9,719 matches
-
superioară celei dintâi. Poreclit la Junimea „biblioteca contemporană”, din cauza întinselor sale lecturi, el a tradus și a publicat în „Convorbiri literare” în special versuri, din cei mai diverși autori, de la literatura chineză clasică până la literatura franceză contemporană. Este cel dintâi traducător român al lui Charles Baudelaire și al nuvelelor lui E. A. Poe. Traduceri: Goethe, Faust, Iași, 1862 (în colaborare cu N. Skelitti). Repere bibliografice: Negruzzi, Junimea, 5-6, 47-50, 128; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 103-104; V. I. Cataramă, Vasile Pogor
POGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288873_a_290202]
-
, Alexandru A. (1.IV.1900, Iași - 8.II.1979, București), poet, eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Nemțeanu) și al lui Alexandru Philippide, reputat lingvist și filolog, care i-a inspirat dragostea pentru studiul filologic și pentru literatură. Urmează, între 1906 și 1918, școala primară, apoi Liceul Național din Iași, frecventând în continuare
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
1924) și la Paris (până în 1928). Revine în țară și se stabilește la București, unde lucrează la Direcția Presei din Ministerul de Externe și în Ministerul Propagandei (1929-1947). După război trăiește destul de discret, dedicându-se aproape în exclusivitate activității de traducător. În 1955 este ales membru corespondent și în 1963 membru titular al Academiei Române, îndeplinind, între 1965 și 1974, și funcția de președinte al Secției de științe filologice, literatură și arte. În 1967 i se decernează Premiul Herder. I s-a
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
spun niște-nțelepți mai noi, / Sunt doar întruchiparea concretă a ideii / De nemurire. În esența lor / Ce sunt nu știe nici un muritor.” Cu o operă cuprinsă în puține cărți, publicate la intervale mari de timp, P., care este și un traducător de marcă al poeziei universale, propune în poezia românească a secolului al XX-lea un model de revitalizare a marilor curente, asumate într-un tot poetic rezistent la proba timpului. Alexandru Philippide revine la Eminescu, Novalis și Hölderlin cu experiența
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
POPA, George (7.VII.1923, Panciu), poet, eseist și traducător. Este fiul Elenei (n. Vulpoi) și al lui Constantin Popa, țărani. Urmează școala primară în localitatea natală, Seminarul „Sf. Gheorghe” din Roman (1934-1942) și Facultatea de Medicină din Iași (1943-1949). După absolvire e angajat preparator la aceeași facultate, parcurgând toate
POPA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288909_a_290238]
-
o familie de intelectuali. A absolvit la București Liceul „I. L. Caragiale” (1992) și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția spaniolă-engleză (1998). Funcționează ca profesor de limbile spaniolă și engleză la liceele „I. L. Caragiale” și „Cervantes” din capitală, fiind ulterior traducător și asistent de producție și regie în cadrul firmei Filmer. Colaborează, începând din 2002, la „România literară”, care îi va acorda și Premiul pentru debut la apariția romanului Mesteci și respiri mai ușor (2002), carte ce obține, de asemenea, un premiu
POPESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288925_a_290254]
-
1989”. În toate lucrările sale teatrul românesc și în genere cultura română sunt privite cu deschidere către fenomenul universal, autorul avansând puncte de vedere comparatiste de viu interes. Această abordare se sprijină, de altfel, și pe o prodigioasă activitate de traducător, cu deosebire din dramaturgia britanică, din autori precum Harold Pinter, Edward Bond, Howard Barker, Martin Crimp, David Pownall, Sarah Kane, J. Graham Reid, David Edgar, Willy Russell, Ray Coney ș.a., iar din Peter Brook lucrarea Spațiul gol. SCRIERI: Chei pentru
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
figura pregnantă a lui Ion Budai-Deleanu, considerat singurul artist viabil, la fel cum Dimitrie Cantemir este tratat numai ca scriitor, din vechea cultură românească fiind puse în valoare expresivitatea artistică a adaptărilor și traducerilor de texte religioase, „concepția estetică” a traducătorului. În contextul dezvoltării moderne a literaturii românești, istoricul literar rezervă, ca și G. Călinescu, un capitol pentru Macedonski și noua poetică, iar pe Eminescu îl încadrează în perimetrul lui Titu Maiorescu și al Junimii, alături de Ion Creangă și I.L. Caragiale
POPESCU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288937_a_290266]
-
