5,180 matches
-
e, ca să zic așa, esențial. Pe punte se mai întâmplau din când în când diferite manifestări nesănătoase, cu atât mai regretabile cu cât le judecăm acum, după 70 de ani și mai bine. Atunci cam așa se întâmpla și pe vapoare mai mari, superbe pacheboturi occidentale. Tot așa sau chiar mult mai rău! Oribil! Apoi izbucni războiul. Vaporul culturii nu îndrăznea să se mai depărteze de țărm. Aștepta să treacă furtuna... — O luași pe panta alegoriei! mă apostrofează Pastenague. Lui ce
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
cu atât mai regretabile cu cât le judecăm acum, după 70 de ani și mai bine. Atunci cam așa se întâmpla și pe vapoare mai mari, superbe pacheboturi occidentale. Tot așa sau chiar mult mai rău! Oribil! Apoi izbucni războiul. Vaporul culturii nu îndrăznea să se mai depărteze de țărm. Aștepta să treacă furtuna... — O luași pe panta alegoriei! mă apostrofează Pastenague. Lui ce-i pasă! Se crede cetățean, ba chiar și scriitor francez. Nu știu care e mai ridicol dintre noi doi
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
vrut să spui mai pe ocolite, cu alte cuvinte, pitind ideile sub fusta imaginilor. Trecu furtuna. — În schimb au venit rușii, râde Pastenague, care nu prea e făcut pentru arta alegorică. Nu are răbdare... Rușii, dar și reprezentanții lor pe vapor, printre marinari. A fost o jale. Cineva începu să cânte: „Marinare, nu fi trist! Barca merge înainte...”. Până la urmă aproape tot echipajul le cânta în strună acestor reprezentanți. Chiar dacă unii dintre marinari părăsiseră pe furiș vaporul, iar alții, în loc să cânte
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și reprezentanții lor pe vapor, printre marinari. A fost o jale. Cineva începu să cânte: „Marinare, nu fi trist! Barca merge înainte...”. Până la urmă aproape tot echipajul le cânta în strună acestor reprezentanți. Chiar dacă unii dintre marinari părăsiseră pe furiș vaporul, iar alții, în loc să cânte, doar se prefăceau mișcând din buze. Foarte puțini nu cântau deloc. Așa că se încingeau niște coruri marinărești de mai mare dragul. — Ca pe „Potemkin”... — Să zicem... Numai că pe „Potemkin” deznodământul a fost tragic. Marinarii români
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
se încingeau niște coruri marinărești de mai mare dragul. — Ca pe „Potemkin”... — Să zicem... Numai că pe „Potemkin” deznodământul a fost tragic. Marinarii români nu voiau asta... Nici prin cap nu le trecea să se revolte, ei voiau să salveze vaporul. Înțelegi? Vaporul culturii... — Înțeleg, de ce să nu înțeleg. Printre marinari și ofițeri se fâțâiau niște inși care nu aveau altă treabă decât să tragă cu urechea și să noteze... Chipurile judecau valoarea estetică a corurilor. Și dădeau note. Dacă nu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
niște coruri marinărești de mai mare dragul. — Ca pe „Potemkin”... — Să zicem... Numai că pe „Potemkin” deznodământul a fost tragic. Marinarii români nu voiau asta... Nici prin cap nu le trecea să se revolte, ei voiau să salveze vaporul. Înțelegi? Vaporul culturii... — Înțeleg, de ce să nu înțeleg. Printre marinari și ofițeri se fâțâiau niște inși care nu aveau altă treabă decât să tragă cu urechea și să noteze... Chipurile judecau valoarea estetică a corurilor. Și dădeau note. Dacă nu cântai îți
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
altă treabă decât să tragă cu urechea și să noteze... Chipurile judecau valoarea estetică a corurilor. Și dădeau note. Dacă nu cântai îți dădeau nota zero. Iar ceilalți marinari te aruncau peste bord. — Chiar așa? Chiar așa! Pentru că trebuia salvat vaporul culturii cu orice preț. Mai târziu, dacă va fi cu putință, se vor scrie și capodopere. Până atunci însă trebuiau să se supună și să cânte în cor. Închipuie-ți că și mai mulți marinari ar fi refuzat să cânte
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
să cânte în cor. Închipuie-ți că și mai mulți marinari ar fi refuzat să cânte. Că s-ar fi revoltat. Ce s-ar fi întâmplat? Ar fi fost aruncați în mare, hrană rechinilor capitaliști. — Adică în exil? — Iar pe vapor ar fi rămas numai cei care acceptau regula jocului. Și ar fi cântat ca vai de ei. Pe când așa, înțelegi, vaporul culturii a fost salvat: cu ajutorul băieților ălora care supravegheau și criticau orice abatere, lăudându-i în același timp pe
