4,511 matches
-
ca avalanșele și se stratifică pe fundul depresiunilor și pe văile adânci, persistând mai îndelung, zile în șir, până prinde a bate un vânt care-l dispersează. Așa se explică de ce unele depresiuni intramontane sunt mai reci decâr culmile și versanții însoriți ai munților din jur...În Depresiunea de pe Jiul superior (Petroșani) liliacul înflorește, în medie, cu 22 zile mai târziu decât în depresiunile subcarpatice oltene. Se explică de ce terenurile arabile dețin aici doar 1,1%, pe când pajiștile naturale ocupă 40
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
târziu decât în depresiunile subcarpatice oltene. Se explică de ce terenurile arabile dețin aici doar 1,1%, pe când pajiștile naturale ocupă 40,4%, iar pădurile 52,4%. și asta în condițiile încare depresiunea are o altitudine de doar 560 metri. Dar versanții abrupți din jurul depresiunii, Parângul, Retezatul și Vâlcanul domină fundul depresiunii cu peste 1000-1500 metri, iar inversiunile au efecte devastatoare asupra agriculturii, porumbul neatingând maturitatea decît rareori, doar cartoful ocupă întinderi ceva mai mari. O variantă și mai accentuată prezintă depresiunile
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
peste 1500-1600 m altitudine. Numit și Pinus mugo, are acele lungi identice pinului comun. Prin zonele cu jepi circulația se face doar pe cărările marcate turistic, nu este indicat să se pătrundă prin hățișurile formate. Povârniș= aici cu sensul de versant puternic înclinat, ruiniform, specific munților formați din roci sedimentare sau dure (gnaisuri oculare) cum sunt și Munții Cozia Termofil= iubitor de căldură Otavă= iarbă din ultima coasă, august-septembrie, care de obicei este considerată de o calitate superioară fiind coaptă peste
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
verificate prin lectura geografică 1. Poziționarea geografică/localizarea pe Harta fizică a României a tuturor unităților geomorfologice care sunt menționate în lectură(delimitări, încadrări teritoriale, vecinătăți, drenaj/ape etc); 2. Explicarea cauzală a diferențierilor impuse de expoziția, înclinarea și asimetria versanților care creează utilizări ale terenului și peisaje diverse în general (în cazul Munților Cozia); 3. Înțelegerea fenomenului diferențiat, temporal, prin menținerea constantă pe sezoane/anotimpuri; 4. Diferențierile climative impuse de climatul local și exprimat prin modul de utilizare a terenurilor
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
care creează utilizări ale terenului și peisaje diverse în general (în cazul Munților Cozia); 3. Înțelegerea fenomenului diferențiat, temporal, prin menținerea constantă pe sezoane/anotimpuri; 4. Diferențierile climative impuse de climatul local și exprimat prin modul de utilizare a terenurilor (versantul sudic vs. versantul nordic); 5. Explicarea comportamentului vânturilor locale, respectiv ”Vântu Mare” din grupa Munților Făgăraș; 6. Explicarea cauzală/fizică a formării inversiunilor de temperatură; 7. Efectul sanogen al inversiunilor de temperatură și asupra mediului în general; 8. Predominarea calmului
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
ale terenului și peisaje diverse în general (în cazul Munților Cozia); 3. Înțelegerea fenomenului diferențiat, temporal, prin menținerea constantă pe sezoane/anotimpuri; 4. Diferențierile climative impuse de climatul local și exprimat prin modul de utilizare a terenurilor (versantul sudic vs. versantul nordic); 5. Explicarea comportamentului vânturilor locale, respectiv ”Vântu Mare” din grupa Munților Făgăraș; 6. Explicarea cauzală/fizică a formării inversiunilor de temperatură; 7. Efectul sanogen al inversiunilor de temperatură și asupra mediului în general; 8. Predominarea calmului atmosferic și persistența
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
standard de inserare a implanturilor, datorită variațiilor individuale ale rapoartelor sinusului maxilar cu creasta edentată 5.pentru supraprotezarea pe implanturi, calitatea osului poate fi mai; slabă decât pentru RPF pe implanturi; 6.supraprotezarea restaurează mai eficient estetica și fonația; 7.versantul vestibular al supraprotezei oferă sprijin pentru buze și obraji; 8.supraprotezele maxilare pot fi răscroite palatinal. Protezele parțiale fixe (punțile) cu sprijin pur implantar sunt restaurări protetice dificile, uneori greu de realizat la edentatul total. Ele se deosebesc radical de
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
dificil de realizat în cazul RPF cu sprijin implantar. În special în cazul crestelor deficitare există riscul apariției ambrazurilor cervicale întunecate și a efectului de dinte alungit. În aceste situații, din considerente estetice, este de preferat o supraprotezare, al cărei versant vestibular înlătură inconvenientele amintite și oferă sprijin adecvat pentru părțile moi (fig 1.46) (22). S-a constatat că, în unele situații, bazele supraprotezelor pot îmbunătăți fonația. Astfel, ele prezintă un avantaj față de RPF pe implanturi, care uneori s-au
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