PORA, N.[eculai] (23.VII.1881, București - 12.XII.1940, București), prozator și traducător. Este fiul Vasilicăi (n. Popescu) și al lui Ioan Pora, funcționar. Face studii liceale la „Sf. Sava” din București, unde urmează și Facultatea de Litere și Filosofie, lucrând apoi ca secretar literar la Editura Cartea Românească. Debutează în 1903, la
PORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288974_a_290303]
-
POPESCU, Ștefan (20.VII.1912, București - 16.I.1995, București), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Zoei (n. Ștefan) și al lui Vasile Popescu, țărani. În București face școala primară „A.T. Laurian” și Liceul „Matei Basarab”, iar în 1936 va absolvi Facultatea de Litere și Filosofie, luându-și licența în filologie romanică. Urmează
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
PILLAT, Ion (31.III.1891, București - 17.IV.1945, București), poet, traducător și eseist. Este fiul Mariei (n. Brătianu) și al lui Ion N. Pillat, senator, moșier de veche origine răzeșească. După școala primară și primele trei clase ale cursului gimnazial, făcute la Pitești în particular, urmează clasa a IV-a la
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
POP, Ion (1.VII.1941, Mireșu Mare, j. Maramureș), poet, critic și istoric literar, editor și traducător. Provine dintr-o familie de țărani, Ana (n. Teudean) și Vasile Pop. Frecventează școala primară în localitatea natală, apoi la Cluj Școala Elementară nr. 5, Liceul „Emil Racoviță” (1955-1959) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” (1959-1964). După licență devine
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
, N.[icu] (13.I.1892, București - 18.I.1971, București), prozator, traducător și publicist. Este fiul Mariei (n. Cordea) și al lui Gheorghe Ionescu, tipograf. P., al cărui nume literar provine din prenumele său, Nicu Porsenna, își face studiile la Liceul „Matei Basarab” (1902-1910), apoi la Universitatea bucureșteană, unde urmează Facultatea de
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
POPESCU, Petru (1. II. 1944, București), prozator, poet, eseist și traducător. Este fiul actriței Nelly Cutava și al lui Radu Popescu, cronicar dramatic. A absolvit la București Liceul „Spiru Haret” (1962) și Facultatea de Limbi Germanice, secția engleză (1967). În 1966 publică placheta Zeu printre blocuri, debut poetic salutat de criticul
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
, Ion Larian (18.XI.1916, Adjud - 7.XII.1997, București), poet și traducător. Este fiul Siminei (n. Dobre) și al lui Dumitru Postolache, tâmplar. Învață la Liceul „Unirea” (1928-1936) și la Liceul Comercial (1936-1939) din Focșani. Face studii universitare la Academia Comercială din București. În anii 1942-1945 este reporter de război. Tehnician la
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
cu proză, D. Petrino (după conflictul cu Junimea), N. Skelitti, M. Gregoriady de Bonacchi, Pantazi Ghica. O bogată activitate jurnalistică are, în primii ani (1868-1869), Gr. Alexandrescu, semnatar de articole politice, înviorate de accente satirice (Leneșa, Arendașul prudent ș.a.), și traducător din Ed. Laboulaye. Cu articole de polemică politică sau de critică este prezent și Pantazi Ghica, acesta tipărind aici și o scrisoare în care critică scrierile teatrale ale lui B. P. Hasdeu. Cezar Bolliac dă fragmente din studiile sale de
PRESSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289014_a_290343]
-
PETRESCU, Cezar (1.XII.1892, Hodora, j. Iași - 9. III.1961, București), prozator, gazetar și traducător. Este fiul Olgăi, fiica senatorului liberal Iordache Comoniță, moșier și arendaș, și al lui Dimitrie D. Petrescu, doctor în științe agricole la Paris. După două clase primare pregătite acasă (1899-1901) și două la Roman (1901-1903), începe gimnaziul la Liceul Internat
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
, Florian (3.III.1925, Timișoara - 6.V.1997, București), teatrolog și traducător. Este fiul Anittei Francisca Maria (n. Brusaco) și al lui Iulian Potra, licențiat în științe economice și sociale. Urmează Liceul „C. Diaconovici-Loga” din Timișoara, trecându-și bacalaureatul în 1943. Face apoi studii la Universitatea „La Sapienza” din Roma, unde obține
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
o sută de scrieri dramatice, multe dintre ele reprezentate la diferite teatre din București și din alte orașe ale țării. I s-au conferit numeroase distincții internaționale: Ordinul Meritul Republicii Italiei (1978, 1995), Premiul și Medalia pentru cel mai bun traducător al teatrului italian în Europa, acordat de Institutul Italian al Dramei (1979) ș.a., precum și premii naționale: Premiul Asociației Cineaștilor (1975, 1984), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea în italiană a romanului Craii de Curtea-Veche și a nuvelei Remember de Mateiu I.
