KorAP: Find »[drukola/base=umfla & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...129 130 131 ...165 >

4,112 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763

cu vorba lui, cu gestul lui, cu interesul lui evident, aserțiuni care fac parte din sistemul de protecție față de el, un vulpoi, amuzant, vulpoiul este vreodată mai eficient decât vulpea? începusem cu nuanțe, cînd virează spre stînga toate mi-am umflat și eu pieptul de călător, stînd, comod pînă la o vreme, pe banchetă, și dacă l-am umflat, pe sub apele fularului deschis s-a văzut fond negru puloverul, pete de iarbă verde și bronz și bleumarin, turcii dau pulovere și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
față de el, un vulpoi, amuzant, vulpoiul este vreodată mai eficient decât vulpea? începusem cu nuanțe, cînd virează spre stînga toate mi-am umflat și eu pieptul de călător, stînd, comod pînă la o vreme, pe banchetă, și dacă l-am umflat, pe sub apele fularului deschis s-a văzut fond negru puloverul, pete de iarbă verde și bronz și bleumarin, turcii dau pulovere și pe culori vorbesc turcește, ce se alege din istorica relație româno-turcă! la lumina de bec de periferie transorașul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
de junglă financiară, dar de la anul leul este iar rege în republică, nominal i se rup patru covrigi din coadă! și zlotul a pățit așa, Jules Verne a spus-o, anticipînd și financiar, balonul nu a crescut, doar s-a umflat! viitorul aparține aviației, nu inflației, aviație bătută de vînt, ploaie, iarna, în spațiul cîntat și de Ovidiu, latina literară de iarnă, "Ninge la Ierusalim", intertitlu D.R. Popescu, de Re Popescu, o luăm ca pe o excepție, dar e regula halului

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
din Rusia, terminam clasa întîi! cît a durat pînă să-l vadă slab? o lună, că ei au fost într-un fel drogați, să nu-i vadă lumea că pleacă din Rusia și vin slabi! i-au drogat, i-au umflat cumva, dar pielea și osul, s-a văzut, după numai o lună! cred că... degeaba ai luptat! nu noi am luptat, domnule, părinții noștri! degeaba, dacă nu-i dai omului pensie ca lumea! Cît Trei Locuri se scoală și el

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
apa? decriptînd anagrama Groenlanda obținem Ciuc-Giurgeu, etalon de verde, Mureșul unde întunecate, biserici de ambele rituri Remetea, km 175, Gălăuțaș trenul pe cea mai lungă tribună ondulată din lume, cu rîu însoțitor, deșirată, mulțimea de făcute a oamenilor n-a umflat-o, Toplița segmente mai pe sus, mai peste apă, pe dîmb, la gară, biserici în trepte intermediare, urbanism de ridicări topografice în bine și în rău, laturi forestiere, fînețe, apă, tren, separate ca timpul în straturi arheologice, ce să mai

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
falii de Carpați! defileul Mureșul cu luciul apei la 7-8 metri, a încetinit, intră în dialog cu pescarii, cu ce dai? km 195 numele stației șters de personalul de Brașov, ne aștepta, nori de vară, scandăm: Ochiul unui Miel gigantic umflă lîna Lui pe cer! ochiul Lui! carieră de piatră, biserica pe modelul Sfintei Sofia, dar cu brîu de piatră relief cenușiu, curățenie de desen de fetiță, cum de se lasă călătorită această țară de vis! a zis păgînul care mă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
știu și eu, dar la nivel de senzație kinetică, ce încet merge! de experiență altimetrică, ce sus sîntem! iar noțiunea de inerție: cînd pornește niciodată nu merge tare! glosarul mama pentru de-ce-nu-merge-mai-repede, troiță cu tablă pe cîmp, bolta bisericii dîmbul umflat în spate, satul răsfirat, hai că trebuie să coborîm, mai avem un pic! dar mai stau, pînă oprește! gest elocvent, Valea Florilor, menită îți este școala aceasta păcătoasă, inscripție "Clasele I-IV" ori chiar, Doamne ferește! trecînd linia spre ea, căci

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
forma conținutului, sacoșa striuri bleumarin, se pronunță cum se scrie, fond indigo, legătură de sfoară cu fundă, de la antici moda la scuturi mai elocventă ca moda la femei, ultimul apărător al ei curelele de piele răsucite valuri la rucsacul kaki, umflă în spațiu Möbius, Pașcani Triaj lunecă în nașterea lui, liniile luminate, clădirile aferente, rampe, depozite, pereți de căi ferate pe stoc, cu rîndurile de șine montate în beton funcționalitate virtuală, de aici momentul inefabil: în feroviar trecerea trenului, în literar

