15,763 matches
-
Cronicile literare, publicate ani în șir în „Tomis”, îl anunțau ca pe unul dintre cei mai înzestrați comentatori ai anilor ’70. Volumul de debut al lui P., Exilul imaginar (1968), caută să refacă traseul de formare a unei conștiințe poetice, transpus în versuri de factură foarte diferită, de la simplul calambur la elegia meditativă gravă, de la poemul livresc la cel de confesiune directă. Scriind, adeseori artificial și retoric, o poezie cu ecouri din Lucian Blaga și V. Voiculescu, dar și din Ion
PROTOPOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289048_a_290377]
-
Rădulescu-Motru este autorul articolului Filosofia lui Caragiale, cu publicistică sunt prezenți Constant Răutu, Petru Comarnescu (Capitala și provincia), Ion Potopin. Nu lipsesc transpunerile din literatura universală: Petre Stănescu traduce cartea a VI-a din Eneida (Charon, luntrașul infernului), Ion Tundrea transpune fragmente din Divina Comedia de Dante, Const. Vulturescu dă fragmente din Kalevala, A. E. Baconsky tălmăcește Îngerul de Lermontov și Prietenilor de Pușkin, poet din care este tradusă și poezia Viscol (Anna Barbu), Petru Sfetca oferă o versiune la Fereastra
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
Vulturescu dă fragmente din Kalevala, A. E. Baconsky tălmăcește Îngerul de Lermontov și Prietenilor de Pușkin, poet din care este tradusă și poezia Viscol (Anna Barbu), Petru Sfetca oferă o versiune la Fereastra de Rainer Maria Rilke, iar Francisc Păcurariu transpune Balada domnițelor de odinioară de François Villon. Se publică și interviuri cu Victor Papilian, N.D. Cocea, Virgil Birou, Mihail Drumeș, iar la o anchetă privind problemele literaturii răspund Ion Agârbiceanu, Emil Isac, George Păun, Al. Dima, Theodor Râșcanu, Tudor Teodorescu-Braniște
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
precum tristețea și nostalgia și al îmbinării dramatismului cu delicatețea: „Pretutindeni melancolie, / întuneric și umbre, / umbre și dragoste latentă,// Pretutindeni” (Pretutindeni). Latura dramatică nu este însă accentuată, poezia este una de atmosferă, cu o anumită lentoare a mișcării, încercând să transpună stări evanescente: vis, somn, umbre, valuri, șoapte. Eul liric își desfășoară existența între viață și vis, între dorință și trăire (Sufletul neliniștit). Și Vânătoarea de umbre (2001) se caracterizează prin permanenta oscilație între inocență și tentație: „Eu sunt copilul cel
PURDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289067_a_290396]
-
că este utilă o bibliografie a versiunilor în limba română și a receptării critice la noi. Alcătuind-o, autorul oferă informații impresionante prin minuțiozitate, consemnând de câte ori și de cine au fost traduse poeziile lui Baudelaire. Albatrosul, spre exemplu, a fost transpus de treizeci și trei de ori, între alții de Panait Cerna, Mihai Codreanu, Tudor Arghezi, Al. A. Philippide, N. Iorga, Lazăr Iliescu, N. Mihăescu, Șerban Bascovici, N. Țimiraș, Ion Caraion, George Dan, Aurel Tita, Al. Andrițoiu, Al. Colorian, Grigore Hagiu, Romulus Vulpescu
RADULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289101_a_290430]
-
efort de recreare, cu sensibilitate și profesionalism, a originalului în veșmânt românesc, cu grija pentru păstrarea specificului fiecărui autor. A tradus din germană studii dificile de teorie literară și estetică din Wolfgang Kayser, Karl Vossler ori Georg Lukács (capitolele XIV-XVI transpuse din Estetica reprezentând cam o treime din tratat), precum și proză artistică, bunăoară masivul roman Toamna de Adalbert Stifter, ce constituie o încercare stilistică pentru oricare germanist. R. probează o mare disponibilitate pentru actul traducerii, adaptându-se oricărei culturi și oricărui
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
Becescu-Silvan, Carol Scrob, Iuliu I. Roșca. Se tipărește și literatură populară, culeasă de Antoniu Popp, se dau anecdote versificate de I. Cândea și Petre Dulfu. Din Heine și Platen traduce frecvent M. Gregoriady de Bonacchi, Camil B. (Ieronim G. Barițiu) transpune din Teofrast, iar I.I. Schiopul realizează o versiune fragmentară a comediei Georges Dandin de Molière. R.Z.
RANDUNICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289131_a_290460]
-
sociale: Samuel Beckett, William Saroyan, Saul Bellow, Henry Moore sau Marshall McLuhan, Henry Kissinger, Edward Heath, Christian Barnard, Louis Armstrong, Duke Ellington, Grigore Moisil ș.a. Între traducători, R. ocupă un loc de seamă prin echivalențe perfecte ale expresivității moderne. A transpus pentru cititorul român fie coerența stilistică din proza lui D.H. Lawrence prin contrapunctări de ritmuri, nuanțe și tonalități, fie limbajul și stilul colocvial, cu multe repetiții și expresii specifice englezei americane, proprii lui J. D. Salinger, fie stilul baroc al
RALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289121_a_290450]
-
Dicționarul limbii române realizat sub auspiciile Academiei Române, scrie și articole despre ortografie și gramatică și întocmește, împreună cu I.-A. Candrea, Mihail Dragomirescu sau cu Nicolae Cartojan, manuale de limba și literatura română pentru gimnazii și licee. Preocupat intens de educație, transpune în românește Lienhard und Gertrud, romanul lui J.H. Pestalozzi, și întocmește o sinteză privitoare la viața și opera ilustrului pedagog elvețian. SCRIERI: Morala stoică, București, 1893; Über das Leben und die Philosophie Contas, Leipzig, 1902; Probleme ale culturii românești, București
RADULESCU-POGONEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
Orna-Galați, Ion Dragu, Petre Locusteanu. Se fac traduceri din Boccaccio, Racine, Goethe, Schiller, Cehov, Pușkin, Shelley, Coleridge, Zola, Mallarmé, Ibsen. Tudor Arghezi traduce poezia Iubire de vulturi de Walt Whitman și piesa Cafeneaua cea mică de Tristan Bernard, N.D. Cocea transpune romanul Thaïs de Anatole France și fragmente din romanul Maria-Clara (Marie-Claire) de Margueritte Audoux. În paginile revistei se inițiază ancheta Curentele noastre literare, replică la o alta intitulată Poporanismul, întreprinsă de revista „Luceafărul”. Răspunsurile, obținute de Mihail Cruceanu, aparțin unor
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
macedonskiene. Revista publică numeroase traduceri din Catul, Leopardi, Vigny, Verlaine, Baudelaire, Esenin, Petőfi, Goethe, Lenau, Carducci, Whitman, Amy Lowel, Jovan Ducić, iar poetul bulgar Nikola Mihalov își găsește doi fideli admiratori în N. Teodorova și George A. Rareș, care îi transpun frecvent versurile. M.Pp.
RAZA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289151_a_290480]
-
note din Germania), Virgil Tempeanu (Note de drum), C.D. Ionescu (Prin Munții Mehedinților) ș.a. Se publică, de asemenea, numeroase traduceri din Goethe, Schiller, Dante, Boccaccio, Leopardi, Tagore, Pușkin, Lermontov, Krâlov, Sienkiewicz, Cehov, Rilke, Valéry și chiar din versurile lui Baudelaire, transpuse de Ion Pillat și Al.T. Stamatiad, în timp ce Elena Farago dă versiuni din Verhaeren, iar D. Nanu din Leconte de Lisle. Alți traducători sunt Al. Iacobescu, I.M. Marinescu, N. Iorga, M.D. Ioanid. Un loc important se acordă literaturii populare. Dintre
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
autoarea a oferit publicului românesc romanele lui Henry Miller, aparițiile fiind salutate de critica literară ca veritabile evenimente editoriale. Sesizând alternanța registrelor într-o proză poetică de o senzualitate ardentă și spiritul de frondă care țintește dezinhibarea instinctuală, R. a transpus, fără referiri aluzive sau perifraze, argoul erotic sexual din cărți care nu au nimic comun cu pornografia. În traducerea sa, au fost jucate, pe scene din întreaga țară, piese de Edward Albee, Arthur Miller, Tennessee Williams, Arnold Wesker, Iris Murdoch
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
lui Napoleon I, diferită de cea din „Naționalul” din 1860. A. I. Odobescu tipărește aici întâia dată Doamna Chiajna. Sion face și câteva traduceri din Musset și din poetul ceh K. J. Erben, Grandea tălmăcește Lacul de Lamartine, iar I. Barasch transpune povestirea Istoria lui Harvey, fabricantul de mănuși. R.Z.
