17,513 matches
-
PC). Analizele multivariate (regresie logistică; varianță explicată 15%) întăresc mare parte a acestor concluzii. Astfel, șansele de a participa cresc dacă respondentul este bărbat, educat, cu relații și venit peste medie, cunoscător de limbi străine. Introducerea în analiză a unor variabile legate de valori și atitudini aproape dublează (26%) puterea explicativă inițială a modelului arătând că, pe lângă condiționările de natură sociodemografică, contează și cele atitudinal-axiologice. Celelalte condiții fiind egale (condiționările sociodemografice), șansa de participare crește dacă alegătorul se consideră relativ mai
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
membri ai PCR. Cine sunt cei care au fost membri într-o asociație, sunt în prezent sau participă la activitățile unor asociații? Altfel spus, în ce măsură sunt aceștia de un anumit gen, vârstă, educație, resurse, valori, care sunt diferențele după aceste variabile între cei care sunt membri și cei care nu sunt membri într-o asociație? Și toate acestea în intenția de a arăta care sunt factorii care determină apartenența la o asociație. Aceleași întrebări se pot pune atât în cazul apartenenței
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în medie. Chiar dacă diferiți autori propun diferite categorii de predictori ai participării, cel puțin ca etichetă, cel mai adesea conținuturile sunt similare. Astfel, Lewis-Beck și Lockerbie (Bădescu, 2001, p. 258) modelează participarea la vot ca o funcție de diferite categorii de variabile și anume, sociodemografice (sex, vârstă, status socioeconomic, status marital), mobilizare cognitivă (educație, sofisticare, informare), politicizare (partizanat politic) și subiecte discutate în campanie. Teixeira (1993) distinge între caracteristici socioeconomice (educație, ocupație, venit), sociodemografice (sex, vârstă, status marital, rezidență, regiune, mobilitate rezidențială
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
prospectiv (Bannon, 2003; Pattie, Johnston, 1998), observându-se că evaluări negative ale stării actuale, ale evoluțiilor anterioare sau așteptate sunt asociate cu o participare la vot mai ridicată însoțită și de o reorientare a opțiunilor de vot (Lewis-Beck, Paldam, 2000). Variabilele atitudinal-axiologice legate de politică precum interesul, identificarea partizană, intensitatea identificării, eficacitatea sunt, de asemenea, relaționate cu votul. Astfel, votează într-o măsură mai mare cei cărora le pasă cine va fi câștigătorul alegerilor, cei care percep o diferență între principalele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
educați, de etnie maghiară, cu un grad de bunăstare și un nivel al modernității mai scăzute. Pentru a testa aceste relații de determinare în cazul populației din mediul urban al României am realizat patru modele de regresie logistică în care variabilele dependente sunt cele patru tipuri de alegători, iar variabile independente fiecare dintre determinanții menționați anterior (construcția indicilor utilizați este prezentată în anexe). Principalele rezultate ale acestui model sunt prezentate sintetic în tabelul următor (pentru simplificarea reprezentării relațiilor am marcat doar
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și un nivel al modernității mai scăzute. Pentru a testa aceste relații de determinare în cazul populației din mediul urban al României am realizat patru modele de regresie logistică în care variabilele dependente sunt cele patru tipuri de alegători, iar variabile independente fiecare dintre determinanții menționați anterior (construcția indicilor utilizați este prezentată în anexe). Principalele rezultate ale acestui model sunt prezentate sintetic în tabelul următor (pentru simplificarea reprezentării relațiilor am marcat doar situațiile semnificative statistic, tipul semnelor și numărul lor marcând
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
din modelele următoare adăugând ceva mai multă putere explicativă pe lângă cea dată de caracteristicile sociodemografice. Modelele care cresc semnificativ varianța explicată (aproximativ o dublează) sunt din nou încrederea, interesul și cunoștințele, evaluarea votului și alienarea politică. Influența celorlalte categorii de variabile este mai mică, dar nu e nulă, o contribuție ceva mai mare având integrarea socială și evaluarea politicienilor/partidelor. Modelul complet explică o treime din varianță, semnificativ mai mult comparativ cu varianța explicată de modelul de bază sau oricare dintre
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
este cel mai greu de caracterizat, apartenența la acest tip fiind, în principal, rezultatul unor caracteristici care nu apar în modelul explicativ. Un scurt comentariu mai trebuie adăugat cu privire la sensul relațiilor de influență (cauzale) din modelele anterioare. Dacă în cazul variabilelor sociodemografice sensul influenței este clar (acestea determină apartenența la tipurile de alegători), în cazul altor variabile sensul poate fi discutabil. Astfel, în ceea ce privește predictori precum interesul pentru politică sau nivelul de cunoștințe politice, este posibil ca influența să fie una inversă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
care nu apar în modelul explicativ. Un scurt comentariu mai trebuie adăugat cu privire la sensul relațiilor de influență (cauzale) din modelele anterioare. Dacă în cazul variabilelor sociodemografice sensul influenței este clar (acestea determină apartenența la tipurile de alegători), în cazul altor variabile sensul poate fi discutabil. Astfel, în ceea ce privește predictori precum interesul pentru politică sau nivelul de cunoștințe politice, este posibil ca influența să fie una inversă, intenția de participare la vot fiind cea care să ducă la informare și, implicit, la cunoaștere
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
anumitor partide. Altfel spus, vrem să vedem dacă există sau nu diferențe între electoratele diferitelor partide și dacă diferența pot fi considerate responsabile de acordarea votului. Pentru a răspunde la aceste întrebări am construit mai multe modele de regresie logistică, variabilele dependente fiind votul pentru un anumit partid, iar variabile independente toate categoriile de predictori prezentate anterior (cu unele modificări și completări). Înainte de a trece însă la prezentarea și interpretarea datelor legate de intențiile de vot și explicarea lor sunt necesare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sau nu diferențe între electoratele diferitelor partide și dacă diferența pot fi considerate responsabile de acordarea votului. Pentru a răspunde la aceste întrebări am construit mai multe modele de regresie logistică, variabilele dependente fiind votul pentru un anumit partid, iar variabile independente toate categoriile de predictori prezentate anterior (cu unele modificări și completări). Înainte de a trece însă la prezentarea și interpretarea datelor legate de intențiile de vot și explicarea lor sunt necesare câteva mențiuni de natură teoretică. Înainte de toate, comportamentul de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Foarte probabil (evidențele empirice susțin asta), cel mai adesea toate aceste modele reprezintă corect o parte a realității, chiar dacă la momente diferite de timp sau în contexte politice diferite anumite modele pot explica mai bine intențiile de vot. Categoriile de variabile utilizate frecvent de aceste modele pentru analiza comportamentului electoral sunt dintre cele mai diverse. După unii autori (Drăgan, 1998, p. 293) ele se împart în statutare (caracteristici demografice și economice), comportamentaliste (încredere, temeri, credibilitate, atitudini tradiționaliste sau contestatare, optimism/pesimism