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
selecții de inscripții, "Pensiunea Ioana" butelii de aragaz, sediul de sector al poliției de frontieră, splendoarea și servituțile satului de graniță, locuința 242, prea dese imobilele, vitele albe soiul de export medieval către Polonia, hîrdaie scoase prin curți să le umfle doagele, lunca porumbiști, Remeții încă județul Maramureș, casele se lovesc fără să facă front la stradă, faciesul rural s-a dus și așa, cum să abată depresiunea vreo ridicare din coaste pe stînga, Teceu Mic depășit, Tisa prund cu spinările

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
Bucovina, de lapoviță, lumea este și așa prea mult femeie! Floreni cursa Vatra Dornei Dornișoara, o mulțime de lume prin munți, burți în sus în aceeași misiune imposibilul, căci numai el poate fi observat, larg în cețuri, clopotul din pămînt umflat în biserică, primul schelet de rețele electrice stilizează bradul la profil metalic, pădurea pe coastă printre rădăcini, asta-i gara nouă, cum ar fi la noi Aradu Nou, nu, ca să știi unde cobori! n-am nevoie, eu știu că la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
halta Simbrea km 94+1 biserica, grădina brîie gălbui covor verde, flori crucile albe rînduite din ea, amenajări de maluri Goioasa, perechea pe drum, cîte unul în brațe fiecare și fetița merg singură, răsucește-ți pungile pe mînă, le-a umflat bunica de bunătăți, nașii, tunel, ce să fi fost mai mult ca ilustrate turistice gîndurile de fete! Trotuș viaduct, drum tulbure, halta Caralița, Uzul ori alt rîu de maluri consolidate, Asău baza auto și de materiale, biserica flori, steagul sus

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
nu uită, și să povestești toată viața și la copii și la nepoți! iar Teodora e substitutul din Iași al Lilianei! m-am uitat în oglinda voi două, în geamul vagonului era semn de înger, reliefurile cu aripi de înger umflate sub piele, peste sprîncene, să-l sun pe Cătălin pentru ilustrații, stătea pe ultima treaptă a scării, la ultimul vagon, trenul nu a încetinit destul și s-a ridicat, n-a sărit, tocmai atunci și Florin da telefon, înapoi prin

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
118 cînd Savin m-a sunat al doilea oară acasă! halta Mateieni licită conștiință de sine, Carasa "Mișcare", clădirea părăsită lizieră de nori, coasta de sat cu turla bisericii albă, școala albă tumuli de cultura Kurgan, pe la Movileni se mai umflă gorganele pe care le-au înlocuit, Dorohoi km 21 de la Leorda, km 21+3. Ora 11,20, în autobuzul Dorohoi Rădăuți, pe strada George Enescu nu trece muzică, decît Literatură pe coasta prelucrată centru civic,11,30 ora trecută la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
a rămas ei și o cameră, casa moșului, au divorțat la bătrînețe, baba a murit prima! la Unguri băiatul popii din sat, degeaba a ieșit prin minune din meningita de la trei ani, la zece s-a înecat în Nistru! se umflă, mor și de bețîie, unul o bătrînă sugrumată! de unde probă ADN în sărăcia noastră! a vrut unul să vadă paternitatea, i-am spus cît costă! trei zile pe săptămînă la Ocnița, mai mult drumul, urgențele oricînd la telefon! să-i

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
probă ADN în sărăcia noastră! a vrut unul să vadă paternitatea, i-am spus cît costă! trei zile pe săptămînă la Ocnița, mai mult drumul, urgențele oricînd la telefon! să-i fac formele fără să-l mai văd, că se umflă! de ieri pînă azi mi-am spart capul, stinghia de fier de la poartă, cum ridici pălăria, nici nu se cunoaște plasturele pe țeastă, Dondușeni gara în reparație, Rediul Mare, mai avem două opriri, o oprire și o oprirică, o haltă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
12 decembrie 2007, ora 17,00, în personalul Iași Pașcani, în stația Iași: neașteptat adik adevărat, din apă închipuire omenească, cele mai bune metafore acelea pe care le știi, iaca mă duc acasă! încă nu, luna trecută nu! spărgînd semințe umflată de roșu, haina buretoasă ca și la mine, empirismul incredibil din cetatea disimulată în el, Veghea lui Roderick Usher spre Siret așează și vorbirea, cade și ea ninsoare, cetate pentru oameni, aveți liber? da, da, stați acolo! adverbul urnit din