singură manevră până la os, s-a efectuat în mucoasa fixă, pornind de la nivelul premolarului 34, papilar interdentar, intrasul-cular, pe muchia crestei, ajungând până la nivel distal de molarul 44, la nivelul papilei interdentare. Se asociază și două incizii de „descărcare” pe versantul vestibular și lingual, de aproxiamtiv 2-3 mm. Cu decolatorul se decolează spre vestibular și spre oral, din aproape în aproape, lamboul muco-periostic, fără a sfacela sau delabra muco-periostul. Se fixează apoi lamboul astfel decolat cu fir de sutură, pentru a
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
spunem Cernavoda, în care „voda”=apă. 399 În cazul Sucevei, râul a dat nume localității, așa cum se întâmplă în multe cazuri: Bârlad, Siret, Sucevița etc. etc. Am găsit întâmplător într-un almanah turistic că Ciuceavă este o denumire dată unor versanți abrupți ai unei văi pe cursul unor chei. Sunt cunoscute Ciucevele Cernei. Termenul l am mai găsit și în Munții Căpățânii. Se pare că e mai folosit în Carpații Olteniei. Poate mă înșel. Dar nu l-am mai găsit nicăieri
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Din primele sale decenii, tradiția a devenit pecetea identității ecleziale. Edificiu teandric în care memoria sfântă a comunității era păstrată intactă, tradiția ține de un consens tacit în marginea urmelor Revelației. Pentru Sf. Vasile cel Mare (330-379), tradiția are un versant public și vizibil, care ține de continuitatea propovăduirii (kerygma) apostolice. Un aspect „dogmatic” al tradiției ține de subteranele cunoașterii duhovnicești și le rămâne necunoscut credincioșilor botezați ai Bisericii. Tradiția are, în acest caz, o anumită dimensiune „ezoterică”, ținând ferite de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
adresa concomitent tuturor leziunilor aparatului valvular mitral (îngroșări uniforme sau localizate, comisuri sudate, aparat subvalvular îngroșat, scurtat, ascensionat la nivelul valvelor, calcificări localizate). Procedeul chirurgical realizează: 1. Deschiderea la vedere a comisurilor păstrând integritatea valvulelor și cordaje tendinoase pe ambele versante ale valvulelor. 2. Separarea cordajelor fuzionate, incizarea pilierilor aglutinați și ascensionați, rezecția în suprafață a zonelor îngroșate. 3. Aplicarea unor fire comisurale izolate - procedeul Wooler - sau aplicarea unui inel mitral de anuloplastie. 4. Testarea competenței valvei intraoperator. Valvuloplastia mitrală pe
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
din prozele lui S. nu are voluptatea masochistă a marilor învinși, nu cultivă absurdul comportamental (decât la rigoare), ci se sondează pe îndelete, finalul fiind un soi de ecorșeu realizat în tăcere. Nu este mai puțin adevărat că, pe celălalt versant, scrisul de acest tip are o excelentă priză la realitatea imediată: povestirile din Terasa (1979), pe de o parte, dar chiar publicistica „reporterului” ori articolele pe teme socio-moral-profesional-artistice publicate ani de-a rândul în „Vatra” - numai în parte reunite în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
s-a organizat de o manieră hegemonică atunci cînd democrația creștină reprezenta o forță marginală într-un catolicism controlat de dreapta. În aceste trei țări, republicanismul anticlerical reprezintă un "spațiu" părăsit, fiind ocupat de către PS pe fondul unui consens slab. Versantul anticlerical al clivajului Biserică / Stat nu a întîrziat să fie atacat de conflictul de clasă atunci cînd autoritatea Bisericii își menținea enoriașii în sindicatele creștine. Nașterea socialismului a împrăștiat orice vis privind legătura laică cu democrația creștină. Doar democrații luxemburghezi
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
agresive în domeniul realului, în relație cu o ignorare de către pacient a transferului. Exemplul caricatural - tocmai pentru că este extrem, dar cât se poate de real - al acestui tip de acting out în timpul curei sau în afara ei ne este oferit, pe versantul agresiv, de către pacientul care trage din apropiere asupra terapeutului său, iar pe versantul libidinal, de pacienta lui Freud (pe atunci terapeut începător, care nu cunoștea incidența transferului), infirmieră, care într-o zi, în afara orelor de terapie, întâlnindu-l întâmplător la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Exemplul caricatural - tocmai pentru că este extrem, dar cât se poate de real - al acestui tip de acting out în timpul curei sau în afara ei ne este oferit, pe versantul agresiv, de către pacientul care trage din apropiere asupra terapeutului său, iar pe versantul libidinal, de pacienta lui Freud (pe atunci terapeut începător, care nu cunoștea incidența transferului), infirmieră, care într-o zi, în afara orelor de terapie, întâlnindu-l întâmplător la spitalul unde lucrau amândoi, i-a sărit în brațe în public. De altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
niște afecte active, «stenice», compensează creșterea excitației printr-o descărcare motrice. Țipetele și săriturile de bucurie, tonusul muscular crescut în cazul furiei, vociferările, represaliile, toate acestea permit excitației să se descarce prin anumite mișcări”. Și în acest caz se profilează versantul patologic, ilustrat prin caracterul inadaptat al unor astfel de conduite. „Furia comportă reacții adecvate, care corespund motivului ei. Vociferările constituie deja un substitut, dar și alte acte, absolut inutile, pot juca aici un anumit rol.” Într-o scrisoare adresată lui
