4,336 matches
-
fizionomii și pagini dintr-un jurnal de campanie. Același eclectism caracterizează și antologia Crima din Strada Nopții, căreia i se adaugă nuvela de atmosferă poescă ori cea istorică, pe un motiv biblic (Patriarhală), povestirea cu nervuri onirice etc. Pe aceeași traiectorie, dar cu obiective mai ambițioase, se înscriu și romanele. Cel dintâi, Conservator & C-ia, a fost perceput la apariție ca o cronică obiectivă, dacă nu chiar ca un reportaj asupra unui eveniment politic major al epocii - degringolada unuia dintre cele
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
Hâjdeu și B. P. Hasdeu), ca și relațiile fluide dintre „structura sufletească” a unui autor și opera lui, dintre „viața trăită” și „viața ficțiunii”. Se poate lesne sesiza înclinația de a reconstitui portretul artistului la tinerețe (A. I. Odobescu, B. Delavrancea), „traiectoria” lui, ce conduce la configurarea unei individualități complexe (contradictoriul A. I. Odobescu, deconcertantul Ion Barbu ș.a.), fie și nerecunoscută (cazul lui V. A. Urechia). Temperat polemică pe alocuri, cochetând, rar, cu palierul teoretic, D. se dedă și exercițiului comparatistic (Vârstă și
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
Poezii, pref. Vasile Nicolescu, București, 1979; L.N. Tolstoi, Copilăria, adolescența, tinerețea, București, 1980. Repere bibliografice: Regman, Cronicari, 129-140; Constantin, Despre poeți, 88-94; Grigurcu, Teritoriu, 138-147; Caraion, Duelul, 42-44; Stănescu, Poeți și critici, 32-36; Poantă, Modalități, 214-220; Raicu, Structuri, 242-246; Petroveanu, Traiectorii, 207-215; Cândroveanu, Alfabet, 75-79; Iorgulescu, Rondul, 80-89; Piru, Poezia, II, 228-242; Ungheanu, Arhipelag, 245-248; Zalis, Tensiuni, 253-261; Barbu, O ist., 312-320; Laurențiu, Eseuri, 75-83; Raicu, Critica, 239-246; Ștefănescu, Preludiu, 40-46; Manu, Eseu, 150-156; Nițescu, Poeți, 179-209; Baltag, Polemos, 210-215; Alboiu
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
romane - până acum - semnate de Tanguy Viel aparțin literaturii franceze? Chiar și sonoritățile numelui său, bizarul și onctuosul tanghiviel, desprins parcă de pe carcasa unei nave din povești (Tanguy este totuși numele unui pictor francez), Îl predestinau unei destin cu o traiectorie inedită. Cea mai inedită ewste, Însă, dat fiind că este scrisă În limba franceză, proza pe care o scrie (Tanguy Viel, Black-Note, 1998 și Cinéma, 1999, ambele publicate la Minuit), ci felul În care romanele dintre coperți, romane franceze, așadar
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ci pe urmărirea contextelor formative și a experiențelor împărtășite cu alții ce au urmat trasee formative, pedagogice, culturale, academice, politice asemănătoare. Studiul se centrează deci pe contextele sociale și culturale împărtășite de respectiva persoană cu cei ce au urmat o traiectorie politică sau intelectuală asemănătoare. Complementar, vor trebui explicate diferențele, momentele de alegere între alternative intelectuale și politico-culturale diferite. Narațiunea va pendula inevitabil între texte și contexte, încercând astfel să surprindă un model mai general fără să piardă legătura cu concretul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
indivizii incluși în această categorie nu au fost întotdeauna săraci înainte de anchetă, așa cum ar putea sugera conceptul lui Hulme. În acest sens, într-o carte centrată pe sărăcia extremă, Manuela Stănculescu afirmă: „Cel mai frecvent însă, istoriile individuale vorbesc despre traiectorii «normale» de viață - o școală, o slujbă, căsătorie și copii, mici probleme «ca în orice familie», obținerea unei locuințe, perioade mai bune sau mai rele, dar într-un interval de variație relativ restrâns, «ca toată lumea» - până la apariția unui eveniment distructiv
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
