]toare mediului înconjur]tor (vezi Calllicott, 1979). Holismul ecologic consider] valoroase din punct de vedere moral dou] categorii: biosferă ca întreg și ecosistemele complexe care o compun. Animalele luate individual, inclusiv ființele umane, plantele, rocile, moleculele etc. care constituie sisteme complexe nu sunt considerate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viet]ți, si anume, copacii. Totuși, acest argument pare a nu fi singura problem] moral] în propunerea companiei miniere. Nu este îndoielnic din punct de vedere moral c] se substituie naturalul cu artificialul? S] ne închipuim un caz asem]n]tor în care doar suprafaț] stâncoas] este înl]turat] și înlocuit] mai apoi cu roc] sintetic]. Aceast] acțiune nu poate fi contestat] moral nici chiar de etică vieții. În opinia unora, chiar și în cazul din urm] acțiunea companiei miniere atrage
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un alt specialist în domeniu. Înainte de a analiza în profunzime argumentele pro și contra eutanasiei, este necesar s] se fac] o serie de distincții. Eutanasia poate cunoaște trei forme: voluntar], nevoluntar] și involuntar]. îi. Eutanasia voluntar], nevolunar] și involuntar] Urm]torul exemplu este un caz de eutanasie voluntar]: Mary F. suferea de o boal] care se agrava în ritm rapid. Ea ajunsese în faza în care era aproape în totalitate paralizat] și, periodic, avea nevoie un tub respirator pentru a o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un agent le are în intenție în mod direct și cele pe care doar le prevede? - Este aceast] distincție, în m]sura în care poate fi f]cut], relevant] din punct de vedere moral? Considerați primul aspect din perspectiva urm]torului exemplu citat extrem de frecvent: Un grup de exploratori blocați într-o peșter], în a c]rei intrare îngust] era blocat un membru mai gras al echipei, iar nivelul apei este în conținu] creștere. Dac] un alt membru al echipei ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
are o bâz] consistent]: dac] societ]țile care permit terminarea vieții în anumite circumstanțe nu vor alunecă pe o pant] periculoas] care va duce de la practici justificate la unele nejustificate. În versiunea să logic], argumentul pantei alunecoase nu este conving]tor. Nu exist] baze logice penru care motivele care justific] eutanasia - compasiunea și respectul pentru autonomie - ar trebui s] justifice în mod logic omorurile care nu sunt s]vârșite nici din compasiune, nici din respect pentru autonomie. În versiune empiric], argumentul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
subliniau pericolele medicale ale acestuia. De asemenea, a fost argumentat c] f]tul este o ființ] uman] de la concepție, iar avortul este o form] de crim]. Acum, cănd tehnicile îmbun]ț]țite au f]cut avorturile efectuate în mod corespunz]tor mai sigure decât nașterea în sine, argumentul medical și-a pierdut forță pe care a avut-o în trecut. În consecinț], atenția argumentelor celor care susțin interzicerea avorturilor s-a mutat de la siguranța fizic] a femeii la valoarea moral] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în sine, argumentul medical și-a pierdut forță pe care a avut-o în trecut. În consecinț], atenția argumentelor celor care susțin interzicerea avorturilor s-a mutat de la siguranța fizic] a femeii la valoarea moral] a vietii f]tului. Susțin]torii dreptului femeii de a alege avortul au r]spuns argumentelor antiavort în mai multe moduri. Voi examina trei linii de argumentație pentru punctul de vedere în favoarea alegerii: 1) avorturile ar trebui permise pentru c] interzicerea lor produce consecințe profund nedorite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu doar ca mijloace pentru atingerea scopurilor altora. Au fost propuse mai multe criterii pentru determinarea statutul moral. Cele mai obișnuite includeau viața, senzitivitatea (capacitatea de a avea experiențe, inclusiv cea a durerii), materialul genetic uman (identificarea biologic] în calitate de aparțin]tor al speciei Homo sapiens) și personalitatea (care va fi definit] mai tarziu). Cum ar trebui s] alegem între aceste criterii ale statutului moral? Dou] lucruri sunt clare. În primul rând, nu putem alege un criteriu sau altul în virtutea preferinței personale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