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Ce s-ar fi întâmplat? Ar fi fost aruncați în mare, hrană rechinilor capitaliști. — Adică în exil? — Iar pe vapor ar fi rămas numai cei care acceptau regula jocului. Și ar fi cântat ca vai de ei. Pe când așa, înțelegi, vaporul culturii a fost salvat: cu ajutorul băieților ălora care supravegheau și criticau orice abatere, lăudându-i în același timp pe cei ce știau să se prefacă și chiar să strecoare pe ici, pe colo câte o notă falsă, câte un cuvințel
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
pentru Rusia. De 300 000-400 000 de dolari pe an, bani pentru care în România ar fi muncit aproape o carieră întreagă. E amorezat de nopțile albe ale Petersburgului, a fost la Ermitaj și și a dus copiii pe puntea vaporului Aurora. În fotbal, casa ta e acolo unde o duci cel mai bine. Geografia nici nu mai contează. Leningrad, Moscova, Siberia, Kamceatka. Grosimea contului e o noțiune universală, care comprimă distanțele. Dar de ce atîta Rusie, atîta Moldovă și atîta Ucraină
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
diversă, începînd cu tineri în blugi rupți care șterg parbrize cu diplomele lor universitare pe post de piei de căprioară și isprăvind cu miliardari venerabili, înrădăcinați bine, după ce străbunicii lor au trecut Oceanul acum o sută de ani în cala vaporului și au luat-o de la lingură. Pe undeva pe la jumătatea acestui drum se află Daniela Silivaș, supercampioana anilor comunismului tîrziu. „După ce m-am lăsat de gimnastică, nimeni nu s-a mai interesat de mine. Nu le mai aduceam medalii, deci
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
lanuri și gospodăria sătească, spre instituțiile publice, școli, spitaluri, aziluri, muzee, teatre și foarte puțin spre caracterul estetic al priveliștilor. Înfipt ca un japonez modern, Golescu vrea să vadă totul și, în ciuda îmbrăcăminții orientale, intră pretutindeni, în cabina motorului de pe vapor ca să-i prindă "mehanica", sau în spitalul de nebuni. Toate înfățișările de civilizație îl încîntă, făcîndu-l totdeauna să ofteze asupra înapoierii Valahiei. Cât privește arta și frumusețile, Golescu este departe de rafinarea lui Cantemir. El are sperietura primitivului de tot
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fi împușcat o rândunică. Destul de bogat, Alecsandri a călătorit cu voluptate toată viața, cercetând îndeosebi mările calde, scăldîndu-se pe țărmurile lor, căutând vehiculele legănate, trăsurile de poștă, corăbiile, gondolele, mereu cu nostalgia îmbarcării, până într-atît că la Marsilia, văzând două vapoare, unul pentru China, altul pentru America, e cuprins de turburare. O astfel de pasiune pentru elementul acvatic nu e proprie românului carpatin. Alecsandri are în preajma Mirceștilor o copie redusă a apelor exotice, lunca Siretului, regiune băltoasă printre mari sălcii, sugerând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu înlesnire într-o narațiune obiectivă, care, fără a atinge complexitatea, stârnește îndeajuns meditația asupra eternului uman. Stamate Marulis, patronul cafenelei din fața debarcaderului din Sulina, primește din America o scrisoare de la fratele său Nicola, îmbarcat pe vremuri marinar pe un vapor francez. Un american, fie și din Guyana, nu poate fi decât miliardar. Colonia grecească întîmpină triumfal pe Nicola, care vine cu fata sa Evantia, născută din conviețuirea cu o indigenă de culoare. Toți cred că e bogat. Toată tragedia rezultă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ne recunoaștem frații Cum n-am cerut dovezi. Legați de-același rit. MIHAI CRUCEANU, N. BUDURESCU, I. M. RAȘCU Din grupul de la Vieața nouă, M. Cruceanu se remarcă printr-o delicată tehnică poantilistă, prin care înfățișa mări de rubin cu vapoare albe, încărcate cu flamanzi, cetăți edenice cu porți de aramă, păduri arctice și cețoase: Ca-n visuri nebuloase pădurea e de gheață, Giganticele-i trunchiuri în palidă splendoare Adorm învăluite în fumul alb de ceață... N. Budurescu creiona cu fineță
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Atât ești de infim! Te poate măsura un om cu cotul! Ba, mi se pare, Cât ești de tren, ai încăpea cu totul Într-un vagon mai mare... Ftizicul D. Iacobescu (1893-1913) colectează din simbolismul francez imaginile potrivite propriei nostalgii, vapoare, porturi, mări polare, goelanzi, parcuri, havuzuri, într-o poezie vaporoasă, presărată cu elemente de "fêtes galantes", Pierroți, Columbine, lorzi, misse, menuete, gavote, claviruri, mandoline, ghitare, saloane roz, mov și gri, într-o atmosferă prea specific franceză, împinsă până la evocarea Bourbonilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fabrice unul pe cale chimică, prin syntheză. Ismail nu umblă niciodată singur. Poate fi găsit însă la ora 5 jum. dimineața, rătăcind în zigzag pe strada Arionoaiei, însoțit fiind de un viezure de care se află strâns legat cu odgon de vapor și pe care în timpul nopții îl mănâncă crud și viu..." Urmuz a făcut și o fabulă pură, condusă după canonul clasic, dar fără sens. REVISTE DE AVANGARDĂ Revistele slujind cultului dadaisto-suprarealist au fost numeroase: Contimporanul, 75 H. P., Punct, Integral
