3,476 matches
-
Sunt bișnițari la Iași?/ Vin mineri și la voi?/ Că la București i am văzut/ Pașnici cu bâte, cu lanțuri (e vremea mineriadelor).” Scrutând cerul învolburat face o comparație afirmând: „Cirezi de nori migrează dinspre est,/ Credeam că-s ruși veniți să ne supună”, pentru ca mai apoi să spună: „Greu e drumul când îl sui.../ Pe poteca cea cu pui/ de șerpi și năpârci verzui.” în Conducătorii țării, sfidând bunul simț în vremuri grele, constată fără tăgadă că „Țara geme, țara
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Tachi, o să-i moară vaca (pe care n-o avea) de sete. Înțelegând ironia incisivă a răbufnit cam ca atunci când m-a apostrofat pe mine la începutul uceniciei mele de școlar: - Calicilor! Numai voi aveți vite și eu nu, dar veniți și vă rugați de mine, să vă dau toate cele de care aveți nevoie!... - Dar nu ne dai pe gratis, domnule, ci îți plătim și după cum știm și cu oarecare folos pentru dumneata. - Deșteptule, a mai apucat să spună și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
orașe. Așa cum am mai amintit, în satele din teritoriu s-au stabilit, încă din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea bejenari<footnote Recensământul... , ed. P.G.Dmitriev, VII,I, Chișinău, 1975, p.58; Th.Codrescu, op.cit. p.139. footnote>, veniți, de obicei, din afara granițelor țării, fiind încurajați de statul medieval printr-un regim fiscal care le era favorabil. Prezența lor la începutul secolului al XIX-lea este confirmată doar de Condica liuzilor din anul 1803, care menționează că în
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
de când vizitase cu clasa clubul elevilor din oraș, unde asistase la un concert susținut de copii cam de vârsta lui. Ar fi dorit să cânte la vioară. I se părea că virtuțile acestui instrument au darul de a scoate sunete venite ca din alte sfere, acestea lipindu-i-se de inimă ca un balsam. Dar oare voi reuși? se întreba copilul când rămânea singur, numai cu el. Această dorință devenise aproape o obsesie, dar Mihăiță nu găsea momentul potrivit să o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
și scumpă garderobă din lume. — A venit mașina, Ahn‑dre‑ah? Arăta superb, Într‑o rochie scurtă, Încrețită, din catifea. — Da, doamnă Priestly, a intervenit Monsieur Renaud și ne‑a condus pe lângă un grup care părea format din editori americani, veniți tot pentru prezentările de modă. O tăcere Încărcată de deferență s‑a lăsat peste grupul super‑șic de über‑tocători când am trecut pe lângă el, cu Miranda la doi pași Înaintea mea, cu silueta ei zveltă și elegantă și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
stare de eliberare extraordinară; toți porii Îmi respiră, corpul meu se dilată detașat, se regăsește Într-un spațiu intim, ah, și atunci parcă nici n-ar fi fost nimic real; doar o spaimă viscerală pe care o traversez doar eu, venită poate din prea marea apropiere dintre doi aștri, În al căror câmp magnetic se află prizonieră ființa mea, cu toate reacțiile și manifestările ei. Dar poate nu e decât singurătatea, din a cărei burtă se varsă o cohortă de gângănii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ca să nu-l întristeze sau să-și închipuie că vrea să-i strice casa. Ea l-a prevenit de cum a auzit că vrea să se însoare cu Nadina, firește delicat, fiindcă în cazuri d-astea orice povață negativă e rău venită. De fată s-a cunoscut ce femeie are să fie. Nu zice nimeni, unei fete îi șade bine vioiciunea, cochetăria, flirtul ― totuși, cu oarecare măsură. Nadina speria lumea cumsecade pe unde umbla cu nebuniile ei, cu ceata de admiratori după ea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cucoana asta bună și frumoasă, nemernicule, de ai omorît-o? ― Eu n-am omorît-o! tăgădui țăranul cu îndărătnicie. Sosi și convoiul de țărani din Lespezi, escortat de soldați. Primul-procuror Grecescu, ambițios să dovedească pe ucigașul doamnei Iuga, luă repede pe noii veniți să-i spuie ei adevărul, fiindcă în satul lor s-a întîmplat omorul și nu se poate să nu știe cine a omorît-o. Ileana mărturisi îndată: ― Nea Toader a omorât pe conița, domnule, după ce și-a făcut poftele cu dumneaei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