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și a situației economice, evaluarea contextului politic imediat și de perspectivă, efectele cognitive ale comunicării politice, evaluarea majorității câștigătoare). Într-un studiu cu privire la opțiunile de vot cu ocazia alegerilor generale din 2004 (Bobîrsc, Comșa, apud. Comșa, Rotariu, 2005) categoriile de variabile utilizate au fost: sociodemografice, informare și preferințe ideologice, șansele estimate de câștigare a alegerilor, credința în respectarea promisiunilor electorale, primul-ministru dorit și imaginea candidaților partidelor la funcția de președinte. Tipurile de variabile prezentate anterior sunt specifice mai degrabă contextelor de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Bobîrsc, Comșa, apud. Comșa, Rotariu, 2005) categoriile de variabile utilizate au fost: sociodemografice, informare și preferințe ideologice, șansele estimate de câștigare a alegerilor, credința în respectarea promisiunilor electorale, primul-ministru dorit și imaginea candidaților partidelor la funcția de președinte. Tipurile de variabile prezentate anterior sunt specifice mai degrabă contextelor de competiție electorală, când actorii și poziția lor cu privire la anumite măsuri sunt mai cunoscute, interesul și informarea populației sunt mai mari, opțiunile de vot sunt mai clar definite. Intențiile de vot analizate aici
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
partizanii acestuia? Sau, altfel spus, există diferențe între cei care au încredere într-un partid și cei care au încredere în alt partid (respectiv partizanii unui partid și cei ai altuia)? De această dată dorim să explicăm încrederea și partizanatul (variabile dependente), predictorii (variabile independente) fiind tot cei din modelele anterioare. Analizele pe baza cărora vom caracteriza diferențele de încredere și partizanat sunt prezentate în anexe ( REF Ref508439871 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A5, REF Ref508439888 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A6, REF Ref508439895 \h
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
altfel spus, există diferențe între cei care au încredere într-un partid și cei care au încredere în alt partid (respectiv partizanii unui partid și cei ai altuia)? De această dată dorim să explicăm încrederea și partizanatul (variabile dependente), predictorii (variabile independente) fiind tot cei din modelele anterioare. Analizele pe baza cărora vom caracteriza diferențele de încredere și partizanat sunt prezentate în anexe ( REF Ref508439871 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A5, REF Ref508439888 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A6, REF Ref508439895 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A7
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0.05). Modalitatea de construire a tipologiilor și indicilor „România Urbană” FSD (septembrie 2005) Participarea politică variabilele p1-5 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că a realizat respectiva acțiune și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; KMO = 0,78) a rezultat
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0.05). Modalitatea de construire a tipologiilor și indicilor „România Urbană” FSD (septembrie 2005) Participarea politică variabilele p1-5 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că a realizat respectiva acțiune și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; KMO = 0,78) a rezultat un factor principal: participarea politică (varianță
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
indicilor „România Urbană” FSD (septembrie 2005) Participarea politică variabilele p1-5 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că a realizat respectiva acțiune și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; KMO = 0,78) a rezultat un factor principal: participarea politică (varianță explicată 51%). Disponibilitatea de protest variabilele p15-20 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că este dispus să participe la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
subiectul a declarat că a realizat respectiva acțiune și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; KMO = 0,78) a rezultat un factor principal: participarea politică (varianță explicată 51%). Disponibilitatea de protest variabilele p15-20 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că este dispus să participe la respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
respectiva acțiune și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; KMO = 0,78) a rezultat un factor principal: participarea politică (varianță explicată 51%). Disponibilitatea de protest variabilele p15-20 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că este dispus să participe la respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,76) au
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Disponibilitatea de protest variabilele p15-20 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că este dispus să participe la respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,76) au rezultat doi factori principali: disponibilitate pentru protest ilegal (varianță explicată 51%), respectiv legal (varianță explicată 22%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
disponibilitate pentru protest ilegal (varianță explicată 51%), respectiv legal (varianță explicată 22%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru distanță log-likelihood; criteriul de grupare BIC; număr fix de grupuri -3). Protestul efectiv variabilele p9-14 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că a participat la respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
51%), respectiv legal (varianță explicată 22%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru distanță log-likelihood; criteriul de grupare BIC; număr fix de grupuri -3). Protestul efectiv variabilele p9-14 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că a participat la respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,70) au rezultat doi
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de grupuri -3). Protestul efectiv variabilele p9-14 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că a participat la respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,70) au rezultat doi factori principali: protest ilegal (varianță explicată 38%) respectiv legal (varianță explicată 20%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru distanță log-likelihood
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]