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trebuie să scriu. M-a prevenit: vezi să nu te gândești până va trece tot timpul. Până la urmă am scris vreo douăzeci de rânduri, așa cum am crezut că răspund ca la o întrebare. Unchiul ne-a întors la Brăila cu vaporul. Vremea era frumoasă și noi ne-am bucurat de excursia făcută. Acasă unchiul mi-a cerut să scriu din memorie tot ce am scris la concurs. Mi-a zis: „ai scris ca un moșneag, nu ca un copil”. După un
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la luptele din Dobrogea, de la Turtucaia, de unde s-a salvat trecând înot Dunărea. în luptele din munții Buzăului, a fost rănit, și făcut prizonier. Suferințele din prizonierat i-au marcat înteaga viață. Ca prizonier a petrecut o iarnă pe un vapor vechi fixat în Marea Nordului unde iarna, zicea el: când aruncam apa din lighian de pe vas, cădea în apă mării ca un bulgăre de ghiață. Primăvara a fost trimis, ca prizonier, la muncile agricole din Germania. Ne vorbea cu admirație despre
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
strada Plantelor, ci s-a produs în vremea când se afla acolo. Mediul, groaznicul mediu în care era condamnat să trăiască și care ar zdruncina pe un om cu totul sănătos cu condiția să n-aibă nervi ca odgoanele de la vapoare acest mediu a provocat catastrofa. Să-l fi dus cineva pe Eminescu la țară, în liniște, în singurătate; să fi umblat pe poteci cu cotituri; să fi ascultat glasul vechilor păduri și șoapta pâraielor; să mai fi admirat luna oglindindu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Cantar», «Simon Pașcanul»; unele dispărute, altele în ființă”. Aici se încheagă și se destramă prietenii, se consumă drame și se pun la cale fapte ce schimba viața unor oameni. E o viață înșelătoare, comparabilă cu starea călătorilor aflați pe un vapor ce stă să se scufunde și pentru că, sub ploile nesfârșite, orașul pare o insulă. Lupta dintre nou și vechi, dintre mentalități ireconciliabile ar constitui esență românului, iar ploaia fără sfârșit ar putea fi singurul răspuns la această criză: în ultimele
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
sat, apoi, din 1907, ia viața în piept, încercând să își câștige existența. Trudește ca băiat de prăvălie la un negustor din Câmpulung, dar după doi ani îl apucă dorul de ducă, fuge la Constanța și se strecoară pe un vapor cu care, acceptat ca ajutor de bucătar, ajunge în Italia. La Napoli se descurcă: vinde pălării, robotește într-o măcelărie, cară apă fiartă pentru clienți. Într-o zi îi vine nebunia să treacă Oceanul și curând-curând va pune piciorul pe
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
era? Pristanda: Cine să fie? Dăscălimea: Ionescu, Popescu, popa Pripici... Tipătescu: Și popa? Pristanda: Da, popa și d. Tăchiță, și Petcuș, și Zapisescu, toată gașca-n păr. Jocul era pe isprăvite... și fumărie de tutun... ieșea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și cu Petcuș. Ăilalți ședeau de vorbă. Tipătescu: Și Cațavencu mă-njura? Pristanda: Grozav, coane Fănică, pe guvern și pe dv.... și-și număra voturile. Tipătescu: Dăscălimea, popa și moflujii. Pristanda: Curat moflujii! Tipătescu: Las' că le
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
roabă... doi azvârlea cu lopata... și trebuiai să sui tocmai sus, că făceai schela... Și uite așa am dus-o... Și de acolo ne-a schimbat la Poarta Albă, la Periprava. La Periprava cum a fost? Ne-a dus cu vaporul și dă-i bataie acolo... dă-i la cules de porumb... Și n-aveam ce face, că te scotea zi di zi, nu conta cum era. Tăiai și cărai stuf, În apă, și te udai la bocanci... și seara trebuia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
înregistrate într-un răstimp relativ scurt ne vom referi doar la dezvol tarea rețelei de comunicație: prin 1870, o legătură principală cu Occidentul se realiza, în sezonul cald, din martie până în noiembrie, pe Dunăre; funcționa aici un serviciu special de vapoare cu aburi, de patru ori pe săptămână, de la Viena sau Pesta până la Giurgiu. De aici, pe calea ferată inaugurată în 1869, se ajungea la București în timpul record de două ceasuri 48; după construirea căii ferate care făcea legătura cu nordul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]