După ce adulmecă aerul cu botul lui lung, Calu spuse, pe limba lui : — S-a oprit vântu’... N-o să plouă la noapte. Apoi către Pârnaie : Auzi, ia fă-te-ncoa’ ! Stai aicea, pe coaja asta. Care-i treaba cu voi, de unde veniți ? Pârnaie se așeză cu grijă, să nu se vadă mânerul celuilalt cuțit, pe care îl ținea în bocanc. Ridică din umeri : De colo colo, spuse. — Și încotro mergeți ? — Păi, dacă nu știm de unde venim, de unde să știm încotro ne ducem
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
OFICIAL nr. 689 din 13 octombrie 2009. Norme metodologice: Anexă DECLARAȚIE INFORMATIVA PRIVIND IMPOZITUL REȚINUT ȘI PLĂTIT PENTRU VENITURILE CU REGIM DE REȚINERE LA SURSĂ/VENITURI SCUTITE, PE BENEFICIARI DE VENIT NEREZIDENȚI Anul A. DATE DE IDENTIFICARE ALE PLĂTITORULUI DE VENIT Denumire/Nume,prenume Cod de identificare fiscală/CNP ┌────────────────────────────────────────┬────┬───────────────────────────┐ └────────────────────────────────────────┴────┴───────────────────────────┘ Adresa: Județ Sector Localitate ┌─────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────┐ └─────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────┘ Stradă Nr. Bloc Scară Etaj Ap. ┌──────────────��──────────────────┬───────┬────────┬───────┬───────┬──────┐ └─────────────────────────────────┴───────┴────────┴───────┴───────┴──────┘ Cod poștal Telefon fax Email C. DATE INFORMATIVE Nume, prenume Semnătură și ștampila Funcția Loc rezervat organului fiscal Număr de Înregistrare Dată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225542_a_226871]
-
comorbi- dități din totalul pacienților externați Trimestru Numărul de pacienți pe lista de așteptare, pe secții Trimestru C. Indicatori Execuție bugetară față de bugetul de cheltuieli economico- aprobat Lună/Trimestru financiari Structura cheltuielilor pe tipuri de servicii și în funcție de sursele de venit Lună/Trimestru Procentul veniturilor proprii din totalul veniturilor spitalului Trimestru Procentul cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor spitalului Trimestru Procentul cheltuielilor cu medicamentele din totalul cheltuielilor spitalului Trimestru Procentul cheltuielilor de capital din totalul cheltuielilor Trimestru Costul mediu pe zi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179878_a_181207]
-
din România, are conținutul din anexă de mai jos: Anexă DECLARAȚIE INFORMATIVA PRIVIND IMPOZITUL REȚINUT ȘI PLĂTIT PENTRU VENITURILE CU REGIM DE REȚINERE LA SURSĂ/VENITURI SCUTITE, PE BENEFICIARI DE VENIT NEREZIDENȚI Anul A. DATE DE IDENTIFICARE ALE PLĂTITORULUI DE VENIT Denumire/Nume,prenume Cod de identificare fiscală/CNP ┌────────────────────────────────────────┬────┬───────────────────────────┐ └────────────────────────────────────────┴────┴───────────────────────────┘ Adresa: Județ Sector Localitate ┌─────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────┐ └─────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────┘ Stradă Nr. Bloc Scară Etaj Ap. ┌─────────────────────────────────┬───────┬────────┬───────┬───────┬──────�� └─────────────────────────────────┴───────┴────────┴───────┴───────┴──────┘ Cod poștal Telefon fax Email C. DATE INFORMATIVE Nume, prenume Semnătură și ștampila Funcția Loc rezervat organului fiscal Număr de Înregistrare Dată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193934_a_195263]
-