interval de variație relativ restrâns, «ca toată lumea» - până la apariția unui eveniment distructiv care a schimbat complet situația și pare să atragă «tot felul de nenorociri, că un necaz nu vine niciodată singur»” (2004, 45). De asemenea, nici perspectiva prin care traiectoriile indivizilor pot fi prezise cu certitudine nu este firească, rolul influenței schimbărilor sistemice viitoare și/sau a programelor de dezvoltare socială fiind astfel complet eliminat. În concluzie, conceptul de „sărăcie persistentă” desemnează oamenii care au o probabilitate mai mare de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
senatoriale. În România, lipsa de transparență a pasajului 1989 condiționează structurarea clivajului între postnomenclatura nerecunoscută 2 și versantul anticomunist al postdisidenței. Provizoriul și negocierea permanentă sunt trăsături fundamentale ale politicii românești de după 1990. După 1989, stabilizarea României a urmat o traiectorie destul de haotică. Totuși, începând din 1992 și până în 1996, se conturează un pluralism de coaliții hibride, din cauza tendințelor sale de reducere numerică și, în paralel, de accentuare a polarizării. În plan politic, 1996 a marcat în istoria română contemporană un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Simion, Orientări, 119-124; Ion Dodu Bălan, „Umbra plopilor”, LCF, 1965, 18; Negoițescu, Scriitori, 435-438; Martin, Poeți, I, 169-176; Nichita Stănescu, „Poezii”, GL, 1967, 47; Felea, Reflexii, 84-87; Felea, Poezie, 72-76; Călinescu, Literatura, 102-106; Tudor, Pretexte, 233-237; Poantă, Modalități, 66-70; Petroveanu, Traiectorii, 220-225; Dimisianu, Valori, 83-86; Felea, Secțiuni, 173-177; Barbu, O ist., 116-120; Piru, Poezia, II, 56-64; Raicu, Critica, 235-238; Felea, Aspecte, I, 74-78, III, 56-60; Poantă, Radiografii, I, 100-103, II, 50-52; Raicu, Practica scrisului, 311-314; Grigurcu, Poeți, 212-214; Doinaș, Lectura, 188-192
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
o criză; b) dacă se mulțumește cu informațiile disponibile, acestea sunt prea vagi pentru a declanșa manevre strategice definitive. În toate cazurile se pune problema reacției progresive la semnalele slabe. Așa cum un tenisman Începe să se mobilizeze Înainte de a cunoaște traiectoria, viteza și efectul mingii adversarului, firma va proceda la o pregătire, axată În principal pe creșterea flexibilității sale pe baza unui incrementalism permanent (practică decizională care se exprimă prin tatonare sistematică și Înaintare cu pași mici). Un alt neajuns este
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
arbore, CRC, 1971, 30; Sorianu, Contrapunct, 85-96. Laurențiu Ulici, Devenirea poetului, RL, 1972, 20; Grigurcu, Teritoriu, 148-153; Poantă, Modalități, 102-106; Daniel Dumitriu, Banchetul, CL, 1973, 10; Mircea Tomuș, Lirica lui Radu Cârneci, RL, 1974, 13; Cristea, Un an, 238-240; Petroveanu, Traiectorii, 215-217; Martin, Pro Patria, 116-118; Felea, Secțiuni, 183-189; Tomuș, Istorie, 223-226; Barbu, O ist., 344-346; Tașcu, Incidențe, 36-45; Piru, Poezia, II, 191-198; Streinu, Pagini, IV, 84-96; Alexiu, Ideografii, 73-80; Poantă, Radiografii, I, 185-189; Ciobanu, Însemne, I, 107-109; Grigurcu, Poeți, 399-402
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
Ruyslinck, Rezervația, pref. trad., București, 1979. Repere bibliografice: Felea, Dialoguri, 125-134; Piru, Panorama, 152-154; Felea, Poezie, 43-54; Perpessicius, Lecturi, 179-187; Grigurcu, Teritoriu, 28-35; Munteanu, Opera, 109; Raicu, Structuri, 209-213; Poantă, Modalități, 262-266; Ciobanu, Critică, 52-58; Cristea, Un an, 59-69; Petroveanu, Traiectorii, 151-163; Dimisianu, Valori, 156-158; Felea, Secțiuni, 96-101, 417-420; Oarcăsu, Destine, 121-127; Andriescu, Relief, 128-135; Ungureanu, La umbra cărților, 156-159; Piru, Poezia, I, 266-280; Zalis, Tensiuni, 132-140; Regman, Colocvial, 180-182; Iorgulescu, Al doilea rond, 237-242; Laurențiu, Eseuri, 70-74; Cristea, Domeniul, 98-100
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