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
de autor, tratarea literaturii ca experiență culturală a cineastului. Rămâne exemplară ținuta unor portrete, precum cele dedicate lui Jean Georgescu, Luigi Pirandello, Luchino Visconti, Dario Fo, Mozart ș.a. Se adaugă numeroase pagini pregătite pentru o istorie a filmului românesc. Ca traducător, P. a oferit nu numai versiuni din literaturile lumii, preferințele îndreptându-se către literatura italiană, ci și transpuneri, îndeosebi în italiană, ale unor scrieri de Mateiu I. Caragiale, Mircea Eliade, Tudor Arghezi, Ștefan Aug. Doinaș, Marin Sorescu, Laurențiu Fulga ș. a
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
cercetărilor sale de filologie, cât și în construcțiile cu care opera istoricul literar. S-a aflat mereu în apropierea subiectelor „fierbinți” ale filologiei românești a timpului: vechile traduceri românești cu chestiunile privind datarea, localizarea, raportul dintre versiuni, identificarea izvoarelor, a traducătorilor și copiștilor, evoluția tiparului în limba română (De la Coresi diaconul la Teofil, mitropolitul lui Matei Basarab, în volumul Omagiu lui Ioan Bianu, 1927), înrâurirea husită în vechea cultură română (Arhetipul husit al catehismelor noastre luterane, „Făt-Frumos”, 1927), idee în care
PROCOPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289029_a_290358]
-
populare), André Scrima (Fărădesațiul limitelor, După o rostire inedită a lui Heidegger, Cuvinte târzii despre Nae Ionescu), Monica Lovinescu (Despre un sens al istoriei și două jilțuri, O istorie a logicii fără Nae Ionescu), Virgil Ierunca (versuri, articolul Dan Botta, traducător al lui François Villon ș.a.), I. Dominic, Jean Pârvulescu (poeme), D.C. Amzăr, Paul Barbăneagră ș.a. Numerele 5/1966 și 10/1970 cuprind mari grupaje de texte de și despre Mircea Vulcănescu și Nae Ionescu, iar numărul 7/1967 este dedicat
PRODROMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289031_a_290360]
-
hispanic, cu toate că uneori cadența și vocabulele vin dintr-o gamă minoră: „Nici cu tine, nici fără tine/ Nu-mi pot găsi leac de dor/ Cu tine fiindcă mă ucizi/ Și fără tine fiindcă mor.” Deși face o notabilă muncă de traducător, preferându-i pe Romain Rolland (Antoaneta, 1924) și pe Barbey d’Aurevilly (Răzbunarea unei femei, 1927), pe coperta volumelor, ca autor al versiunilor românești figurează, la dorința editorilor, Ion Vinea. SCRIERI: Nocturne, pref. Sașa Pană, București, 1968. Traduceri: Romain Rolland
QUIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]
-
St. Bezdechi (și sub pseudonimul Tiberiu Boldur) semnează ample articole dedicate artei și culturii grecești, exemplificate adesea cu traduceri (Euripide, Aristofan, poezie clasică în genere). Îl secondează cu transpuneri din aceeași zonă G. Murnu. Lirica franceză își găsește un bun traducător în D. Nanu. Tălmăcirile în proza aparțin acelorași G. Murnu și St. Bezdechi, dar sunt realizate și de D. Ciurezu (din Kuprin) sau de Ioan Cazacu (din Merejkovski). La rubrică de teatru sunt găzduite fragmente din comedia Păcală de Horia
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
istoric literar. Este fiul Ioanei (n. Bonaș) și al lui Ion I. Rădulescu, țărani. După ce urmează Liceul Militar „General de Divizie Makarovici” din Iași (1945-1949) și Liceul „Ienăchiță Văcărescu” din Târgoviște (1949-1952), va frecventa la București Facultatea de Filologie, secția traducători (1952- 1956) și Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu”, secția pictură (1964-1970). A fost profesor de limba și literatura franceză, literatură universală, istoria artei, desen și matematică la câteva licee din București (1956-1990). Apariția, în 1992, a unei impunătoare lucrări
RADULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289101_a_290430]