și spaniolă sînt în egală măsură autentice, va fi depus în arhivele guvernelor depozitare. Copii ale prezentului tratat, certificate în mod corespunzător, vor fi transmise de către guvernele depozitare guvernelor statelor semnatare și care aderă. Drept care subsemantii, împuterniciți în buna și venită formă, au semnat prezentul tratat. Întocmit în trei exemplare, la Moscova, Londra și Washington, la unsprezece februarie una mie nouă sute șaptezeci și unu.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129611_a_130940]
-
În primăvara anului 1896, înainte de a redacta „Epoca literară”, I. L. Caragiale a scris pentru A. mai multe articole, apărute săptămânal, joia, între care Teatrul nostru, Activitate ș.a. După 1900, componența redacției se modifică de mai multe ori; printre noii gazetari veniți se află B. Brănișteanu, Emil D. Fagure (cronicar dramatic și comentator al actualității literare), Simon Pauker (secretar de redacție și la „Dimineața”), Ion Teodorescu, Albert Honigman, Const. Graur ș.a. Se înființează rubrici noi (economică, religioasă, militară, de drept etc.) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
funerare, se practică atât incinerația cât și înhumarea morților; în mediul rural, până în secolul al V-lea, predomină incinerația (vechiul ritual zalmoxian), însă după aceea se generalizează inhumația, în urma răspândirii creștinismului. Riturile funerare daco-romane diferă de cele ale migratorilor (noilor veniți) sarmați, goți, gepizi. Persistența în Dacia, după 275, a principalelor tipuri de morminte din epoca romană, demonstrează continuitatea de viață și tradiții a populației daco-romane, latinofonă și creștină. Dacii liberi și Dacia romană Pe teritoriul fostei provincii, îndată după retragerea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se aflau probabil și soldați creștini, care au încercat să răspândească credința și printre locuitorii din apropierea castrelor romane. Pe lângă soldați, au putut să se afle și negustori creștini care-și etalau mărfurile în acele canabae din preajma castrelor, ca și misionari veniți aici din Scythia Minor. În plus, trebuie să avem în vedere și o serie de obiecte paleocreștine puse în evidență de investigațiile arheologice: chiar la Barboși s-au aflat două cruci de sidef, o amforă cu literele inițiale XP (Hristos
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cancelariei ungare, susține el, îi amintesc pe români în calitate de coloniști pe pământurile regale în frunte cu cnezii lor, șefii obștilor păstorești. Situația socială a românilor în Transilvania medievală, precizează Roesler, ca șerbi și oameni fără privilegii, îi arată ca noi veniți și de aceea ei nu se pot bucura de drepturile primilor ocupanți, unguri și sași, care găsiseră aici pământul liber. Ocupația de căpetenie a românilor sud-dunăreni, păstoritul, îi arată ca un popor nomad, ceea ce explică și venirea lor târzie din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sudul Dunării. De fapt, susține Brătianu, este vorba despre trei straturi etnice succesive: 1. coloniștii romani rămași în Dacia, după retragerea din 275, al căror număr este imposibil de precizat 2. prizonierii aduși de dincolo (sudul) de Dunăre de către migratorii veniți aici, între 275-602 3. populația romanizată din sudul Dunării, în special locuitorii celor două Dacii aureliene, care trebuie să fi trecut fluviul înapoi, după 602, spre a fugi din calea slavilor ce se instalau în Bulgaria, împingându-i spre Thesalia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
limba română) este dezlipită dintr-o foarte veche latină. Limba română, spune Iorga, are originea populară, pe un singur teritoriu, a primului grai, importat, gata făcut, în Dacia, și lângă care au trăit tot felul de diformări particulare ale noilor veniți, care însă au rămas sterpe. În sfârșit, un învățat belgian precizează și aceasta: "Mai mult decât orice altă limbă romanică, cea românească e bogată în flexiuni și locuțiuni care erau arhaice pe vremea lui Augustus". Pe lângă vechime, unele cuvinte arhaice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