București, 1998; Orient, pardon!, București, 1999. Traduceri: Vladimir Holan, Noapte cu Hamlet, București, 1974 (în colaborare cu Dragoș Șesan). Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Week-end în oraș”, RL, 1970, 11; Constantin, Despre poeți, 146-150; Poantă, Modalități, 241-243; Cândroveanu, Alfabet, 80-83; Petroveanu, Traiectorii, 276-278; Ciobanu, Incursiuni, 106-110; Barbu, O ist., 245-246; Piru, Poezia, II, 257-266; Laurențiu, Eseuri, 107-113; Raicu, Critica, 359-362; Felea, Aspecte, I, 134-139; Grigurcu, Poeți, 469-471; Daniel Dimitriu, „Iluzia cea mare”, CL, 1979, 11; Alboiu, Un poet, 197-198; Iorgulescu, Firescul, 219-223
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
marginal cu unele dintre caracteristicile urmărite - în special cu cohorta și cu nivelul de instrucție al tatălui. Pentru simplificarea prezentării și a înțelegerii materialului am renunțat, în modele expuse în lucrare, la aceste două variabile a căror eficiență în producerea traiectoriei școlare a indivizilor repetăm, nu o ignorăm. Un prim model în care am inclus nivelul de instrucție al tatălui, nivelul de instrucție final al subiectului, cohorta din care face parte și etnia arată că doar relația dintre cohortă și apartenența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sanitare la care poate apela mai ușor populația rurală - este vorba de cele amplasate chiar în spațiul rural - este una descendentă. Dacă se iau ca exemplu spitalele, se constată că, în prezent, majoritatea covârșitoare a spitalelor se află în orașe. Traiectoria descendentă, începută încă din primii ani de după decembrie 1989, a continuat, astfel că, în intervalul 1998-2004, au dispărut încă zece spitale, ajungându-se ca în 2004, comparativ cu 1998 să mai existe doar 51 de spitale. În schimb, orașul cunoaște
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
veniturile, fiind deținătorii unor impozante construcții individuale care exprimă un confort crescut și poate civilizat. În această situație, opțiunea celor dintâi a fost reîntoarcerea spre locurile natale sau, după anul 2000, munca în alte țări, temporar sau definitiv. Pe aceeași traiectorie ascendentă, mai ales în ultimii ani, se înscrie și migrația externă. Într-un studiu coordonat de D. Sandu (2006, 17) asupra migrației temporare pentru muncă a românilor în străinătate se apreciază că, în România, acest fenomen cunoaște o extindere deosebită
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
examinarea originilor sociologiei - văzută în două ipostaze: tensiunea dintre raționalism și istorism, o provocare a pragmatismului american, fundamente discutate prin ideile lui Șt. Zeletin, E. Lovinescu, N. Petrescu. Capitolul „Geneza sociologiei românești” aduce argumente în susținerea tezei autoarei privind similaritatea traiectoriei sociologiei românești cu a celorlalte sociologii naționale. Au existat premergători precum Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, Ioan Budai-Deleanu, Dinicu Golescu, Ion Codru Drăgușanu, Constantin Caracaș, Ionică Tăutul. Pe bună dreptate ea scrie: ,,Nici unul dintre acești precursori nu a fost sociolog de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
formelor fără fond și în alte lucrări și amintesc numai volumul Civilizație modernă și națiune. M. Kogălniceanu. T. Maiorescu. M. Eminescu (1996). 2. O teorie cu un statut special în cultura română. Autorul reconstituie, pe baza unei ample documentații istorice, traiectoria unei idei teoretice majore în cultura română, o idee ce a fost codificată de T. Maiorescu într-o formulare memorabilă, anume aceea a „formei fără fond”. Așa cum demonstrează Schifirneț, teoria construită în jurul acestei sintagme a avut o carieră de excepție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
incapacitatea de adaptare, pierderea candorii, apoi singurătatea, spaima, durerea, misterul („Omul va părăsi cuvântul/ Infecția lirică își va coase limba/ Trecătorul demn de sensurile noi și posibile/ Va pune în mișcare semnificația oglinzilor neparalele”) etc. Important este că toate aceste traiectorii tematice converg spre dilema fundamentală a limbajului, de unde consecința că lirica lui A. este un permanent dialog al propriului limbaj cu limbajul aflat în proprietate comună. Limbajul neutru este chemat la expresivitate, tot astfel cum elementele cotidianului se convertesc în
