4,948 matches
-
puțin satisfăcute decât cele ale managerilor de nivel mediu. De asemenea, s-a constatat că nevoile superioare (de autorealizare) erau cel mai puțin satisfăcute la ambele grupuri. De unde s-a formulat concluzia că nu întotdeauna oamenii au cinci categorii de trebuințe, ci mai degrabă, două-trei. Se pare că nevoile inferioare (de siguranță) și cele superioare (de stimă, de autorealizare) se grupează independent. Aceasta ar însemna că angajații ar putea fi împărțiți în două categorii: unii pentru care motivația extrinsecă (indusă prin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
salariu, titlul slujbei etc.) este cea mai adecvată și alții pentru care motivația intrinsecă (indusă prin factori ce provin din conținutul activității, și anume conținutul ei creativ, autonom, responsabil) este cea mai adecvată. O altă concluzie importantă a fost următoarea: trebuințele predominante, potențiale nu apar neapărat una câte una sau singure la un moment dat, ci mai degrabă câteva nevoi predominante pot apărea simultan în măsuri și grade diferite. Cunoscând aceste nevoi, managerii își vor putea motiva adecvat subordonații. Capitolul 16
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de conflicte la nivel intragrupal sunt extreme de numeroase. Dăm ca exemplu doar câteva dintre ele. Necoincidența dintre srtucturile formale și cele informale. Când constrângerile structurilor formale devin foarte puternice, depășind anumite limite tolerabile, când ele nu răspund mai deloc trebuințelor individuale ale membrilor grupurilor, aceștia din urmă se vor revolta împotriva lor. Și relațiile dintre liderul formal și cel informal al grupului pot genera conflicte care nu rămân localizate doar la nivelul liderilor ci se extend la nivelul întregului grup
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
eficacității negocierii. Criteriul obiectiv se referă la produsul de acceptabilitate a soluției pentru cele două părți, inclusiv pentru sistemul social în care se înscrie negocierea; criteriul subiectiv vizează estimarea acceptabilității soluției de către părți, pentru propriul lor grup de referință. Modelul trebuințelor negocierii. A fost elaborate de Nierenberg (1968), considerat părintele negocierii contemporane. Autorul pornește de la premisa potrivit căreia nevoile și satisfacerea/nesatisfacerea lor constituie elementele fundamentale ale negocierii. Dacă oamenii au nevoi satisfăcute, atunci ei nu vor negocia. Negocierea presupune că
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
numește „Teoria nevoilor negocierii”, care oferă posibilitatea identificării nevoilor negocierii implicate de ambele părți într-o negociere și sugerează, totodată, modalitățile de influențare a procesualității și finalității negocierii. Sunt interrelaționate trei categorii de variabile: 1) variabila motivațională (cele șapte nevoi/trebuințe stabilite de Maslow: fiziologice, de securitate, de afiliere, de stimă și statut, de autorealizare, de cunoaștere și înțelegere, estetice); 2) variabila ariei sau nivelului negocierii (interpersonal, interorganizațional, internațional); 3) variabila câmpului de aplicare (negociatorii lucreează în favoarea părții opozante; negociatorii lasă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
variabile între ele și dispunându-le într-un fel de paralelipiped, autorul ajunge la o reprezentare grafică foarte apropiată de cea propusă de Guilford pentru modelul intelectului. Se obțin în total 126 posibile variații de negociere (vezi figura ). Figura − Modelul trebuințelor negocierii În această variantă recunoaștem cu ușurință cele trei tipuri principale ale negocierii (câștig-pierdere; câștig-câștig; pierdere-pierdere) sau unele forme ale negocierii manipulate la care ne vom referi în paragraful următor. Pentru a înțelege mai bine valoarea explicativ-interpretativă a modelului, să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a oamenilor în contextul muncii, modificarea și alternarea lor afectând funcționarea psihică și sănătatea mentală. De cele mai multe ori, nu atât condițiile muncii în sine au efecte nocive, ci mai degrabă modul de organizare a muncii care se opune dorințelor, aspirațiilor, trebuințelor, modalităților de gândire ale lucrătorilor. De aici decurge rolul ameliorativ pe care trabuie să și-l asume psihopatologia muncii în vederea asigurării unui echilibru psihic minimal favorabil activității și obținerii performanțelor. Prezența unei relații de cauzalitate între condițiile/constrângerile muncii și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
comportamente în vederea reducerii tensiunii emoționale și a depășirii stării respective. De exemplu, individul își reevaluează și reduce scopurile (pretențiile, „aspirațiile”) inițiale, își temperează idealismul și irealismul acestora, dezvoltă atitudini (de regulă negative) de detașare, cinism, de complezență față de propriile sale trebuințe. Strategiile de coping utilizate sunt cele defensive, de evitare și fugă psihologică, și nu de confruntare sau de rezolvare a problemelor. Procesualitatea acestor etape ale burnout-ului o prezentăm în figura 17.4. SHAPE \* MERGEFORMAT În urma descrierii procesulității respective, Cherniss a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