recuperate de urmașul său, așadar, voievodatul devine o instituție ereditară.36 Transilvania sub regii unguri După stabilirea lor în Panonia, ungurii au adoptat creștinismul apusean, în jurul anului 1000, apoi și-au extins stăpânirea asupra teritoriilor învecinate, Slovacia, Transilvania ș. a. Noii veniți au încercat să înlocuiască vechile realități autohtone cu instituții transplantate, ceea ce a dus la suprapunerea peste instituțiile ancestrale a altora noi, ceea ce a conferit Transilvaniei unele particularități. Cele dintâi semne ale schimbărilor au fost în domeniul politic și social-economic. Cetățile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acesteia de către regatul ungar. Cu sprijinul regalității, nobilii își însușesc pământul obștilor țărănești și aservesc țărănimea română, odinioară liberă. Proprietatea nobiliară și bisericească din Transilvania a crescut pe două căi: 1. prin ocuarea pământului obștilor sătești românești de către nobilii nou veniți (unguri) sau prin însușirea lor de fruntașii desprinși din sânul obștilor și 2. prin danii regale din pământurile cucerite. Ambele căi au contribuit la constituirea domeniului feudal în Transilvania, începând din secolul al XII-lea mai ales-stăpânii domeniilor sunt nobili
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
moldoveni, dar și aceștia, ca și muntenii, erau români. Dacă domnia lui Dragoș era o "stăpânire patronată", cea a lui Bogdan era o "stăpânire liberă" românească. Întemeierea Moldovei, concluziona și Panaitescu, n-a însemnat "nici emigrare, nici cucerire a noilor veniți, ci alegerea lui (Bogdan) ca apărător și domn al țării est-carpatice". În privința momentului pătrunderii lui Bogdan în Moldova, istorici renumiți au susținut (afirmat) că aceasta s-a petrecut (întâmplat) în anul 1359, dată cvasiunanimă, oficializată prin manuale școlare, cursuri universitare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
autoritățile române au extins această atitudine asupra celei mai mari părți a populației de altă origine decît română. Apelînd la argumentele istorice bazate pe controversa originii daco-romane a poporului lor, ele aveau tendința să-i privească pe oricare dintre coloniștii veniți mai tîrziu ca intruși pe teritoriile lor naționale. După realizarea unirii, sarcina națională majoră era integrarea noilor provincii în vechiul regat. În deceniul următor, politica României avea să fie dominată de activitățile a trei partide; pe două dintre acestea, Partidul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
părinții și sora lui - ca de altfel mulți alți români basarabeni - au părăsit casa și agoniseala de o viață, trecând dincoace de Prut în nădejdea aflării unui sălaș mai primitor, dacă nu și mai liniștit. Speranță iluzorie, desigur, pentru că noii veniți, oprindu-se undeva prin zona Râmnicului Sărat, aveau să fie urmăriți și suspectați de bolșevism (ca unii ce trăiseră sub ocupația sovietică în acel interstițiu 1940-1941), spre a fi deportați, precum sașii, de către autoritățile românești. „Prigoana a fost teribilă - rememorează
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tulburătoare secvențe din biografia omului Leonid Boicu, invocată memorialistic de același prieten și camarad de drumeție, martor ocular la eveniment, Vasile Cristian. Este vorba de reîntâlnirea - după ani și ani de despărțire fraternă - cu sora Silvia și cumnatul Benedict Sergent, veniți special din Elveția pentru a se revedea și a petrece, apoi împreună, câteva clipe de viață în neuitata și ospitaliera locație românească din Freiburg, avându-l ca amfitrion pe cărturarul și patriotul Paul Miron, retras între timp în țara-i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]