REVISTA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289187_a_290516]
-
Foiletonul Rampei” sunt incluse traduceri din Molière (Burghezul gentilom), Anatole France (Insula pinguinilor și Domnul Thomas), F.M. Dostoievski (Spovedania lui Stavroghin), A.P. Cehov, Balzac, H. Sienkiewicz, Émile Zola, Oscar Wilde. Victor Eftimiu traduce poeme de Jean Moréas, Const. A.I. Ghica transpune O aventură pariziană de Guy de Maupassant, Al. Iacobescu - două poezii de Leopardi, iar Tulliu Robeanu - Căsătoria Juliei de Marcel Prévost. La rubrica „Anchetele Rampei”, realizată, o vreme, de Mihail Cruceanu, sunt cuprinse interviuri cu scriitori, critici și oameni de
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
et Co”, „Cazanul Satanei”. La rubrica „Zigzag” se includ prezentări consacrate lui Karel van de Woestijne, Erich Kästner, René Guénon, E.A. Poe, semnate de Victor Valeriu Martinescu, și traduceri din D.H. Lawrence, Ortega y Gasset, Lautréamont, André Malraux (un roman transpus sub titlul Nădejdea, începând cu numărul 36/1936). Alți colaboratori: Oscar Lemnaru, Aurel Baranga, Silvian Iosifescu, Matei Socor, Ion Călugăru, Sergiu Dan, I. Peltz, Octav Șuluțiu și avangardiștii Gherasim Luca, Paul Păun, D. Trost. T.H.
REPORTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289174_a_290503]
-
Zola - Potopul, după Jules Verne - Michel Strogoff ș.a. Se traduce din scriitori puțin cunoscuți ca Ch.-L. Mollevaut (poezia Moartea lui Abel, tălmăcită de Al. I. Șonțu) sau din alții care abia atunci se impuneau (Sully Prudhomme, din care Grandea transpune, în 1882, poezia Un vis). Înființat în zilele de început ale Războiului pentru Independență, pentru a informa opinia publică în legătură cu mersul operațiunilor militare, R. a cunoscut în primii ani un succes pe care nu îl vor mai obține decât alte
RESBOIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289176_a_290505]
-
Rebreanu, în vreme ce Hermine Pilder-Klein optează pentru fragmente din Pădurea spânzuraților. Din proza lui Emil Gârleanu și a lui I. Al. Brătescu-Voinești tălmăcește Olimpia Borănescu-Filittis, iar din lirica germană modernă - Filomela Brătianu. În numărul aniversar (3/1934) dedicat poetului, G. Murnu transpune Cufundătorul de Schiller. Opera și personalitatea lui Friedrich Nietzsche fac obiectul a numeroase intervenții, printre care C. Rădulescu-Motru, Filosofia lui Fr. Nietzsche în România, Virgil Tempeanu - traducerea unui grupaj consistent din poemele filosofului. Eliza S. Mândrescu oferă câteva versiuni din
REVISTA GERMANISTILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289215_a_290544]
-
proustiene? În ciuda politicii declarative și a patetismului argumentativ cu care își susține afinitatea spirituală cu autorul Timpului regăsit, P. - așa cum au dovedit-o studii critice importante, de la G. Călinescu la Alexandru George și Nicolae Manolescu - este destul de departe de a transpune în practică un model de scriitură de a cărei poetică îl despart constante temperamentale și ideologice semnificative. Patul lui Procust, salutat la apariție ca ilustrând triumful revoluției proustiene în literatura română, este mai degrabă dosarul reconstituirii, cu mijloacele moderne ale
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