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
este în sine un clivaj al eului, demarcând conștientul de inconștient. Totuși, spre deosebire de refulare, clivajul poate antrena o dezintegrare a eului, pe când refularea excesivă antrenează doar formațiuni de compromis inofensive sau mai puțin periculoase, cum ar fi visul sau simptomul. Versantul patologic opune deci aceste două mecanisme de apărare care funcționează de obicei în mod integrat (Le Guen et al., 1985; Dorey, 1989). În cazul unui clivaj excesiv al obiectului, proiecția exagerată a părților bune sau rele ale mamei poate antrena
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
avatarurile posibile, de exemplu în cursul „bolilor copilăriei” pe care e bine să le faci - nu aduce în general modificări curbei de obicei ascendente consemnate cu grijă în carnetele de sănătate. Putem spune că același lucru se petrece și pe versantul psihic, după cum subliniază și A. Freud (1965/1968): „În timp ce forțele de maturizare și adaptare tind să sporească eficiența funcțiilor eului fidele realității, apărările împotriva neplăcerii lucrează în sens contrar și, la rândul lor, alterează funcțiile eului. Prin urmare, și în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cazul cel mai favorabil, funcționarea cea mai adaptată, cea mai adecvată posibil. Astfel se prezintă regresiile numite „benigne”, puse în slujba eului și care nu comportă nimic negativ. În cel mai rău caz - iar aici avem de-a face cu versantul patologic - se înregistrează regresii „maligne”. Stările borderline se caracterizează printr-o labilitate a fluctuațiilor între progresiile și regresiile libidinale sau distructive, cu o confuzie importantă a zonelor erogene (Gammil, 1992). Istorictc "Istoric" Noțiunea de „regresie” (ca apărare) apare foarte devreme
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și subofițerii din teritoriul de graniță cumpără cărți pentru uzul lor și al familiilor lor; nu sunt mai prejos nici orășenii „generic denumiți jupani în însemnările de posesor”. Un rol îl vor fi avut și colportorii care treceau de pe un versant pe celălalt al Carpaților, cei care băteau drumurile până la Viena și înapoi. Asistăm la multe inițiative organizate aparținând protopopilor, preoților, dascălilor, cnezilor etc. Între cărțile astfel difuzate amintim: Penticostarul de Râmnic, ediție 1743, 1767; Cazania, Râmnic, 1748, Apostol, București, 1748
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
între cei din Estul Transilvaniei și cei din Moldova. Dimpotrivă s-au petrecut dese migrări, dintr o parte în alta, când surveneau condiții grele de viață, datorită unor războaie sau unor persecuții religioase. Astfel, satele de români, de pe cei doi versanți ai Carpaților, trăiau într-o strânsă comuniune de aspirații, de obiceiuri și de credințe, care în afara timpurilor de „bejenie”, când se strângeau la un loc, pe un versant sau pe altul, ca să-și lege rănile unii altora, aveau ca notă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
războaie sau unor persecuții religioase. Astfel, satele de români, de pe cei doi versanți ai Carpaților, trăiau într-o strânsă comuniune de aspirații, de obiceiuri și de credințe, care în afara timpurilor de „bejenie”, când se strângeau la un loc, pe un versant sau pe altul, ca să-și lege rănile unii altora, aveau ca notă dominantă liniștea sufletească reflex al liniștii naturii înconjurătoare, care împingea pe om la interiorizare și curățenie. Liniștea sau isihia în limba greacă sau sihăstria în graiul românesc este
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în funcție de o constelație conceptuală ce capătă în cadrul fiecărei teorii o culoare particulară). Aici, replierea pe sine devine un leit-motiv care transgresează exercitările individuale (de tipul "oglinzii" sau al daimon-ului socratic) și asumă un dublu destin colectiv (care reunește un versant al acumulărilor într-o știință a înțelepciunii și unul al reverberației esențelor ethos-ului constituit în sânul unei comunități). Astfel întipărită în tradiție sau în canonul cult, fapta exemplară a conștiinței devine vector imanent al pasului altruist către semen și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în chip sensibil solicitantă și că reverberațiile sale în subiectivitate reclamă replieri avizate ale cogniției interioare, menite să suplinească dificultatea pe care o poate întâmpina conștiința morală generală pe latura sa legată de imperativele actului. Dacă în sectorul prescripțiilor, acel versant "ideologic" al funcționării conștiinței morale, preeminența teoretică a tematizărilor lasă loc unei libertăți destinse a cercetării și a elaborărilor normative, în tărâmul practicii este nevoie de o strategie deliberativă patronată de exigențele eficienței, adică de regula adecvării la imediatul circumstanțial
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]