liniilor de familie, patriarhii și regii Israelului au practicat poligamia; bărbații proasp]ț c]s]toriți erau scutiți de serviciul militar timp de un an astfel încât cuplul s] se poat] bucură de binecuvânt]rile sexului marital; erau permise c]s]toriile în levirat, în care o v]duv] f]r] copii putea fi l]sat] ins]rcinat] de c]tre fratele b]rbatului, copilul rezultat din aceast] unire fiind privit drept urmaș al decedatului. Spre deosebire de dualismul și ascetismul din Grecia Antic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
psihologic]. În primul rând, este clar c] mulți oameni nu s-au limitat la sexul însoțit de dragoste, iar aceștia nu prezint] în mod necesar efectele dezumaniz]rii și ale dezintegr]rii psihologice, atât de temute de c]tre susțin]torii acestei abord]ri. În al doilea rând, chiar atunci când sexul f]r] dragoste conduce la fragmentare existențial], nu înseamn] c] interacțiunile sexuale ar fi inacceptabile din punct de vedere moral. Exceptând cazul în care ni se impune moral un comportament
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sexuale sunt rareori exprimate sau subiect al unor negocieri complexe. Cum știm când un contract este pe cale de a se încheia și ce aștept]ri rezonabile pot fi formulate? Cum poate fi sexul permis din perspectiv] moral], dar d]un]tor binelui nostru pe termen lung și fericirii noastre? Noțiunea de „exploatare” nu este oare maleabil] și nedeterminat]? Nu cumva slogane nedeterminate de genul „este greșit s] îl folosești pe cel]lalt” și „este greșit s] obiectualizezi atribute constitutive” sunt lipsite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Deci, din acest punct de vedere, principiile morale imparțiale dicteaz] c] trebuie s] cultiv]m relații personale. Din momentul în care acestea presupun p]rtinire, este absolut legitim] tratarea persoanelor cunoscute în mod preferențial. Acest r]spuns este destul de conving]tor, deși poate s] nu fie în întregime adecvat în acest caz. Chiar dac] aceast] manevr] rezolv] tensiunea aparent] dintre moral] și interesul propriu la acest nivel, o problem] paralel] apare la un alt nivel. Considerațiile precedente susțin faptul c] este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai limitate decât sunt în viziunea noastr] de acum. Spre exemplu, putem hoț]r] c] anumite persoane ar trebui s] acorde tratament preferențial copiilor, în același fel cum putem decide c] persoane cu anumite roluri instituționale (ofițer de poliție, judec]tor, medic, salvamar) ar trebui s] acorde tratament preferențial persoanelor aflate în grija lor direct]. Aceste datorii specifice unor roluri sunt, în aceast] privinț], mai puternice decât obligațiile impersonale generale. Medicul ț]u personal trebuie s] aib] grij] de s]n
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-ți imaginezi c] ești în una dintre aceste circumstanțe și ai șapte ani. Nu ai face nimic. Sau dac] ai încerca, probabil c] vei face mai mult r]u decât bine; succesul ar fi cu siguranță un lucru total întâmpl]tor. Același lucru ar fi general valabil legat de eforturile de a promova interesele altora. Nu putem promova interesele pe care nu le putem identifica. Iar modul în care înv]ț]m s] identific]m interesele celorlalți este prin intermediul interacțiunii cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a fi motivat] s] fie moral] sau pentru a ști s] fie moral]. Altfel spus, oamenii nu pot fi drepți sau morali în vid; ei pot deveni drepți doar într-un mediu în care relațiile personale conteaz]. În mod corespunz]tor, relațiile între persoane amorale sunt riscante. Cunoscuții trebuie s] fie onești unii cu altii; lipsa de onestitate va distruge baza relației. Oamenii nu pot fi atât de onești precum