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
configurarea destinului uman, B. Devlin (apud Lipton, 2008) o estimează la 51%, comparativ cu genele care reprezintă 48%. Chiar dacă nu este cazul să ne cramponăm de aceste cifre, indubitabil ponderea vârstei prenatale este comparabilă cu a zestrei genetice în regizarea traiectoriei de evoluție a oricărui individ. Așa cum se știe, până la mijlocul secolului trecut, fetusul era considerat o entitate pur vegetativă, care își construiește exclusiv dimensiunile somato-fiziologice. Iată că odată cu modernizarea eclatantă a tehnologiei de investigație medicală, studiul febril și asiduu al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
depășirea riscului sau a adversității. Rutter merge mai departe susținând că, până și în situații în care factorii protectivi sugerează absența vulnerabilității, este de preferat să păstrăm ambele concepte în interpretare, deoarece „există circumstanțe în viață când o schimbare în traiectoria de dezvoltare corespunde nu atât unei adaptări, cât mai degrabă evitării riscurilor asociate adaptării respective. Astfel, unele experiențe noi pot exacerba efectele negative ale unui factor de risc, în timp ce absența lor s-ar putea pur și simplu să nu aibă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
albă. Ar fi un spectacol nemaipomenit! Publicul, mai ales cel feminin, ar aplauda în delir, suindu-se în picioare pe fotoliile matlasate, ridicându-și entuziast fustele, orbindu-ne cu strălucirea bombată a feselor despicate de emoție. Imperturbabili, după ce am dezvolta traiectorii incredibile pe postavul verde, am câștiga amândoi și l-am pune, capricioși, pe arbitru (care aș fi, bineînțeles, eu!) să declame în cinstea noastră, modificându-l puțin, un fragment dintr-un poem în proză, scris (mai încape îndoială?) de mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
depășire a cadrului istoric stabilit inițial ne-a fost dictată de rațiuni de completitudine a problemei cercetate. Suportul teoretic și metodologic al studiului l-am elaborat asimilând lucrările de specialitate cu referință la premizele, condițiile și factorii care au condiționat traiectoria procesului de diversificare și de consolidare a presei catolice în perioada studiată. Metodele de cercetare tradiționale, îmbinate cu cele de ultimă oră, au rolul de a crește obiectivitatea și de a aduce în fața cititorilor certitudinea analizei echilibrate a problemei dezbătute
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
montată pe un troliu care poate fi adus la momentul necesar în spatele chirurgului principal de partea sa dreaptă. Abordul miniminvaziv al unor leziuni profunde printr-un spațiu limitat, necesită o localizare precisă care să asigure cea mai directă și precisă traiectorie către aceasta. Deși în aceste situații echipamente complexe de tipul RMN intraoperator, neuronavigație, endoscopie, fluoroscopie cu C-arm sunt necesare a fi utilizate în timpul intervențiilor neurochirurgicale, acestea nu trebuie să împiedice eficiența intervenției în sala de operație. Un management special
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
a doua ramură a reflecției conservatoare, ramură care privilegiază instituția tradiției. Mai degrabă nostalgic reacționară decât lucid sceptică, această direcție conservatoare își are reprezentanții în două voci aparent separate de educație și poziție socială - Theodor Rosetti și Mihai Eminescu. Dincolo de traiectoriile radical divergente, traiectorii ce înseamnă, în cazul pri mului, cum notează E. Lovinescu, abandonarea ca rierei de prozator al ideilor în favoarea celei de înalt magistrat și președinte al Consiliului de Miniștri, îi unește o sensibilitate comună și o modalitate specifică
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]