burnout, evitarea supraîncărcării muncii, a ambiguității rolurilor, promovarea varietății sarcinilor (vezi Pezet-Langevin, 2003, pp. 505-507). 4. Workaholism-ul sau dependența față de muncă Munca, după acum arătam într-un alt capitol, îndeplinește trei categorii de funcții: economice, sociale și psihologice, răspunzând unor trebuințe de supraviețuire, de colaborare și de creație. De-a lungul dezvoltării societății, aceste funcții și-au schimbat ponderea și rolul, în zilele noastre funcția economică pierzându-și din importanță în spiritul muncitorului, acesta detașându-se tot mai mult de necesitățile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sporit importanța, omul tinzând din ce în ce mai mult să trăiască în ordinea libertății, gândirii și spiritualității. Faptul respectiv a avut repercusiuni deosebite asupra motivației comportamentului organizațional, oamenii axându-se de fiecare dată pe altă categorie de stimuli motivaționali pentru a-și satisface trebuințele. Nu acest lucru ne interesează însă acum, ci cu totul altul. În afara schimbării ponderii și rolului celor trei funcții ale muncii de-a lungul dezvoltării societății, semnificative devin și schimbările apărute în destinul individual al omului, de interes major apărând
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
reale și cu cerințele obiective ale situației); conceperea muncii ca o plăcere fără limite, ca excitantă, stimulatoare și creatoare sau ca fiind apreciată de superiori; deturnarea muncii de la scopul său obiectiv (munca nu mai este un mijloc pentru satisfacerea anumitor trebuințe, ci devine scopul ultim căreia i se consacră); atracția irepresibilă față de muncă, neînsoțită de plăcerea corespunzătoare; ruperea echilibrului vieții personale și sociale; limitarea sferei intereselor doar la cele care gravitează în jurul muncii, asociată cu cantonarea exclusivă în ele; dificultăți de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Numărul de posturi ocupate (in%) Fig.... Dinamica productivității muncii în funcție de remunerare Numărul de posturi ocupate (în%) Fig. 15.13: Dinamica productivității muncii în funcție de remunerare Reușita = Aptitudini x Formare Reușita = Aptitudine x Formare x Motivație - Oboseală Formare Fig. 15.2 - Ierarhia trebuințelor apud Maslow Trebuințe fiziologice Siguranță Afiliere Stimă și statut Autorealizare Trebuințe de deficit Trebuințe de creștere Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ocupate (in%) Fig.... Dinamica productivității muncii în funcție de remunerare Numărul de posturi ocupate (în%) Fig. 15.13: Dinamica productivității muncii în funcție de remunerare Reușita = Aptitudini x Formare Reușita = Aptitudine x Formare x Motivație - Oboseală Formare Fig. 15.2 - Ierarhia trebuințelor apud Maslow Trebuințe fiziologice Siguranță Afiliere Stimă și statut Autorealizare Trebuințe de deficit Trebuințe de creștere Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Numărul de posturi ocupate (în%) Fig. 15.13: Dinamica productivității muncii în funcție de remunerare Reușita = Aptitudini x Formare Reușita = Aptitudine x Formare x Motivație - Oboseală Formare Fig. 15.2 - Ierarhia trebuințelor apud Maslow Trebuințe fiziologice Siguranță Afiliere Stimă și statut Autorealizare Trebuințe de deficit Trebuințe de creștere Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ocupate (în%) Fig. 15.13: Dinamica productivității muncii în funcție de remunerare Reușita = Aptitudini x Formare Reușita = Aptitudine x Formare x Motivație - Oboseală Formare Fig. 15.2 - Ierarhia trebuințelor apud Maslow Trebuințe fiziologice Siguranță Afiliere Stimă și statut Autorealizare Trebuințe de deficit Trebuințe de creștere Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Structura (Slab) trebuințelor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Trebuințe de creștere Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Structura (Slab) trebuințelor (Puternic) Fig 15.3 - Diferite tipuri de stratificare a trebuințelor Interdependență pozitivă Interdependență negativă Conflict Schimbare Competiție Cooperare Frustrare Conceptualizare Alte reacții Comportament Rezultat EPISODUL 1 Frustrare Conceptualizare Alte reactii Comportament Rezultat EPISODUL 2 Stilul constrângător/ competitiv Stilul colaborativ Stilul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Organice Securitate Afiliere Stimă Actualizare de sine Structura (Slab) trebuințelor (Puternic) Fig 15.3 - Diferite tipuri de stratificare a trebuințelor Interdependență pozitivă Interdependență negativă Conflict Schimbare Competiție Cooperare Frustrare Conceptualizare Alte reacții Comportament Rezultat EPISODUL 1 Frustrare Conceptualizare Alte reactii Comportament Rezultat EPISODUL 2 Stilul constrângător/ competitiv Stilul colaborativ Stilul acomodist/ conciliant Stilul evitant Stilul de compromis Necooperator Cooperator COOPERARE