ar trebui s] fie dac] sunt absorbiți într-o subcultur] construit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interesele tuturor. Aceast] ap]rare a principiului egalit]ții de șanse este doar parțial]. Deși justific] o preocupare în a realiza o corespondent] între abilit]ți și poziția ocupat], ea nu justific] veniturile mai mari care însoțesc pozițiile dezirabile. Susțin]torii pieței afirm] deseori c] asemenea venituri sunt necesare pentru a încuraja persoanele cu mai multe abilit]ți s] obțin] calific]rile necesare dobândirii pozițiilor dorite mai mult. Acest argument nu este ins] foarte conving]tor datorit] faptului c] acele poziții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care însoțesc pozițiile dezirabile. Susțin]torii pieței afirm] deseori c] asemenea venituri sunt necesare pentru a încuraja persoanele cu mai multe abilit]ți s] obțin] calific]rile necesare dobândirii pozițiilor dorite mai mult. Acest argument nu este ins] foarte conving]tor datorit] faptului c] acele poziții sunt, de obicei, cele mai satisf]c]toare din societate. Cei care promoveaz] argumentul referitor la viitor pentru susținerea tratamentului preferențial consider] c] acesta va conduce la stabilirea principiului consider]rii egale a intereselor ca
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ți eșueaz]. Ar fi lipsit de sens s] consider]m c] un leu este responsabil moral pentru moartea unei antilope. Din câte știm, leii nu sunt ființe care delibereaz] asupra moralei unui astfel de comportament. Totuși, în mod asem]n]tor, un bebeluș nu poate fi f]cut responsabil pentru distrugerea unei structuri originale, iar un copil nu poate fi învinuit pentru împușcarea accidental] a surorii sale. Animalele nu sunt agenți morali. Deși pot avea la îndemân] mai multe alegeri, acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deficiențe mintale deoarece acestea sunt ființe umane, iar obligațiile noastre fâț] de ele deriv] din ins]și natura uman]. Avocat al utiliz]rii limitate atât a animalelor, cât și a persoanelor din aceast] categorie, Frey ofer] un r]spuns conving]tor tuturor celor care susțin ideea supremației umane. „Nu pot înțelege de ce apartenența la o specie este un criteriu suficient pentru a susține c] avem o relație moral] special] cu semenii noștri... Cum este posibil s] ai o relație moral] special
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu crește și nu se diminueaz] în funcție de gusturi, popularitate sau privilegii. Aceast] poziție este egalitarist] și respect] valoarea individului, dar nu ofer] nici un principiu pentru a delibera în cazul în care valorile se afl] în conflict. S] lu]m urm]torul exemplu menționat de Regan: „Imaginați-v] cinci supraviețuitori într-o barc] de salvare. Barcă are o capacitate de doar patru persoane. Toți au aproximativ aceeași greutate și ar ocupă cam același spațiu. Patru dintre cei cinci sunt ființe umane adulte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Primii vor fi vegetarieni (și vor evita poate orice produs de natur] animal], inclusiv laptele și ou]lele), deoarece folosirea animalelor în acest fel nu este în concordant] cu tratarea lor ca ființe cu valoare inerent]. Pentru un ap]r]tor al drepturilor animalelor, a folosi un animal ca mijloc în atingerea unui scop, în acest caz, ca mâncare pentru cin], reprezint] o violare a dreptului acelei ființe de a fi tratat] cu respect. Un utilitarist nu va mânca produse de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Shylock din piesă Negustorul din Veneția era un marginalizat și un c]m]tar). Spus] pe larg, aceasta este istoria eticii afacerilor, un atac de la inceput pan] la sfarsit asupra afacerilor și practicilor acestora. Iisus i-a alungat pe schimb]torii de bani din templu și moraliștii creștini de la Pavel la Toma din Aquino și Martin Luther i-au urmat exemplul, condamnând cu fermitate ceea ce noi onor]m ast]zi ca fiind „lumea afacerilor”. Dar dac] etică afacerilor în forma lor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]