de sistem: „Literatura care mă interesează pe mine - cea substanțială - refuză tipi reprezentativi... Este o concepție de ordin cantitativ, electoral, această reprezentare. [...] E fals ca artă. Personajul substanțial nu reprezintă pe nimeni, este el. Este un tip semnificativ - nu reprezentativ.” Transpunând dihotomia tradiție/inovație în forma antinomiei dintre ordinea reprezentării și ordinea semnificației, P. răstoarnă logica metafizică a raportului dintre esență și aparență și abandonează, în dimensiune politică, perspectiva democrată - deschisă, expansivă și tolerantă - pentru automorfismul, imuabilitatea și exclusivismul înălțimilor aristocrate
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
dintre ucenicii care au făcut conservatoarele, cât mai ales atrăgând în lumina rampei dintre personalitățile care și în alte regiuni și-au dovedit capacitatea de creație.” Invitată să apară pe scenă fără studii de actorie, în virtutea inteligenței de a-și transpune „înflorirea sensibilității” în spontaneitatea trăirii „autentice”, doamna T. este îndemnată, cu aceeași convingere, să scrie fără „stil” și chiar fără „talent”, în cea mai polemică și deconcertantă viziune asupra actului creator din literatura noastră: „Un scriitor e un om care
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
ca și absentă, iar personajele sunt inconsistente. Traducerile și localizările după Deputatul pălmuit de Abraham Dreyfus, Pascal Fargeau de Jules de Marthold, Ministrul de Edmond Gondinet, după Setea de bani de Pușkin, și Dragoste, fragment din Rusalka de Pușkin (ambele transpuse printr-un text intermediar francez), nu sunt mai izbutite. Schițele și poemele în proză, compuse sub influența lecturilor din Turgheniev, în versiunea franceză a lui L. Viardot, rămân simple notații de diletant, deși autorul lor pare să fie un bun
MORŢUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288256_a_289585]
-
filologilor, „dându-le forme curioase de limbă” și completând culegerile folclorice cu „poezie populară, povești, legende, anecdote”. Culeg folclor C. Rădulescu-Codin, Al. C. Calotescu-Neicu, C.Ș. Făgețel. D. Nanu traduce din Paul Verlaine și Alfred de Vigny, iar Elena Farago transpune liber din Clément Marot. Alți colaboratori: Lucia Caracostea, Mihail Lungianu, Șt. St. Tuțescu, Al. Gherghel, Ana Codreanu, Ștefan Braborescu, Const. S. Spirescu, N. Vulovici, Mircea Ionescu, G. Vlădescu-Albești. I.H.
MUSCELUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288329_a_289658]
-
I-II, 1839-1840) și Urmare lui Iisus Hristos (1845), o traducere corectă din Thomas a Kempis, accesibilă, deși într-o limbă latinizată. O altă tălmăcire este aceea a biografiei „fericitei Macrina”, după episcopul Grigorie al Nyssei (Sibiu, 1868). Din germană transpune, fără a o tipări, Încurcătura de August von Kotzebue, apoi, surprinzător în raport cu preocupările sale, Suferințele junelui Werter de Goethe (1842). Traduceri notabile, însoțite de prefețe, comentarii și note, sunt cele din Tacit, Suetoniu și Horațiu. O cultură națională, susține M.
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
Serețeanu și Urziceanu sau, mai frecvent, Eremitul din Carpați, publică articole, istorioare, fabule în versuri, unele prelucrate după Schiller, Wieland, Bürger, Herder, M.G. Saphir sau Kisfaludy, cele mai multe culese din revistele străine, fără indicarea autorului. Câteva fragmente din Nopțile lui Young, transpuse spre sfârșitul vieții, au apărut postum. Pentru educația copiilor a tradus din germană Icoana creșterii rele cu mijloace de a o face și mai rea, după Chr. F. Salzman și Karl Han (1848). Participant la revoluția de la 1848 din Transilvania
MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]