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435

de joc, dar când am încercat să lovesc mingea a doua oară, am simțit piciorul drept prelungindu-se, parcă, pentru câțiva metri. Mi-am dat seama că nu pot să joc în continuare și am părăsit terenul în timp ce genunchiul se umfla cu repeziciune. A doua zi dimineață piciorul și-a pierdut mult din flexibilitatea naturală și am ajuns acasă călătorind cu trenul, șchiopătând și îngrijorat de-a binelea. Mama mea, sărmana, văzându-mă în starea în care mă aflam, mi-a

Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785

alb la față și extrem de crispat. Ochii săi îl fulgeră pe Goangă și cu bucurie l-ar fi trăsnit în moalele capului. Goangă urma la rînd, dar moneda lui s-a dus spre marginea covorului de bani. Următorul însă a umflat totul, spre invidia tuturor. Mulțumiți de distracție, oamenii au mers la bodegă, să tragă cîte o mastică. Povestea s-a prelungit și acolo, în veselie și gălăgie. Băi, Goangă, i-ai făcut-o... L-am pîndit cînd nu era atent

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
fiți atenți, cu valută, din lotul pentru export. Mergea, dom'le, parcă plutea și se înfigea în dealurile moldave ca un pur sînge, adică fără să simtă efortul și cu o oarecare plăcere. Vînt călduț de septembrie, muzică spaniolă, roți umflate la marele fix, uleiul schimbat la țac, benzină de 98 și platinele frecate proaspăt cu șmirghel fin de tot, toate concurau la o bună dispoziție obținută pe merit. Șoseaua spre Ștefănești, destul de bună pe alocuri, trecea prin sate care o

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
Cert este că frații plecați în Germania au solicitat drepturile lor. Și din casă și din grădină și din terenul acela valoros. După ce am revenit din Cuba, eram foarte bucuros că ieșenii mă privesc cu multă simpatie. Chiar mi se umflase puțin orgoliul și mă așteptam ca peste tot să fiu respectat. Mai aveam o pîine în casă dar Ucigă-l Toaca mă împinge într-un magazin ca să mai cumpăr una. Mi-a furat pămîntul, țipă un cetățean aflat la rînd

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
nor negru ca smoala. Tinerii nu iau în seamă norișorul și se așează pe un pietroi, să mai tragă cîte un gît de șliboviță. Nici n-au tras bine două duște mai acătării, că diavolul de nor cuprinde zarea. Se umflă ca naiba și îi astupă totul cu întuneric. La început cad bile de gheață unde și unde. Apoi bilele devin boambe care îți sparg capul. Și dese. Își pun rucsacurile pe cap și se grăbesc sub un brad. Cîteva bile

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
și așteaptă ca acesta s-o ia razna și să aștearnă aur curat pe hîrtie, aur generat de neuronii mei aflați într-o teribilă mișcare browniană, adică mai pe șleau, într-o grozavă zbenguială bezmetică. Simt cum fluxul creator se umflă ca o gogoașă și se grămădește să se strecoare printre țevi înguste, selec tante, ca la o fabrică de cîrnați. Așteptam să văd cum filtre, nevăzute de profani, lasă spre lumină esența gîndirii omenești, esență care a fermentat secole și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
și mie injecție? Așa este? întreabă doctorul pe ceilalți. Nu știm, răspund cei trei în cor, cu răutate. Atunci, treci și tu la injecție! se răstește doctorul. Filozofie la un pahar Peste numai cîteva miliarde de ani, Soarele se va umfla mai ceva ca spuma pe lapte și va cuprinde Pămîntul și celelalte planete. Frumosul nostru Pămînt va fi pîrjolit, ars, topit și, din cauză că scăpare n-are, va exploda. Buum! Și după asta, gata, nimeni și nimic nu mai poate ține

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
omul care să lase de la el. Vezi, filozofule, că bei din țuica mea. Mă privește din nou printre gene, ca pe un gîndac sub lupă. Și ce este țuica, bre, Costică? De data asta mă ochește unde mă pricep. Îmi umflu pieptul și răspund: Alcool etilic, că de cel metilic orbești! Zîmbește, auzind atîta deșteptăciune. Și ce face alcoolul ăsta după ce îl înghiți? Cam arde măruntaiele și buimăcește creierul. Așa este, văd că ești capabil de discuții elevate. Dar de ce devii

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
Mă privește tîmp, cu un rînjet de măcelar. Sîntem prieteni, da? Culege piatra de pe jos și nu mă privește în ochi. Deci furi și de la prieteni. Cum te simți? Nu răspunde. Se duce după tejghea și observ că nervii se umflă în el. Țineți marfa, spun furios, aruncîndu-i punga pe tejghea. Gestul îl înfurie și-și dă drumul: Ce contează la voi o sută-două de pesoși? Dar eu vorbesc de cinste. Te-am crezut prieten, cumpăram cu încredere de la tine. Ce

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]