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de comunicare Actul comunicării se realizează prin intermediul imaginilor, noțiunilor, ideilor, având un conținut informațional facilitează manifestarea conduitelor umane afective, producând consonanță sau disonanță psihică, efecte de acceptare sau refuz, concordanță sau neconcordanță a trăirilor noastre. Cu ajutorul comunicării se pot transmite trebuințe, aspirații, imbolduri spre acțiune, fapt care ne arată existența unui conținut motivațional. Ca acțiune generic umană, comunicarea inițiază, declanșează sau chiar stopează activitățile, se evidențiază rezistența la efort componentă a conținutului volițional al psihicului uman. Global, se acceptă că toată
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
transmite, comunică, dar gesturile au "registre" speciale și decodori specializați de percepere și înțelegere. Există gesturi instrumentale generale și specifice: Gesturile instrumentale generale sunt cele la care recurg practic toți oamenii aparținând aceluiași mediu material social-cultural pentru satisfacerea diverselor lor trebuințe: activitățile casnice și gospodărești, nutriția, îngrijirea 25 27 copiilor, scrisul și cititul etc. Iar specifice sunt cele implicate în exercitarea activităților profesionale, diferite de la o profesie la alta. Dintre gesturile instrumentale, cele specifice au valoarea de cunoaștere cea mai ridicată
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
să șterg de gem câte o bucată folosită, pentru simplul fapt că am tăiat-o chiar în dreptul rezultatului meciului cu Steaua și nu mai găseam finalul cronicii sportive. Rubrica economică era întreagă. Cred chiar că Cristi T. Popescu, anticipând organica trebuință pe care cineva o poate da țidulei, a pus rubrica de biznis tocmai pe ultima pagină, jos, astfel încât oricât ai fi mâncat la cină, probabilitatea de a o obtura cu Finetti să fie minimă. Și chiar a nimerit-o (mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
înființata universitate ieșeană îi va adresa rugămintea de a ocupa o catedră aici, dar Aron Pumnul va refuza; explicația o aflăm dintr-o scrisoare către fiul său din Transilvania: „nu am primit, nici nu primesc, deși am leafă mică, fiindcă trebuința cere să rămîn cu tinerimea bucovineană, s-o deștept din amorțeala și din letargia în cari se află cufundată“. Obligația didactică era de 5 ore pe săptămînă, dar, cu de la sine putere, și-a extins activitatea la 16 ore, cuprinzînd
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Poporul este trupul națiunei, iar limba este sufletul ei. Pentru aceea, precum trupul fără suflet e mort, tot așa e moartă și națiunea fără limbă. Naționalitatea e dumnezeiescul, eternul, înnăscutul și neînstrăinabilul drept de a-și întrebuința limba în toate trebuințele vieții (s.n.): în casă, în biserică, în școală și administrațiune“ <footnote Aron Pumnul, Neatîrnarea limbei românești..., în „Aron Pumnul. Voci asupra vieții și însemnătății lui...“, p. 48. footnote> . Chiar abandonarea ortografiei etimologice, susținută de fostul său colaborator Timotei Cipariu, în favoarea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ultimele experiențe literare. Căci, dacă Eminescu și-a depășit în asemenea măsură timpul, fiind mai degrabă contemporan cu Nichita Stănescu decât cu Maiorescu, e evident pentru oricine că vechile repere critice și-au pierdut puterea, că de altă măsură avem trebuință în aprecierea revoluțiilor artistice ale secolului XX, al căror radicalism amenință să pălească. Tocmai pentru că Eminescu Dialectica stilului este o carte sortită să iște controverse, mă grăbesc în încheiere să-i semnalez autorului două neglijențe, izbitoare întrucât distonează cu stilul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la curent bilanțul vieții mele de la despărțire și vei avea ocazia să te convingi că toate clipele au fost închinate numai ție. Am ajuns să iubesc cum nu am iubit niciodată și nici nu mă gândesc că voi mai avea trebuință să iubesc altădată. Iubesc cum numai la prima iubire se poate iubi. Am ajuns la convingerea că între noi e mai mult decât iubirea pe care au preconizat-o atâția poeți. Sufletul și inima mea sunt pline de iubirea pentru
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
poate atinge de arbori înalți; va putea însă întrebuința, spre a face reparațiile la care este obligat, arborii dezrădăcinați sau sfărâmați din accidente; poate chiar tăia pentru acest sfârșit arborii trebuincioși, cu îndatorire însă a constata în ființă proprietarului această trebuința. (Cod civil 529 și urm., 532 și urm., 545 546).*) ---------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]